BusinessMagazin

Blog

  • Azi in toata tara

    12.000 de apartamente in lucru la Cluj-Napoca, doua mall-uri pe punctul de a fi inaugurate si alte doua in lucru tot in orasul de la poalele Feleacului, un singur dezvoltator cu nu mai putin de 12 proiecte in Iasi, mii de noi locuinte livrate sau in lucru la Constanta. Toate aceste date arata ca Bucurestiul a incetat sa mai fie singurul pol de atractie din Romania pentru investitorii imobiliari.
    In mod traditional, se spunea ca piata imobiliara din marile orase urmeaza Bucurestiul la distanta de doi ani. Adica in Cluj-Napoca, Timisoara sau Constanta se intampla la un moment dat ceea ce se petrecea cu doi ani in urma in Bucuresti. Realitatea din teren arata acum diferit. In unele privinte, ca in cazul spatiilor de birouri de clasa A, decalajul este poate chiar mai mare, dar in altele, precum constructia de locuinte noi, intervalul este mult mai strans.
    Dar decalajele sunt pe cale de a fi rapid recuperate, dat fiind ca multi dezvoltatori au ajuns acum chiar sa ocoleasca Bucurestiul, din cauza preturilor ridicate ale terenurilor. "In Bucuresti este atat de scump, incat nu mai are sens sa construiesti", spune Teodor Pop, directorul dezvoltatorului imobiliar RED Management. El apreciaza ca investitorii prefera acum sa se orienteze spre alte orase decat sa suporte "preturile exorbitante" din Capitala. RED Management are in lucru acum mai multe proiecte in Constanta, Arad, Braila sau Baia Mare, dar si in Bucuresti.
    RED – care are ca actionari principali fondurile de investitii Warburg Pincus (SUA) si GED Capital (Spania) – este prezent de mai multi ani pe piata romaneasca, dar situatia este mai suparatoare pentru dezvoltatorii care abia acum vin in Romania. "In viitor ne vom concentra pe orasele din provincie, pentru ca terenurile din Bucuresti au devenit prea scumpe si majoritatea dezvoltatorilor care intra acum evita aceasta piata", spunea Kay Thorkildsen, presedintele dezvoltatorului WestHouse Group, care a anuntat trei proiecte imobiliare in Constanta.
    De altfel, in Constanta sunt deja in diverse faze de dezvoltare mai bine de zece proiecte rezidentiale, ale caror preturi de vanzare se apropie de cele din Bucuresti. Este drept ca orasul profita de prezenta pe litoral si multe locuinte sunt cumparate in scop turistic. Interesul pentru locuintele noi este ridicat, spune Andra Turcu, marketing & sales manager la Tomis Development, companie ce dezvolta cartierul rezidential Tomis Plus, la iesirea din Constanta inspre Mihail Kogalniceanu. Ca urmare, preturile terenurilor au avut o evolutie exploziva in ultimii doi ani, inregistrand triplari in apropierea proiectelor. Mai ales ca pe piata constanteana sunt anuntate investitii ale unor mari dezvoltatori prezenti in Romania, precum Neocity, Engel Europe sau spaniolii de la Gran Via.
    Compania Impact, singurul dezvoltator imobiliar listat la bursa din Bucuresti, a fost unul dintre pionierii complexurilor rezidentiale in provincie. Dupa ce a construit mai multe ansambluri de case in zona Bucurestiului, Impact a lansat proiecte in Constanta, Ploiesti si Oradea si va colabora cu Primaria locala pentru un complex in Cluj-Napoca.
    Din urma vin insa puternic dezvoltatorii straini, precum grupul israelian ENG (care s-a concentrat pe Iasi, unde a anuntat 12 proiecte, dintre care zece rezidentiale), Bas Development, companie formata prin fuziunea a doi dezvoltatori originari tot din Israel, Bar-On Adam Structures si Aura Investments (care tinteste orase ca Ploiesti sau Brasov) sau Westhouse si Gran Via, ambele cu proiecte rezidentiale in Constanta.
    In domeniul locuintelor noi, pietele din marile orase sunt pe punctul de a prinde din urma piata bucuresteana, cel putin la nivelul intentiilor si al anunturilor. Totusi, exista segmente unde Capitala pastreaza inca un avans suficient.
    Pentru clujeni, de exemplu, cumpararea unui apartament de lux poate fi inca o problema. Daca in Bucuresti multi ani s-au construit aproape exclusiv locuinte foarte scumpe si abia din 2005 dezvoltatorii si-au indreptat atentia spre clasa de mijloc, in Cluj-Napoca evolutia a fost oarecum inversa. Pentru ca orasul de sub Feleac a avut o particularitate ce l-a diferentiat de orice alt oras din Romania – jocul Caritas. "Asa nefericit cum a fost el, jocul a facut si multi castigatori, majoritatea aici", spunea un om de afaceri clujean. De pe urma Caritas, in Cluj-Napoca s-a format o patura de mijloc semnificativ mai consistenta decat in alte parti, iar investitorii locali au construit blocuri de locuinte in special pentru acestia. "Noi am construit, incepand de prin 2000, mai intai pentru persoanele cu venituri medii", spune Ramona Cuc, director general si actionar al companiei imobiliare clujene Grup de Lux.

