Blog

  • Paisprezece medalii de aur puse în joc în prima zi a Jocurilor de la Paris 2024

    Capitala Franţei este pregătită să acorde începând de sâmbătă primele medalii la Jocurile Olimpice de la Paris, după o ceremonie de deschidere fără egal în istoria evenimentului. 14 medalii sunt puse în joc încă din prima zi, în opt discipline sportive. România nu luptă pentru medalii în prima zi. 

    După o zi de vineri tumultoasă, care a început cu un atac al sabotorilor asupra reţelei franceze de trenuri de mare viteză în zorii zilei, atenţia se îndreaptă acum către medaliile de aur şi excelenţa sportivă.

    Nu mai puţin de 14 medalii vor fi puse în joc în prima zi, care promite acţiune în mai multe sporturi: patru medalii de aur la înot, câte două la ciclism, scrimă şi judo, şi câte una la sărituri în apă, skateboarding, tir şi rugby în şapte.

    Înotul începe în forţă la La Defense Arena, unde campioana olimpică australiană Ariarne Titmus încearcă să îşi păstreze titlul la 400 de metri liber împotriva americancei Katie Ledecky, campioană la Rio în 2016, şi a canadiencei Summer McIntosh.

    La trei ani după ce Titmus a învins-o pe Ledecky într-o cursă palpitantă la Jocurile Olimpice de la Tokyo, finala ar putea fi candidata evenimentului pentru „cursa secolului” dacă toate cele trei se califică.

    Cu foştii campioni mondiali Sam Short şi Elijah Winnington în proba masculină de 400 de metri liber şi o echipă feminină de ştafetă 4×100 de metri liber fără egal, Australia ar putea obţine trei din cele patru medalii de aur în bazin în prima zi.

    Cu Caeleb Dressel la conducere, Statele Unite vor încerca să obţină a treia medalie de aur consecutivă în ştafeta masculină de 4×100, în faţa provocării australienilor şi a echipei Chinei conduse de Pan Zhanle.

    La ciclism, italianul Filippo Ganna se va confrunta cu starul şoselelor Remco Evenepoel din Belgia într-un contratimp individual foarte aşteptat, în care şi britanicul Joshua Tarling ar putea avea un cuvânt de spus.

    În proba feminină, americanca Chloe Dygert se numără printre principalele favorite, după ce a demonstrat prin titlul mondial din 2023 că şi-a revenit după virusul Epstein-Barr diagnosticat la începutul anului 2022, care a fost urmat de o intervenţie chirurgicală pe cord.

    Principalele sale rivale vor fi australianca Grace Brown şi britanica Anna Henderson, în condiţiile în care forma sportivă a triplei campioane mondiale olandeze Ellen van Dijk este pusă sub semnul întrebării, după ce şi-a rupt glezna în iunie.

    Prima medalie de aur a Jocurilor va fi probabil obţinută la poligonul de tragere, în proba de 10 metri Pistol cu aer comprimat – echipe mixte.

    China, o mare putere în materie de tir, va încerca să se impună de la bun început la Centrul de Tir Chateauroux prin intermediul trăgătorilor săi de elită, care şi-au făcut un obicei din a câştiga primul aur al Jocurilor Olimpice.
    În cursul săptămânii viitoare, Statele Unite îşi vor încerca şansele, în frunte cu Vincent Hancock, de trei ori medaliat cu aur.

    Fiji speră să-şi extindă dominaţia asupra rugby-ului în şapte masculin, în căutarea celui de-al treilea titlu consecutiv, însă semifinalele de sâmbătă de pe Stade de France au un aer proaspăt.

    Fijienii au câştigat fiecare meci pe care l-au jucat de când acest sport a fost adăugat la Jocurile Olimpice în 2016 şi vor porni ca mari favoriţi pentru a prelungi această serie remarcabilă împotriva Australiei, care se află pentru prima dată în semifinale.

