BusinessMagazin

Blog

  • Frenezie pe bursele chinezeşti: Micii investitori iau cu asalt titlurile de stat cu maturităţi de 20 şi 50 de ani. „Investitorii de retail puteau accesa foarte greu titlurile de stat. Aceasta este o ocazie specială”

    Debutul tranzacţionării mult aşteptatelor titluri de stat chineze cu o maturitate de 30 ani a fost umbrit de suspendarea de la tranzacţionare din cauza „fluctuaţiilor anormale”, scrie FT.

    Beijingul plănuieşte să vândă titluri de stat cu maturităţi de 20 şi 50 de ani pentru un total de 140 de miliarde de dolari, în scopul finanţării cheltuielilor guvernamentale în domenii critice, precum apărarea.

    Primul lot de obligaţiuni a debutat la bursele din Shanghai şi Shenzen, oferind un mai mare acces investitorilor de retail, anterior titlurile de stat vânzându-se doar la ghişeele băncilor.

    „Investitorii de retail puteau accesa foarte greu titlurile de stat. Aceasta este o ocazie specială”, a explicat un broker din Shanghai.

    Obligaţiunile ofereau un randament de 2,57% în momentul listării, însă preţul acestora a crescut cu 13% înainte de a fi suspendate de la tranzacţionare. Ulterior, preţul obligaţiunilor s-a majorat cu încă 25%, tranzacţionarea fiind suspendată pentru a doua oară.

    Titlturile de stat chinezeşti sunt considerate foarte atractive de investitori, acestea fiind percepute ca active sigure în detrimentul pieţei imobiliare. În acest timp, dobânzile la depozitele oferite de bănci continuă să scadă, investitoriin rămânând cu puţine opţiuni pentru a-şi plasa banii.

  • Spania, Norvegia şi Irlanda intenţionează să recunoască în mod oficial statul Palestina

    Statutul de stat palestinian a fost recunoscut de peste 130 din cele 193 de state membre ale ONU, potrivit Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei.

    „Astăzi, Irlanda, Norvegia şi Spania anunţă că recunosc statul Palestina. Fiecare dintre noi va întreprinde acum toate măsurile naţionale necesare pentru a pune în aplicare această decizie”, a declarat premierul irlandez Simon Harris într-o conferinţă de presă la Dublin.

    Măsura va intra în vigoare în toate cele trei ţări la 28 mai, a declarat ministrul irlandez de externe Micheál Martin.

    Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a spus că războiul din Gaza „a arătat clar că obţinerea păcii şi a stabilităţii trebuie să fie preconizată de rezolvarea problemei palestiniene”.

    „În mijlocul unui război, cu zeci de mii de morţi şi răniţi, trebuie să menţinem în viaţă singura alternativă care oferă o soluţie politică atât pentru israelieni, cât şi pentru palestinieni: Două state, care să trăiască unul lângă altul, în pace şi securitate”, a declarat Støre.

    Premierul Spaniei, Pedro Sanchez, a declarat: „Vom recunoaşte statul palestinian pentru pace, coerenţă şi justiţie”.

    „Această recunoaştere nu este împotriva poporului israelian şi cu siguranţă nu este împotriva evreilor. Nu este în favoarea Hamas. Este în favoarea coexistenţei”.

  • Un tratament al măduvei spinării redă funcţia motorie pacienţilor paralizaţi, în cadrul unui studiu

    Un tratament al măduvei spinării a redat funcţia motorie pacienţilor paralizaţi. 90% dintre pacienţii participanţi la un nou studiu şi-au recăpătat forţa la braţe după ce au primit o terapie experimentală.

    Este vorba despre o stimulare electrică neinvazivă a măduvei spinării cu ajutorul ARC-EX, după care cercetătorii au măsurat siguranţa şi eficienţa sistemului, menţionează Fox News.

    90% dintre pacienţii paralizaţi şi-au recăpătat forţa sau funcţia la nivelul braţelor după ce au făcut terapia.

    Bolnavii au înregistrat o „îmbunătăţire semnificativă” a funcţiei mâinilor şi braţelor, potrivit unui comunicat de presă.

    Studiul, publicat în revista Nature Medicine, a inclus 65 de participanţi la 14 centre de top pentru leziuni ale măduvei spinării din SUA, Europa şi Canada.

    Îmbunătăţirea a fost observată chiar şi la persoanele ale căror leziuni au avut loc cu până la 34 de ani în urmă.