  • Ce inseamna 100% grad de penetrare

    Raportul preliminar al Autoritatii Nationale pentru Reglementare in Comunicatii si Tehnologia Informatiilor (ANRCTI), institutia care reglementeaza comunicatiile electronice, arata ca rata de penetrare a telefoniei mobile era la 30 iunie de 90,5%.

    Fata de raportul de anul trecut al ANRCTI pentru jumatatea lui 2006, valoarea a crescut cu aproape 22%, iar daca ritmul se va mentine si in a doua parte a acestui an este de asteptat ca gradul de penetrare sa fi ajuns intre timp la 100%. Iar daca nu acum, atunci finalul de an, perioada cea mai bogata in atragerea de noi clienti pentru operatori datorita promotiilor de sarbatori, va fi momentul cand numarul de locuitori va echivala cu numarul de SIM-uri aflate in circulatie.
    Raportul preliminar al ANRCTI indica 19,5 milioane de SIM-uri active la jumatatea anului, cele mai multe pentru utilizarea telefonului in regim prepay – cartele preplatite. Raportul final, care urmeaza sa fie publicat in luna noiembrie, este de asteptat sa confirme rezultatele, realizate pe baza raportarilor trimise de cei patru operatori.
    "Piata de telecomunicatii din Romania va urma tendintele pietelor vest europene, unde, desi gradul de penetrare este de 100%, piata creste in continuare", spune Richard Moat, CEO-ul Orange Romania.
    Cresterea se datoreaza reducerii preturilor pentru serviciile de telefonie mobila, rezultat al cresterii concurentei. Iar cu un numar mare de clienti si tarifele mici pot fi profitabile.
    Ce urmeaza acum pentru operatorii de telefonie mobila?
    "Consideram ca mai este inca loc suficient de crestere pentru toti operatorii de pe piata. In zonele rurale, de exemplu, gradul de penetrare este mai scazut comparativ cu zonele urbane", spun oficialii Cosmote.
    In comlpetare, Richard Moat de la Orange sustine ca cel putin unul din patru locuitori nu foloseste vreun serviciu de telefonie mobila
    Intr-adevar, daca gradul de penetrare este 100%, aceasta nu inseamna ca fiecare persoana are un telefon mobil. De exemplu, ANRCTI spune ca cei 3,8 milioane de abonati au in medie 1,7 abonamente active.
    Largind orizontul, anul trecut 22 de state europene inregistrau un grad de penetrare a telefoniei mobile de cel putin 100%, de mai bine de un an paflandu-se pe aceasta lista si Bulgaria.
    Pe de alta parte, estimarile organismelor de reglemenare straine dau ca sigura atingerea barierei psihologice de 100% in Statele Unite abia in 2013 (in prezent este 84%), iar Coreea si Japonia sunt in cu totul alta liga, numarul celor care folosesc servicii 3G depasindu-l deja pe cel al serviciilor clasice 2G.