    Este, de asemenea, un teritoriu nou pentru Franţa, care nu a reuşit nici măcar să participe la evenimentul de la Tokyo, dar a venit la propriile Jocuri cu un nivel înalt, după ce a câştigat Marea Finală de sfârşit de sezon.

    Franţa joacă cu medaliaţii cu bronz din 2016, Africa de Sud, care au eliminat surprinzător Noua Zeelandă în sferturile de finală, după ce s-au strecurat în competiţie ca ultimii calificaţi, câştigând recalificările. Finala va avea loc mai târziu, sâmbătă seara.

    China este marea favorită la sărituri, după ce a obţinut şapte din cele opt medalii de aur la ultimele două Olimpiade.

    Duo-ul chinez format din Chen Yiwen şi Chang Yani, cei mai buni prieteni şi ambii la prima participare la Jocurile Olimpice, au câştigat proba de 3 m sincron, primul aur la scufundări pus în joc la Paris, în majoritatea turneelor mondiale din ultimii doi ani.

    Relativ nou venit la Jocurile Olimpice, skateboardul îşi va marca revenirea la Jocuri cu proba masculină de stradă care va avea loc în Place de la Concorde.

    Yuto Horigome va încerca să îşi păstreze titlul, având în faţă concurenţi precum skateboarderul american Njjah Huston şi speranţa franceză Aurelien Giraud.

    În afară de probele cu medalii, vor începe şi gimnastica artistică, badmintonul, baschetul, tenisul, tenisul de masă, handbalul, canotajul şi o serie de alte sporturi, inclusiv surfingul, care va lua startul în Tahiti, la 15 895 km distanţă în Pacificul de Sud.

     

  • DGPCÎ: Aproximativ 390.000 de permise de conducere şi 820.000 de certificate de înmatriculare eliberate în primele 6 luni ale anului 2024

    În perioada 01.01.2024 – 30.06.2024, Direcţia Generală Permise de Conducere şi Înmatriculări a emis 388.863 permise de conducere şi 821.042 de certificate de înmatriculare, astfel, la sfârşitul primelor 6 luni ale anului, în Registrul naţional de evidenţă a permiselor de conducere şi a vehiculelor înmatriculate, existând 8.759.052 deţinători de permise de conducere şi 10.566.656 de vehicule înmatriculate, conform unui comunicat recent de pe site-ul instituţiei.

    De asemenea, în perioada de referinţă, au fost au fost efectuate 317.117 operaţiuni privind vehiculele înmatriculate pentru prima dată în România , 422.720 operaţiuni privind vehiculele înmatriculate anterior în România şi cărora le-a fost schimbat proprietarul, 83.063 operaţiuni de scoatere din evidenţele vehiculelor înmatriculate şi au fost emise 283.683 autorizaţii provizorii.

    În ceea ce priveşte numărul vehiculelor electrice înmatriculate în România, la sfârşitul perioadei menţionate, acesta a atins cifra de 48.741, reprezentând un procent de 0.46 % din totalul parcului auto. De asemenea, numărul vehiculelor electrice înmatriculate a crescut cu 15,85 % faţă de finalul anului 2023.

    În perioada menţionată au fost eliberate 1.816.721 plăci cu numere de înmatriculare, număr în creştere cu un procent de 12,64 % faţă de perioada corespondentă a anului precedent.

    Numărul de examinări privind proba teoretică, în perioada ianuarie – iunie 2024, a fost de 346.024, iar examinarile la proba practică au fost în număr de 296.756.

    Din totalul deţinătorilor de permis,  un procent de 35,54 sunt femei şi 64,46 sunt bărbaţi.

    Pe parcursul primelor 6 luni, au fost făcute un număr de 1.544.653 programări online, iar numărul de documente livrate la domiciliu/sediul solicitantului prin intermediul serviciilor poştale a fost de 1.048.964.

