BusinessMagazin

Blog

  • Deficit record pentru Bulgaria

    In aceeasi perioada din 2006, deficitul era de 3,13 miliarde de euro, reprezentand 12,5% din PIB, relateaza agentia de presa Reuters. Daca se iau in calcul si datele estimate pentru decembrie, valoarea deficitului ar putea ajunge la 6,1 miliarde de euro, respectiv 21,3% din PIB. I

    n primele 11 luni, importurile au crescut cu 19,3%, pana la 18,9 miliarde de euro, in timp ce exporturile s-au majorat cu doar 11,5%, pana la 12,3 miliarde. Majorarea puternica a importurilor a fost cauzata de cresterea economica puternica si de consumul excesiv.

    In timp ce consumatorii se inghesuie sa cumpere, dupa decenii de austeritate petrecute sub comunism, companiile importa masini si echipamente pentru extinderea productiei. In acelasi timp, investitiile straine au atins 5,05 miliarde de euro in perioada ianuarie-noiembrie, finantand deficitul de cont curent in proportie de 95,4%.

    Analistii considera ca deficitul extern face din Bulgaria una din cele mai vulnerabile tari din Europa, impreuna cu tarile baltice, in fata crizei globale a creditelor, in special in cazul unei diminuari a investitiilor straine directe.

  • Care e pretul corect?

    Reprezentantii companiilor de constructii spun ca acest pret nu mai este posibil in conditiile actuale ale pietei. Wojciech Malusi, presedintele Camerei Economice nationale de Constructii, declara ca pretul real se situeaza in jurul cifrei de 8,2 milioane de euro.

    “Oficialii, de obicei, vor preturi imposibile”, a comentat si Aleksander Kozlowski, membru in conducerea companiei Gdansk Transport Company (GTC), care a concesionat in 1997 constructia acestei sectiuni de autostrada.

    Precedentul guvern polonez a decis ca drepturile de constructie asupra acestei portiuni au expirat, astfel incat in perioada urmatoare va avea loc o licitatie pentru atribuirea lor. Firma castigatoare va trebui sa construiasca autostrada si sa o opereze, adica sa efectueze reparatiile curente si sa incaseze taxele de la soferi.

  • Kievul privatizeaza iar

    Iosip Vinski, ministrul transporturilor si telecomunicatiilor, a anuntat ca lista aprobata de guvern cu firmele ce vor fi privatizate mai contine uzina chimica Odessa Pre-port si sase companii energetice regionale de mici dimensiuni.

    In noiembrie anul trecut, Ukrtelekom a devenit al saselea operator de telefonie mobila din tara. Pentru 2007, veniturile estimate de companie din serviciile de telefonie fixa sunt putin peste un miliard de euro, sub nivelul atins in 2006.

    In ultimii zece ani, guvernele de la Kiev au avut mai multe incercari de a vinde pachetul majoritar al operatorului national de telefonie fixa, toate ramanand fara rezultat. Din cauza amanarii in privatizarea Ukrtelekom si a Odessa Pre-port, fostul guvern condus de Viktor Ianukovici nu si-a atins anul trecut tinta de venituri obtinute din privatizare – fata de o estimare de 1,45 de miliarde de euro a realizat doar 686 de milioane de euro.

    Pentru acest an, premierul Iulia Timosenko s-a declarat convinsa ca incasarile din privatizari vor depasi 1,1 miliarde de euro.

  • Praga asteapta un pret bun

    Intr-un interviu acordat site-ului patria.cz, Dvorak considera ca vanzarea aeroportului ar trebui urmata imediat de cea a operatorului aerian national Czech Airlines (CSA), pe motiv ca CSA asigura in prezent peste 40% din veniturile aeroportului.

    Intrebat daca o parte din compania care administreaza aeroportul ar putea fi privatizata prin piata de capital, Dvorak a spus ca in acest moment sunt evaluate avantajele fiecarei metode de privatizare. Solutia finala ar urma sa fie aleasa la finalul lunii februarie si inaintata guvernului de la Praga in martie.

    In noiembrie aul trecut, statul ceh a selectat consultantul pentru privatizarea aeroportului, compania Credit Suisse, privatizare ce se asteapta sa aiba loc in acest an.

    Ivan Fuksa, ministrul adjunct al finantelor, a declarat ca momentul privatizarii aeroportului va depinde de rezultatele financiare obtinute de CSA. Compania aeriana spera sa incheie anul trecut pe profit, dupa mai multi ani de pierderi.

  • Cartelul bulgar al uleiului

    Investigatia a aratat ca producatorii de ulei au avut o serie de intalniri in 2006 si 2007 pentru a fixa preturile de achizitie ale semintelor de floarea-soarelui la 153–163 de euro/tona, respectiv 281–306 euro/tona. Intalnirile erau mascate de reuniuni regulate ale conducerii uniunii producatorilor de ulei si unt.

    Documentele adunate in timpul anchetei arata ca 70% din cresterea de preturi la ulei din perioada mai-august 2007 s-a datorat unor acorduri de stabilire a preturilor intre producatori si nu unor circumstante ale pietei. Companiile au inghetat pretul de achizitie a semintelor de floarea-soarelui, ceea ce a condus la stabilirea concertata a pretului uleiului.