    Serviciile cu valoare adaugata mai mare, precum 3G vor fi si rezerva de crestere pentru operatorii din Romania. Pentru serviciile traditionale, de voce, presiunea este de a determina utilzatorii sporadici sau cei care vorbesc la telefonul mobil folosind cartele pre-pay sa adopte varianta abonamentului urmarind cresterea per ansamblu a veniturilor pe care le aduce fiecare utilizator.
    O alta rezerva de crestere o reprezinta serviciile de transfer de date. In acest moment cel mai folosit este SMS-ul. I-ar putea urma accesul Internet folosind telefonul mobil, mai ales daca avem in vedere migratia in general a clientilor de la servicii fixe catre cele mobile.
    Telefonia fixa bunaoara a mai pierdut conform datelor ANRCTI inca 100.000 de clienti in primele sase luni ale acestui an si numarul ar fi fost probabil mai mare daca nu ar fi aparut abonamentele cu convorbiri gratuite nelimitat.
    Surprinzatoare este si migratia care se face simtita in randul consumatorilor de servicii TV. Astfel, pentru prima oara in istorie, numarul abonatilor la servicii de televiziune prin cablu a scazut in prima jumatate a acestui an cu 200.000, in timp ce varianta "mobila" – a televiziunii prin satelit – ajunge cu cei 1 milion de clienti la o cota de piata de 21% din totalul telespectatorilor.