  • Cutremur cu magnitudinea 2,9, produs sâmbătă în Prahova

    Un cutremur cu magnitudinea 2,9 s-a produs sâmbătă dimineaţa în judeţul Prahova.

    Potrivit Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, cutremurul a avut loc la ora 8.55 în judeţul Prahova.

    Acesta avut magnitudinea 2,9 şi s-a produs la adâncimea de 136,1 kilometri.

    Cutremurul s-a produs în apropierea oraşelor Braşov (43 km), Ploieşti (52 km), Sfântu Gheorghe (53 km), Buzău (68 km), Târgovişte (72 km), Focşani (93 km).

  • China câştigă prima medalie de aur la Paris 2024 în proba de tir aer comprimat pe echipe mixte

    China a câştigat sâmbătă prima medalie de aur a Jocurilor Olimpice de la Paris, în proba de tir cu puşca cu aer comprimat pe echipe mixte. Chinezii au învins în finală reprezentativa Republicii Coreea.

    Poligonul olimpic de tir, situat la trei ore de mers cu maşina de Paris, în oraşul Chateauroux, a fost locul în care Huang Yuting şi Sheng Lihao au tras pentru medalia de aur în proba de puşcă cu aer comprimat de 10 metri pe echipe mixte, desfăşurată sâmbătă dimineaţa.

    Huang şi Sheng au deschis cu un avans de patru puncte în faţa sud-coreenilor Keum Jihyeon şi Park Hajun în confruntarea pentru medalia de aur şi au rămas în frunte pentru a câştiga cu 16-12, după ce coreenii au avut şansa de a egala scorul la ultima tragere.

    China a mai câştigat această probă şi în urmă cu trei ani, la Tokyo, când Yang Qian şi Yang Haoran au luat medalia de aur, atunci când tirul cu puşca cu aer comprimat pe echipe şi-a făcut debutul în programul olimpic.

    Mai devreme sâmbătă, Alexandra Le şi Islam Satpayev din Kazahstan au devenit primii medaliaţi ai jocurilor când i-au învins pe Anna Janssen şi Maximilian Ulbrich din Germania cu 17-5 pentru medalia de bronz.

     

  • Sechestru record în spaţiul cripto românesc: Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate preia în administrare criptomonede în valoare de 4 milioane de dolari provenite din comiterea de infracţiuni

    Din dispoziţia procurorilor Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) – Structura Centrală, Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI) a preluat în administrare diferite criptomonede, în valoare estimată de aproximativ 18.315.360 lei, echivalentul a aproximativ 4.000.000 USD, se arată într-un comunicat de presă emis de ANABI.

    Conform materialului probator administrat de organele de urmărire penală, inculpaţii au desfăşurat o serie de activităţi infracţionale la nivelul unei platforme de blockchain, reuşind să transfere în mod ilegal, în portofelele electronice pe care le controlau, criptomonede cu o valoare aproximativă de 120.846.000 USD la data efectuării tranzacţiilor.

    Prin expertiza şi eforturilor procurorilor DIICOT şi a poliţiştilor DCCO, persoana vătămată a recuperat peste 95% din criptomonedele care i-au fost sustrase. Prejudiciul este în prezent de aproximativ 9.305.791 USD.

    Suma de 4.000.000 USD, reprezentând diferite criptomonede (BTC, SOL, WIF, ETH, FET, PENDLE, AUCTION, CTSI, ROSE, USDC, DOGE, TIA, INJ, RUNE, DMT), a fost transferată în portofelele administrate de Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI).