    Conform informatiilor oferite de CPC, companiile implicate ar fi schimbat secrete comerciale, ceea ce le-a creat o oportunitate de a-si coordona comportamentul de piata. Vidio Videv, presedintele Uniunii producatorilor de unt si ulei de gatit, spune ca firmele amendate intentioneaza sa conteste sanctiunea impusa de autoritatea anti-monopol. Videv a declarat ca nu a fost vorba niciodata de un cartel al preturilor si ca fiecare companie are documente sa o dovedeasca.

  • Amenintarea indiana

    Gabriel Rozman, vicepresedintele TCS, a spus ca operatiunea face parte din strategia generala a firmei de a se extinde in tarile din Europa de Est, Orientul Mijlociu, Africa si America Latina. Presedintele TCS, Natarajan Chandrasekaran, si-a motivat decizia prin faptul ca 25,5% din piata mondiala a serviciilor IT, in valoare totala de 500 de miliarde de euro, se afla in tarile in curs de dezvoltare. Cresterea medie anuala in aceste regiuni este de 8%, comparativ cu 6% in tarile dezvoltate. Venirea TCS va crea serioase probleme concurentilor de pe piata rusa de outsourcing, atata timp cat dezvoltarea de produse software contribuie cu doar 20% la incasarile firmei indiene.

  • Drum de fier cu probleme

    In primele trei trimestre din 2007, rata de crestere a ajuns la 1,8%, fiind sanse sa atinga 2,5% in 2008. In acelasi timp, firmele se asteapta la o crestere medie de 8%. Krzysztof Niemiec, reprezentantul companiei CTL Logistics, spune ca in ultimii doi ani preturile de transport au scazut cu 20%.

    In schimb, tarifele percepute pentru inchirierea infrastructurii continua sa se majoreze, ajungand sa reprezinte intre 25 si 32% din costurile cu transportul pe calea ferata.
    In timp ce unii specialisti apreciaza ca statul ar trebui sa sprijine mai mult compania de cai ferate, Juliusz Engelhardt, ministrul adjunct al transporturilor, declara ca nu exista nici o sansa ca subventiile sa fie marite, astfel incat accesul la reteaua ferata de transport sa devina mai accesibil. Explicatia data de Engelhardt este ca nu pot fi oprite cresterile salariale, cu atat mai putin punandu-se problema unei diminuari de salarii.

  • Sucursala UniCredit pentru private banking

    In prezent, UniCredit are peste 1.000 de persoane pentru acest tip de servicii si un portofoliu total de active de peste 200 de miliarde de euro la sfarsitul anului 2007. Rata de crestere a activelor din administrare a fost de peste 50% in ultimul an, comparativ cu anul 2006, potrivit unui comunicat de presa transmis de banca.

    Pentru moment serviciile de private banking ale UniCredit sunt disponibile doar in Bucuresti insa pe parcursul anului 2008 vor fi lansate si in alte orase din tara.

    Piata clientilor cu disponibilitati importante a intrat, in ultimii ani, tot mai mult in atentia bancherilor. Treptat si limita inferioara a disponibilitatilor necesare in cont pentru a clasifica un client in categoria celor eligibili pentru servicii de private bankig a scazut sub pragul de 100.000 de euro.

    Astfel, din ce in ce mai multi bancheri au sesizat ca exista potential de business pentru private banking si printre oamenii ce au ceva mai putine fonduri disponibile, ramanand totusi in aceeasi sfera a "oamenilor cu bani".

    Unul dintre exemple este ABN Amro, care a lasnat un astfel de serviciu in toamna anului trecut, si ai caror oficiali identificau la momentul respectiv o piata potentiala in prezent de 100.000 de clienti. Potrivit acelorasi estimari, in cinci-sapte ani aceasta piata va ajunge la jumatate de milion de persoane.

    In esenta, serviciile de private banking includ intermedierea personalizata de investitii (in urma unei analize a profilului de risc si a apetitului pentru diferite tipuri de plasamente pentru fiece client in parte), acordarea de conditii preferentiale pentru anumite produse (rate de dobânzi negociabile pentru depozite, acordarea de credite in conditii preferentiale, produse din categoria Gold etc.) – toate insotite de un tratament aparte (servicii disponibile non-stop sau existenta unui bancher personal, spre exemplu).

    Pentru a asigura confidentialitatea si discretia in cazul acestor clienti, tot mai multe banci au inceput sa deschida unitati speciale, asa cum face acum si UniCredit. Locatiile dedicate se gasesc in general in marile orase, in zonele de lux sau foarte centrale, precum Bucuresti, Constanta, Brasov, Timisoara, Iasi etc.

  • Bunge inchide fabrica de la Iasi

    Planul restructurare presupune concentrarea intr-un singur loc, la Buzau, a tuturor operatiunilor de zdrobire, rafinare si imbuteliere pe care Bunge le desfasoara in Romania.

    Compania a initiat procedura de inchidere operatiunilor industriale si de productie de la Iasi – zdrobire, rafinare, extragere, imbuteliere si ambalare.

    Aleasa datorita apropierii de cea mai importanta regiune cultivata cu floarea soarelui si de portul Constanta, fabrica de la Buzau are avantajul de a fi plasata in apropiere de Bucuresti si granita cu Bulgaria. Fabrica de la Buzau, ce deserveste pietele din Romania si Bulgaria, va fi modernizata printr-un program de investitii de 25 milioane de dolari. 

    Bunge a intrat pe piata din Romania in 2002, portofoliul sau incluzand marcile Floriol si Soreanca, Unisol si Ulvex, Raza Soarelui si Rumen.

  • Nokia le propune nemţilor rămaşi fără slujbe să vină la Jucu

    Detalii pe  www.clujeanul.ro