  • Multe si mari sa fie

    Zece pare a fi cifra cheie a toamnei: atatea magazine numara acum reteaua franceza Carrefour, prin cele doua deschideri de data recenta. Si tot atatea spatii va avea si lantul real, divizia de hipermarketuri a grupului german Metro, intrat initial pe piata prin reteaua de magazine cash&carry.
    Dar directiile in care se indreapta cele doua retele – Carrefour, veteranul pietei de hipermarketuri, si real, unul dintre numele intrate recent in scena – sunt oarecum opuse. In timp ce Carrefour a ocupat cinci pozitii strategice in Capitala, acesta fiind principalul punct de interes inca din start, nemtii au preferat sa bifeze mai inaintea Bucurestiului o serie de orase prin tara. La vremea intrarii pe piata romaneasca real-ul marca chiar o premiera, fiind prima retea comerciala internationala ce prefera sa intre pe piata printr-un magazin in provincie, la Timisoara. Miza nemtilor a fost ocuparea mai degraba a unor pozitii "neintinate" de competitie (ca Baia Mare, Sibiu sau Timisoara), in orase ce nu s-au bucurat de cote "fierbinti" in planurile de dezvoltare ale retelelor deja prezente in piata – Carrefour si Cora. Un atu in plus al acestei strategii a fost, asa cum puncta pentru BUSINESS Magazin fostul directorul al retelei, John Rix, sansa de a cumpara, in aceste orase, cel mai bun teren, la cel mai bun pret. Pentru ca urmatorul venit ar urma sa poata lua un teren mai putin bun, la un pret ceva mai mare.
    Or piata Capitalei se afla sub presiunea concurentei de ani buni, iar sansele unui chilipir – obtinerea unui spatiu potrivit, la un pret macar decent – tind spre zero. In Bucuresti sunt prezenti (aproape) toti operatorii straini de hipermarketuri, real avand deja magazinul finalizat. Cu exceptia real, cu totii au preferat sa atace tortul cel mai dulce – Capitala fiind recunoscuta indeobste drept cel mai tentant din intreaga tara datorita banilor mai multi din buzunarul clientilor. Cora a deschis chiar doua magazine in Capitala inainte de a pasi in provincie – la Cluj. Si francezii de la Auchan au preferinte asemanatoare – au deschis anul trecut primul magazin in Bucuresti, apoi au mers la Targu Mures, iar planurile arata ca in noiembrie ar urma sa fie deschis si spatiul de la Cluj, pentru Pitesti nefiind precizat un termen ferm. Tot in Bucuresti a preferat sa-si planteze magazinul cu numarul unu chiar si reteaua Kaufland, ce are in portofoliu magazine care candideaza prin dimensiune la statutul de hipermarket.
    Odata ocupate pozitiile strategice in Bucuresti, operatorilor le ramane de cucerit tara. Si invers. Reteta real a fost aplicata si de reteaua Spar. Rino Tizzanini, director general al retelei dn Romania, declara recent pentru BUSINESS Magazin ca in Bucuresti are antamate deja trei spatii pentru magazine de mari dimensiuni – hipermarketuri. Spar se diferentiaza de intreaga competitie de pe piata romaneasca prin doua trasaturi distincte. Unu: este singurul nume international ce nu a abordat in mod direct afacerea pe plan local, ci printr-o licenta acordata unor investitori romani. Doi: Reteaua, intrata pe piata romaneasca de numai un an si jumatate, este singurul lant de magazine din Romania ce reuneste sub acelasi nume trei formate distincte de magazin: de proximitate, super si hipermarket. Un pas pe urmele lui Spar pare a fi facut insa si Auchan, care a deschis si un magazin de dimensiuni inferioare hipermarketului, ce se califica mai degraba pentru liga supermarket – la Timisoara, intr-un spatiu preluat de la fosta retea Univers’all, aflata in faliment. Pentru spatiul de la Timisoara, profilat pe o politica de tip discount, Auchan a investit 1,5 milioane de euro, in timp ce bugetele pentru hipermarketuri sunt de cel putin zece ori mai maril.
    Prin dimensiunea sa – peste 2 milioane de cumparatori – si larghetea cu care acestia sunt dispusi sa-si cheltuie banii in hipermarket, piata Capitalei face cu ochiul chiar si comerciantilor romani, precum reteaua de origine pitesteana Pic, ai carei reprezentanti sustin de cativa ani ca sunt interesati de Bucuresti. Totusi, pentru moment sunt mai fezabile tot planurile pentru provincie. Fratii Penescu, ce controleaza afacerile Pic din mai multe domenii (taximetrie, productie etc), au doua magazine (Pitesti si Craiova) si declarau in prima parte a acestui an ca vor sa investeasca in jur de 50 de milioane de euro pentru doua hipermarketuri – la Oradea si Braila – ce ar urma sa fie deschise pana la sfarsitul anului.
    La un calcul rapid, piata romaneasca numara acum peste 30 de hipermarketuri – si asta fara a lua in calcul cele 18 magazine ale Kaufland – dar numarand si comerciantii romani ca Pic sau Trident (La Deva si Sf Gheorghe). Hipermarketul, formatul de magazin ce manifesta cel mai mare grad de atractie pentru clientii romani, isi traieste acum peroada de glorie. Retelele isi mai permit, vreme de trei, poate chiar patru ani, sa se intreaca in deschideri si sa tinteasca vanzari din ce in ce mai apropiate de pragul de un miliard de euro.