  • Guvernul Ciolacu a tras linie la bugetul ţării la jumătatea anului: Venituri de 276 mld. lei, plus 14%. Cheltuieli de 340 mld. lei, plus 22%. Deficitul bugetar la urcat la 64 mld. lei, adică 3,6% din PIB

    Veniturile bugetului de stat au fost de 276 mld. lei în prima jumătate din 2024, un plus de 14% faţă de aceeaşi perioadă din 2023, arată execuţia bugetară publicată de Ministerul Finanţelor. În aceeaşi vreme, însă, cheltuielile au urcat cu 21% şi au fost de 340 mld. lei. Deficitul bugetar astfel rezultat a fost de 64 mld. lei, adică 3,6% din PIB. Spre comparaţie, la şase luni din 2023, deficitul bugetar a fost de 37 mld. lei, adică 2,3% din PIB-ul anului trecut.

    Cum arată veniturile şi cheltuielile guvernului Marcel Ciolacu în S1/2024.

    Venituri principale şi explicaţii:

    – Venituri totale: 275,5 mld. lei (+13,5%). Creşterea a fost susţinută de încasările mai mari din contribuţii de asigurări, TVA, impozit pe salarii şi profit.

    – Contribuţii de asigurări: 92,8 mld. lei (+20,8%). Creşterea se datorează măririi salariului minim şi modificărilor în facilităţile fiscale pentru anumite sectoare.

    – TVA: 57,1 mld. lei (+17,3%). Creşterea se datorează consumului mai mare şi modificărilor în cotele de TVA pentru anumite produse.

    – Impozit pe salarii şi venit: 24,9 mld. lei (+20,4%). Creşterea vine din mărirea salariilor şi modificările în facilităţile fiscale.

    – Accize: 19,6 mld. lei (+10,8%). Creşterea se datorează în special consumului mai mare de carburanţi şi creşterii accizelor.

    – Impozit pe profit: 15,5 mld. lei (+22,0%). Creşterea reflectă performanţa mai bună a companiilor.

    Cheltuieli principale şi explicaţii:

    – Cheltuieli totale: 339,2 mld. lei (+21,2%). Creşterea semnificativă a fost determinată de majorările la asistenţa socială (pensii), salarii şi investiţii.

    – Asistenţă socială: 109,8 mld. lei (+12,3%). Creşterea se datorează în principal majorării pensiilor cu 13,8% de la 1 ianuarie 2024.

    – Cheltuieli de personal: 77,7 mld. lei (+23,1%). Creşterea reflectă majorările salariale acordate în sectorul public.

    – Bunuri şi servicii: 45,1 mld. lei (+24,9%). Creşterea a fost mai pronunţată în domeniul sănătăţii şi la nivel local.

    – Cheltuieli de investiţii din buget: 26,8 mld. lei (+95,5%)

    – Dobânzi: 17,6 mld. lei (+10,4%).

     

     

     

  • Sorin Pâslaru, ZF: Dezbatere despre relevanţa naţionalităţii capitalului la Universitatea de Vară de la Tuşnad: „Mai rău decât să fii exploatat de companiile multinaţionale este să nu fii exploatat”

    „Mai rău decât să fii exploatat de companiile multinaţionale este să nu fii exploatat”. Replica profesorul de economie din Ungaria Pasztor Szabolcs, senior analist la Oeconomus, care reia de fapt un citat al unei prestigioase economiste britanice, Joan Robinson,  a sumarizat perfect o dezbatere despre relevanţa naţionalităţii capitalului desfăşurată în această săptămână la Universitatea de Vară de la Tuşnad.

    Recunoscută în primul rând pentru declaraţiile deseori controversate ale premierului ungar Viktor Orban, un fel de „patron spiritual” al acesteia, Universitatea de Vară de la Tuşnad a organizat o discuţie în oarecare linie cu declaraţiile provocatoare ale acestuia: „Naţionalismul economic în Europa Centrală şi de Est: maghiarizare, românizare?”, la care au fost invitaţi şi reprezentanţii Ziarului Financiar, prin subsemnatul.

    Cum se spune, nu poţi să ştii cum arată ursul până nu te duci în vizuina lui, ceea ce toată lumea ştie că este periculos.  Adică nu poţi să tratezi astfel de teme până nu le pui pe masă ca atare, aşa că şi o asemenea dezbatere este necesară, chiar dacă se poate ajunge la afirmaţii „incorecte politic”, ceea ce nu a fost cazul.