  • Multe si mari sa fie

    Zece pare a fi cifra cheie a toamnei: atatea magazine numara acum reteaua franceza Carrefour, prin cele doua deschideri de data recenta. Si tot atatea spatii va avea si lantul real, divizia de hipermarketuri a grupului german Metro, intrat initial pe piata prin reteaua de magazine cash&carry.
    Dar directiile in care se indreapta cele doua retele – Carrefour, veteranul pietei de hipermarketuri, si real, unul dintre numele intrate recent in scena – sunt oarecum opuse. In timp ce Carrefour a ocupat cinci pozitii strategice in Capitala, acesta fiind principalul punct de interes inca din start, nemtii au preferat sa bifeze mai inaintea Bucurestiului o serie de orase prin tara. La vremea intrarii pe piata romaneasca real-ul marca chiar o premiera, fiind prima retea comerciala internationala ce prefera sa intre pe piata printr-un magazin in provincie, la Timisoara. Miza nemtilor a fost ocuparea mai degraba a unor pozitii "neintinate" de competitie (ca Baia Mare, Sibiu sau Timisoara), in orase ce nu s-au bucurat de cote "fierbinti" in planurile de dezvoltare ale retelelor deja prezente in piata – Carrefour si Cora. Un atu in plus al acestei strategii a fost, asa cum puncta pentru BUSINESS Magazin fostul directorul al retelei, John Rix, sansa de a cumpara, in aceste orase, cel mai bun teren, la cel mai bun pret. Pentru ca urmatorul venit ar urma sa poata lua un teren mai putin bun, la un pret ceva mai mare.
    Or piata Capitalei se afla sub presiunea concurentei de ani buni, iar sansele unui chilipir – obtinerea unui spatiu potrivit, la un pret macar decent – tind spre zero. In Bucuresti sunt prezenti (aproape) toti operatorii straini de hipermarketuri, real avand deja magazinul finalizat. Cu exceptia real, cu totii au preferat sa atace tortul cel mai dulce – Capitala fiind recunoscuta indeobste drept cel mai tentant din intreaga tara datorita banilor mai multi din buzunarul clientilor. Cora a deschis chiar doua magazine in Capitala inainte de a pasi in provincie – la Cluj. Si francezii de la Auchan au preferinte asemanatoare – au deschis anul trecut primul magazin in Bucuresti, apoi au mers la Targu Mures, iar planurile arata ca in noiembrie ar urma sa fie deschis si spatiul de la Cluj, pentru Pitesti nefiind precizat un termen ferm. Tot in Bucuresti a preferat sa-si planteze magazinul cu numarul unu chiar si reteaua Kaufland, ce are in portofoliu magazine care candideaza prin dimensiune la statutul de hipermarket.
    Odata ocupate pozitiile strategice in Bucuresti, operatorilor le ramane de cucerit tara. Si invers. Reteta real a fost aplicata si de reteaua Spar. Rino Tizzanini, director general al retelei dn Romania, declara recent pentru BUSINESS Magazin ca in Bucuresti are antamate deja trei spatii pentru magazine de mari dimensiuni – hipermarketuri. Spar se diferentiaza de intreaga competitie de pe piata romaneasca prin doua trasaturi distincte. Unu: este singurul nume international ce nu a abordat in mod direct afacerea pe plan local, ci printr-o licenta acordata unor investitori romani. Doi: Reteaua, intrata pe piata romaneasca de numai un an si jumatate, este singurul lant de magazine din Romania ce reuneste sub acelasi nume trei formate distincte de magazin: de proximitate, super si hipermarket. Un pas pe urmele lui Spar pare a fi facut insa si Auchan, care a deschis si un magazin de dimensiuni inferioare hipermarketului, ce se califica mai degraba pentru liga supermarket – la Timisoara, intr-un spatiu preluat de la fosta retea Univers’all, aflata in faliment. Pentru spatiul de la Timisoara, profilat pe o politica de tip discount, Auchan a investit 1,5 milioane de euro, in timp ce bugetele pentru hipermarketuri sunt de cel putin zece ori mai maril.
    Prin dimensiunea sa – peste 2 milioane de cumparatori – si larghetea cu care acestia sunt dispusi sa-si cheltuie banii in hipermarket, piata Capitalei face cu ochiul chiar si comerciantilor romani, precum reteaua de origine pitesteana Pic, ai carei reprezentanti sustin de cativa ani ca sunt interesati de Bucuresti. Totusi, pentru moment sunt mai fezabile tot planurile pentru provincie. Fratii Penescu, ce controleaza afacerile Pic din mai multe domenii (taximetrie, productie etc), au doua magazine (Pitesti si Craiova) si declarau in prima parte a acestui an ca vor sa investeasca in jur de 50 de milioane de euro pentru doua hipermarketuri – la Oradea si Braila – ce ar urma sa fie deschise pana la sfarsitul anului.
    La un calcul rapid, piata romaneasca numara acum peste 30 de hipermarketuri – si asta fara a lua in calcul cele 18 magazine ale Kaufland – dar numarand si comerciantii romani ca Pic sau Trident (La Deva si Sf Gheorghe). Hipermarketul, formatul de magazin ce manifesta cel mai mare grad de atractie pentru clientii romani, isi traieste acum peroada de glorie. Retelele isi mai permit, vreme de trei, poate chiar patru ani, sa se intreaca in deschideri si sa tinteasca vanzari din ce in ce mai apropiate de pragul de un miliard de euro.

  • A mai ramas o luna

    Zvonurile, dar si declaratiile publice ale unor fruntasi din PNL privind nevoia unei remanieri (cel mai consistent zvon a privit intentia Noricai Nicolai de a ocupa functia lui Tudor Chiuariu la sefia Ministerului Justitiei) au tinut capul de afis saptamana trecuta pana la remanierea fortata a lui Decebal Traian Remes, inlocuit, n urma scandalului mitei, de Dacian Ciolos la conducerea Ministerului Agriculturii. Problema ar fi ramas una interna a PNL daca intre timp naar fi aparut avertismentul Comisiei Europene ca daca intr-o luna Romania nu-si rezolva deficientele in privinta sistemului de plati pentru agricultura, UE va activa clauza de salvgardare in domeniul agriculturii, ceea ce inseamna pierderea a 25% din subventiile europene pentru agricultura prevazute in acest an, adica 110 milioane de euro. Dupa ce Ciolos, fost subsecretar de stat la Agricultura, a amenintat ca daca se va activa clauza ii va demite pe toti secretarii de stat din minister, au aparut si criticile, de la cele ale fostului ministru social-democrat de resort, Ilie Sarbu, care l-a acuzat pe Ciolos ca poarta o parte din vina pentru blocajele de la Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura si pana la unele venite chiar din PNL, conform carora nici n-ar fi trebuit schimbat ministrul tocmai acum, cand Romania e in criza de timp fata de termenul fixat de UE. Nici unul dintre titularii de la Agricultura de pana acum din cabinetul Tariceanu nu s-a remarcat insa prin eficienta, de la ex-liberalul Flutur pana la un om asa de strain de domeniu ca Dan Motreanu, iar probabil cel mai instructiv pentru prestatia lui Remes raman declaratiile lui Sorin Minea, presedintele patronatului Romalimenta, care chiar in ziua demisiei se plangea ca de sase luni a incercat sa-l convinga pe ministru sa faca o solicitare la UE ca sa poata cumpara carne de porc din tarile care n-au avut focare de pesta porcina, pentru ca astfel companiile romanesti sa poata exporta produse din carne pe piata UE.