    Deşi pentru ambele ţări este cale lungă să se spună că este capabil capitalul local să ţină piept marilor companii multinaţionale industriale, de energie, din IT sau bancare, Ungaria şi-a asumat în mod oficial o politică, în ultimul deceniu, de „maghiarizare” a sectoarelor strategice, după ce în anii 90 a fost un campion al atragerii de investiţii străine directe.

    În plus, faţă de România, prin decizia de a privatiza prin bursă a păstrat controlul în petrol şi gaze prin MOL sau în sistemul bancar prin OTP, pe care i-a susţinut la nivelul de campioni regionali.

    Dacă nu poţi să te duci prea mult la vest, te duci la est, iar când şi vecinii de la est încearcă să îţi urmeze modelul să creeze ceva campioni, măcar naţionali dacă nu locali, atunci începe să se pună problema „naţionalismului”. „Românizare”? Primul director editorial al Ziarului Financiar, Ilie Şerbănescu, care din păcate nu mai e printre noi, ar fi râs cu poftă la auzul acestui termen. Din primele 100 de firme care exportată din Romania, doar una este cu capital românesc, iar din 26 de sectoare industriale, 24 sunt dominate de capitalul străin.

    România abia a ajuns abia anul acesta la un nivel al investiţiilor străine directe de 100 miliarde de euro, nivel pe care Ungaria, cu o populaţie la jumătate, l-a atins cu 7 ani în urmă. În 2023, Ungaria a atras investiţii străine directe de 13 miliarde de euro, faţă de 6 miliarde de euro România.

    Chestiunea este că în 2024 nu mai e situaţia anilor 90 când modelul de dezvoltare exclusiv prin atragerea de investiţii străine, din orice direcţie ar fi venit, era lipsit de contestaţii. Criza financiară din 2008, pandemia şi războiul au schimbat paradigma. După ce Vestul a cerut timp de decenii intrarea Chinei în Organizaţia Mondială a Comerţului şi căderea barierelor, a venit acum rândul său să impună taxe vamale.

    E amuzant acum să auzi cum maghiarii se plâng că în retailul din Ungaria nu găsesc şuncă de porc produsă local ci adusă din Germania, când la rândul nostru ne întrebăm cum de restaurantele de pe litoral de la noi se aprovizionează cu făină din Ungaria.  Dar abia când împarţi aceaşi masă de dezbatere realizezi relativitatea punctelor de vedere.

    Ce pot face ţări ca Ungaria şi România pentru a avansa spre un nivel cât mai mare de dezvoltare economică?  De fapt aceasta este întrebarea fundamentală, iar atragerea de investitori, mobilizarea capitalului local, crearea de campioni naţionali şi regionali nu sunt decât instrumente.

    Cu peste 30 de scene de dezbateri şi 1.000 de speakeri, majoritatea maghiari din România şi Ungaria, Universitatea de Vară de la Tuşnad este de fapt un prilej necesar pentru a discuta despre lume. Sigur că este un proiect centrat pentru nevoia maghiarilor de a-şi menţine identitatea în cele trei judeţe din centrul României şi o laturală mai accentuat multiculturală ar îmbogăţi manifestarea. „Slovacii poate că nu ar permite un astfel de festival”, spune în glumă un diplomat român. Şi sigur că acum liderii Ungariei au o perspectivă diferită asupra mersului lumii decât cei ai României şi ai UE.