  • Vreau sa vad carnatii

    In septembrie 2006, 8.000 de oameni ieseau in strada la Budapesta sa protesteze, dupa ce postul national de radio difuzase inregistrarea audio a unor convorbiri intre fruntasii socialisti, unde premierul Ferenc Gyurcsany recunostea in termeni neacademici ca el si partidul lui au mintit poporul vreme de doi ani in privinta problemelor din economie, ca sa poata castiga alegerile. Gyurcsany a recunoscut autenticitatea inregistrarilor, soarta guvernului a fost decisa in parlament, care l-a reconfirmat in functie, dar partidul sau a fost infrant la alegerile municipale din octombrie. Amintirea crizei starnite anul trecut in tara vecina de respectivele inregistrari audio arunca o lumina mai cuprinzatoare asupra scandalului legat de difuzarea pe postul public de televiziune de la Bucuresti si apoi pe internet a faimoaselor inregistrari video cu Remes si Muresan. Aspectul juridic al chestiunii, adica oportunitatea difuzarii in mass-media a unei probe in plina ancheta si felul cum publicarea filmuletului va influenta concret ancheta in cazul ex-ministrului Remes, ca si chestiunile de deontologie jurnalistica, sunt suspendate brusc atunci cand masinaria opiniei publice e starnita cu toate motoarele impotriva unor politicieni – si cu atat mai mult cu cat, in cazul nostru, e vorba de niste gramezi de caltabosi si palinca intr-o tara unde banii de subzistenta si de mancare sunt o problema pentru multa lume. "Vreau sa vad carnatii", scria un forumist care acuza TVR de cenzura fiindca n-a difuzat imediat si partea cu caratul caltabosilor la casa lui Remes.
    Ne putem imagina logic o urmare in care insusi presedintele Basescu (care la randul sau a formulat o solicitare cel putin ciudata atunci cand a cerut TVR sa spuna de unde a capatat "CD-ul sau caseta") sa fie acuzat de cenzura pentru faptul ca nu pune imediat la dispozitia poporului "aspectele si mai tentante din dosarul lui Remes", cele la care se referea saptamana trecuta. Din acest punct de vedere, asupra fiecarui ministru din cabinetul Tariceanu raman suspiciuni, chiar daca nu se va fi adeverit zvonul de la sfarsitul saptamanii trecute, ca urmatorii pe lista pentru DNA ar fi ministrul sanatatii, Eugen Nicolaescu, si Mihai Voicu, ministrul pentru relatia cu Parlamentul. Ceea ce n-au facut nici biletelele roz dezvaluite mai an de de Elena Udrea si nici motiunea de cenzura a PSD realizeaza acum peste noapte niste pachete cu caltabosi si cateva lazi cu palinca, intrezarite vag intr-o filmare alb-negru: compromiterea unui intreg guvern, fara ca macar o ancheta care il vizeaza pe unul dintre ministrii lui sa fi fost incheiata.

  • Retragere via Kabul

    Premierul britanic Gordon Brown a anuntat saptamana trecuta ca trupele din Irak se vor injumatati, intr-o prima faza urmand sa aiba loc "o retragere supravegheata", pana la 2.500 de militari britanici pana in primavara lui 2008, dupa care ar veni retragerea restului trupelor, spre 2009. Presa a comentat ca promisiunea lui Brown, atat de atractiva pentru cei ce au criticat implicarea tarii in razboiul din Irak, nu e decat un mod de a vinde opiniei publice mai usor ideea ca e nevoie mai mare de contributia Londrei la razboiul din Afganistan, unde campaniile impotriva unor talibani aflati in regrupare vor necesita in perioada urmatoare concentrari noi de trupe. Tot saptamana trecuta, surse militare de la Washington au declarat pentru CNN ca seful Corpului de Marina al Armatei SUA, James Conway, a propus ca militarii lui sa devina forta de lupta principala in Afganistan, in timp ce armata de uscat se va concentra in Irak. Ideea ar fi prima manifestare a planului SUA de a redesfasura fortele armate din teatrele externe, plan care s-a numit de retragere a trupelor din Irak, dar care, daca rocada preconizata de Conway s-ar confirma, ar insemna si ca militarii americani vor mai ramane inca multa vreme in Irak. La ora actuala, in Afganistan nu exista nici o unitate importanta a Corpului Marinei, dintr-un total de 26.000 de militari americani, in timp ce in Irak sunt 25.000 de oameni ai Marinei, dintr-un total de 160.000 de militari americani.

  • Criza turceasca

    Decizia Comisiei pentru afaceri externe a Camerei Reprezentantilor din Congresul SUA de a adopta un proiect de lege care califica drept genocid masacrul armenilor de catre turci in 1915 a iritat profund autoritatile de la Ankara, care si-au rechemat saptamana trecuta ambasadorul de la Washington si au amenintat cu repercusiuni serioase SUA. O prima reactie a fost recunoasterea publica de catre premierul Recep Tayyip Erdogan a faptului ca Ankara pregateste o incursiune militara in nordul Irakului, spre a lovi bazele rebelilor kurzi de acolo, pe motiv ca acestia submineaza eforturile Turciei de a-i combate pe rebelii din propriul ei teritoriu, organizati in Partidul Muncitorilor din Kurdistan. A doua, cu bataie mult mai lunga, este amenintarea ca Ankara ar putea inchide baza militara americana de la Incirlik, din sudul Turciei, un nod logistic major pentru fortele armate ale coalitiei angajate in Irak si Afganistan. Proiectul de lege aprobat in Camera, initiat de democrati in virtutea necesitatii de a "spori autoritatea morala a Americii in lume", a fost adoptat in pofida protestelor administratiei Bush, care se teme sa nu piarda astfel un aliat de importanta vitala in razboiul din Irak, ca si de o complicare nedorita a situatiei de acolo.