    Dar este de apreciat cum poţi să aduni în jurul ideii de identitate şi de dezbateri privind viitorul în politică, în societate, în economie sau în sport toate generaţiile. Dimineaţa dezbateri, seara discotecă şi concerte în cele 30 de corturi amplasate pe terenul campingului din Tuşnad. O atmosferă de sărbătoare, probabil un eveniment aşteptat de comunitate în fiecare an. Un mijloc de a transmite valorile comunităţii de la o generaţie la alta, de a-ţi aminti de unde vii şi unde te duci, făcut astfel încât să atragă şi tinerii, şi adolescenţii. Se vede că în spatele sărbătorii, dincolo de palincă, porcii la proţap şi kurtos kolak, e o gândire strategică. Pas cu pas, construcţie şi menţinere identitară.

    N-ai cum să nu remarci simţul organizării, ceea ce în business este esenţial. Cu organizare şi competenţă, cu limitarea influenţelor politice, poţi să ai campioni cu capital local. Cum a reuşit MOL să ajungă la afaceri de aproape 2 miliarde de euro în România? Poate şi pentru că şi-a ales oameni precum Kinga Daradics, acum CEO la emag Ungaria, care la 32 de ani, în 2011, devenea CEO Mol Romania, prezentă joi la dezbatere în calitate de moderator. 

    Acum MVM, un fel de Renel unguresc, are ambiţii mari pe piaţa locală. Ce fac Electrica şi Hidroelectrica? Poate România să ia exemplu?

    Rău cu multinaţionalele, dar mai rău fără ele. Capitalul îţi pune resursele la treabă. Întrebarea este cum să faci să ai tu multinaţionale. Noi ne uităm la unguri, ungurii se uită la polonezi şi îi dau exemplu, polonezii vor să îi ajungă din urmă pe germani.

    Pe măsură ce trece timpul, oamenii îşi dau seama că nimeni nu le poate face nimeni altcineva, nici un investitor străin, paşii spre dezvoltare, că tot ei trebuie să îi facă.

    În Elveţia nu cresc nicăieri arbori de cacao, dar este printre cei mai mari producători de ciocolată din lume.  Franţa nu are pe teritoriul său resurse de petrol şi gaze, dar Total este în top 5 companii de energie din lume. Resursele sunt la alţii, conduce cine pune valoare adăugată peste resurse.

    Avansul tehnologic domină lumea, dar este evident că globalizarea aşa cum o ştim suferă schimbări majore. Dezbaterile, competiţia, împărtăşirea îngrijorărilor dar şi a succeselor, cunoaşterea până la urmă   -sunt cu atât mai benefice în noul context mondial. Lumea nu stă în loc, şi chiar dacă nu eşti în primul pluton, faptul că eşti în cursă, că alergi, este cel mai important. Dar cu atenţie mare şi la stânga, şi la dreapta, nu numai în faţă unde vrei să ajungi.

  • Când va performa David Popovici la Jocurile Olimpice de la Paris: Presa internaţională îl consideră pe tânărul de 19 ani unul dintre marii favoriţi la medalia de la aur în cadrul probei masculine de 100m liber

    Înotul reprezintă una dintre cele mai urmărite probe de la Jocurile Olimpice, viteza şi rezistenţa sportivilor, precum şi potenţialele rezultate surprinzătoare, formând un spectacol palpitant pentru public.

    Programul olimpic de înot de la Paris 2024 cuprinde 35 de probe, scrie Al Jazeera.

    Potrivit World Aquatics, 854 de sportivi – 463 de bărbaţi şi 391 de femei – din 187 de ţări, atleţii individuali neutri şi echipa olimpică a refugiaţilor CIO (Comitetul Internaţional Olimpic) vor concura în probele de înot de la Paris.

    Una dintre cele mai importante probe de la Jocurile Olimpice, proba masculină de 100m liber promite să fie un concurs epic între deţinătorul recordului mondial, chinezul Pan Zhanle, adolescentul fenomen şi fostul deţinător al recordului mondial, românul David Popovici, şi australianul Kyle Chalmers, medaliat cu aur la Jocurile Olimpice din 2016.

    Proba masculină de 100m liber va avea loc miercuri, 31 iulie, la ora locală 22:20 (1920 GMT).

    Conform presei internaţionale, David Popovici va fi unul dintre cei mai urmăriţi atleţi din cadrul Jocurilor Olimpice, fiind, în acelaşi timp, şi unul dintre favoriţii la medalia de aur.

  • Metro mizează pe un nou concept de magazine şi îl aduce la conducere pe Cristian Stoenică, un manager român care lucrează de 17 ani în companie

    ♦ Reţeaua LaDoiPaşi a depăşit pragul de 2.400 de ma­ga­zine ♦ LaDoiPaşi Extra are şi ea peste 20 de unităţi.

    Metro Cash & Carry România, unul dintre cei mai mari jucători din comerţul modern, l-a numit în funcţia de director de franciză şi membru în Consiliul de Adminis­traţie al Metro Convenience Româ­nia, o divizie creată în 2022 şi care a ajuns anul trecut la afaceri de 28 mili­oane de lei. Poziţia este una nou creată şi vine în contextul în care Metro testează deja piaţa cu brandul LaDoiPaşi Extra, operat de compa­nia Metro Convenience România, însă compania nu a dat detalii despre numărul de magazine deschise sub acest brand. Însă, LaDoiPaşi Extra are peste 20 de magazine în Capitală, conform datelor analizate de ZF.

    Brandul LaDoiPaşi Extra este un format de franciză destinat zone­lor urbane mari, aflat încă într-o peri­oadă de testare.

    „Cred cu tărie în potenţialul francizei LaDoiPaşi de a transforma comerţul tradiţional şi mă bucur să susţin activ această evoluţie“, a de­clarat Cristian Stoenică, director de franciză şi membru al Consiliului de Administraţie al METRO Conve­ni­ence România. El  şi-a început carie­ra la METRO România la începutul anului 2007, în departamentul ope­ra­ţional, unde a fost implicat în coor­donarea diviziilor Office şi Sezon.

    În 2011, a preluat un rol în forţa de vânzări ca specialist expansiune franciză, iar din 2014 a devenit coordonator proiect franciză Retail în echipa Head Office. În 2017, a fost numit manager regional de vânzări, iar în 2019, manager de vânzări retail. Din martie 2020, Cristian a fost head of retail sales, având un rol important în dezvoltarea sustenabilă a reţelei de franciză LaDoiPaşi, dar şi a segmentului de clienţi revânzători ai companiei METRO.

    Metro Convenience România, compania prin care este operat noul brand de magazine, figurează la Re­gistrul Comerţului ca fiind înfiinţată în 2022, iar pentru 2023 a raportat o cifră de afaceri de 28 de milioane de lei, pierderi de 20,2 milioane de lei şi un număr mediu de 133 de angajaţi, potrivit informaţiilor disponibile pe site-ul Ministerului de Finanţe.

    Metro România a raportat în 2023 afaceri de peste 10 mld. lei, plus 13% versus anul anterior. METRO e activ pe segmentul cash & carry, unde de­ţine o reţea de 30 de ma­gazine pro­prii.

    Mai multe detalii pe www.zfcorporate.ro

    Astfel, spre deosebire de retai­lerii care au hipermarketuri, super­marketuri, magazine de discount sau proximitate modernă, comerciantul nu se adresează consumatorului final, ci companiilor, fie ele mici magazine revânzătoare sau operatori HoReCa.

     

     

  • Pentru a-şi relansa economia, Thailanda va da bani unui număr de peste 50 milioane de cetăţeni

    Guvernul thailandez a anunţat un plan de stimulare a consumului menit să relanseze economia suferindă de la pandemie, conform Le Figaro.

    Începând cu 1 august, peste 50 de milioane de cetăţeni eligibili (dintr-o popularţie de 70 de milioane) se vor putea înscrie pentru a primi un „portofel electronic“ creditat cu 10.000 de baht (255 de euro).