  • Draga Vladimir

    Dosarul iranian s-a aflat saptamana trecuta in centrul discutiilor dintre marile puteri, atat cu ocazia intalnirii dintre presedintele francez Nicolas Sarkozy si cel rus Vladimir Putin, cat si la intalnirea dintre acesta din urma si secretarul de stat american Condoleezza Rice. S-ar zice, la prima vedere, ca Sarkozy a jucat rolul unui fel de emisar al SUA, cunoscuta fiind politica pro-americana a liderului francez, dar si dorinta acestuia de a avea relatii cat se poate de bune cu Rusia. Din acest punct de vedere, Sarkozy a facut la Moscova toate gesturile de amabilitate posibile, de la adresarea cu "draga Vladimir" (desi Putin a pastrat adresarea formala fata de el) pana la a declara ca nu vrea sa dea nimanui lectii atunci cand vine vorba de drepturile omului in Rusia (chestiune spinoasa pentru toti amicii occidentali ai lui Vladimir Putin). N-a obtinut insa nici un rezultat in privinta unei eventuale adeziuni a Moscovei fata de ideea impunerii unor sanctiuni internationale regimului de la Teheran. Mai mult, Putin a declarat ca nu exista nici un fel de dovezi ca Iranul ar vrea sa produca arme nucleare si ca face pasi importanti in negocierile cu marile puteri. Si mai putina intelegere a obtinut de la Kremlin Condoleezza Rice, fata de care ideea SUA de a amplasa elemente ale scutului antiracheta in Europa, pe motivul unor eventuale amenintari din partea vecinilor Rusiei (recte Iranul) a intampinat o opozitie dura din partea lui Putin. Oficialii de la Moscova au avertizat chiar ca Rusia va lua "masuri pentru neutralizarea amenintarii" pe care o percep prin instalarea sistemelor antiracheta, iar Putin a ironizat teoria SUA privind un eventual atac din partea Iranului, vorbind de posibilitatea instalarii unui scut antibalistic "undeva pe luna" daca apar temeri ca de-acolo ar veni cumva vreun pericol.

  • In cautare de bani

    Motivatia oferita de minister a fost pregatirea pentru o eventuala lipsa de lichiditate spre sfarsitul anului, in conditiile in care pe pietele externe lichiditatea este problematica, insa analistii au acuzat faptul ca intentia Guvernului este de a-si crea o plasa de siguranta in perspectiva bugetului pe 2008, generos cu cheltuielile sociale si care va incepe in curand sa influenteze cheltuielile publice. Sugestia analistilor este ca deficitul fiscal pe 2008, preconizat – conform proiectului de buget aprobat saptamana trecuta de Guvern – la 2,7% din PIB (circa 3,7 miliarde de euro), va incepe de-acum sa fie finantat prin cresterea datoriei publice – probabil unicul indicator de risc macroeconomic care in Romania a avut in ultimii ani niveluri lejer sub cele cerute de UE. Saptamana trecuta, Guvernul a fost criticat de comisarul european pentru afaceri economice si financiare, Joaquin Almunia, pe motiv ca nu se foloseste de cresterea economica inalta pentru a reduce deficitul public (pentru UE, atat deficitul planificat pentru acest an, 2,5% din PIB, cat si cel de 2,7% din PIB prevazut pentru 2008 par prea generoase, ca si pentru FMI). Bugetul pe 2008 prevede o crestere a veniturilor cu 21%, in special de pe urma sporirii incasarilor din TVA si CAS, respectiv o crestere a cheltuielilor cu 20%, directionate in mare parte spre asistenta sociala (27% din total).