  • Fotbalul este pe bani mulţi: Inter Milano, celebrul club de fotbal italian, este preluat forţat de către fondul de investiii american Oaktree Capital, după ce acţionarul chinez nu a reuşit sa îşi plătească datoria

    Oaktree Capital a luat măsuri pentru a prelua controlul asupra Inter Milano după ce proprietarii chinezi ai clubului de fotbal nu au reuşit să ramburseze la timp un împrumut de 400 de milioane de euro, scrie FT. 

    Oaktree, cu sediul în Los Angeles, unul dintre cei mai mari investitori în datorii în dificultate din lume, a declarat miercuri că a „preluat proprietatea” noii campioane a Italiei, după ce retailerul chinez Suning nu a reuşit să ramburseze un împrumut pe trei ani care a expirat la 21 mai.

    Această mişcare marchează punctul culminant al unei lupte publice acerbe între Oaktree şi Suning pentru noii campioni italieni încoronaţi şi face ca puternicul investitor de 192 de miliarde de dolari să devină proprietarul unuia dintre cele mai faimoase cluburi din lume, fiind pentru prima dată când deţine un astfel de activ.

    Steven Zhang, fiul în vârstă de 32 de ani al fondatorului Suning, pe care l-a instalat în funcţia de preşedinte al clubului, a acuzat în weekend Oaktree că a subminat încercările de a „găsi o soluţie amiabilă” şi a avertizat că „comportamentul său prezintă acum riscuri potenţiale pentru club, care ar putea pune serios în pericol stabilitatea acestuia”.

    În ultimele săptămâni, Suning a încercat să negocieze o refinanţare cu gigantul american al obligaţiunilor Pimco, dar aceste discuţii au fost complicate de Oaktree şi, în cele din urmă, nu au avut succes.

    O persoană apropiată de Oaktree a declarat că Suning a avut „destul timp” pentru a refinanţa împrumutul pe trei ani. Nu a fost „planul de bază” al Oaktree să preia proprietatea clubului „dar la un moment dat trebuie să luăm măsuri pentru a ne proteja investiţia”.

  • Un grup de acţionari Tesla critică pachetul salarial de 56 de miliarde de dolari al lui Elon Musk

    O coaliţie de acţionari ai Tesla Inc. îşi îndeamnă colegii să respingă pachetul salarial de 56 de miliarde de dolari pentru directorul general Elon Musk, pe care consiliul de administraţie al companiei a cerut investitorilor să îl aprobe din nou, scrie Bloomberg.

    Amalgamated Bank, SOC Investment Group şi alţi şase semnatari care deţin o mică parte din acţiunile Tesla au declarat că Musk este distras de angajamentele sale faţă de celelalte cinci companii pe care le controlează şi că nu serveşte interesele producătorului auto. De asemenea, grupul a îndemnat acţionarii să voteze împotriva realegerii directorilor Kimbal Musk – fratele lui Elon Musk – şi James Murdoch.

    „Tesla suferă de un eşec de guvernanţă care necesită atenţia şi acţiunea noastră urgentă”, a scris grupul într-o scrisoare adresată acţionarilor.

    Pachetul salarial al lui Musk, pe care acţionarii l-au aprobat pentru prima dată în 2018, i-a acordat CEO-ului premii în acţiuni pe măsură ce capitalizarea de piaţă a Tesla a crescut şi pe măsură ce aceasta a atins anumite obiective operaţionale. Deşi compania a îndeplinit toate condiţiile pentru ca Musk să primească plata integrală a opţiunilor de acţiuni, un judecător din Delaware a anulat acordul la sfârşitul lunii ianuarie, spunând că a fost nedrept faţă de acţionarii care nu au fost informaţi pe deplin cu privire la detaliile cheie.

    Consiliul de administraţie al Tesla supune la vot pentru a doua oară pachetul de plată pentru a dovedi că investitorii susţin în continuare premiul. Acesta a îndemnat investitorii să ratifice pachetul salarial al lui Musk şi a angajat un consilier strategic pentru a stimula participarea investitorilor de retail. Compania şi-a programat adunarea anuală pentru data de 13 iunie.

    Mulţi semnatari ai solicitării de luni au publicat o scrisoare deschisă adresată consiliului de administraţie al Tesla în urmă cu mai bine de un an, exprimându-şi îngrijorarea cu privire la numeroasele angajamente ale lui Musk şi solicitând o întâlnire cu preşedintele consiliului de administraţie Robyn Denholm. 

    Decizia lui Musk de a cumpăra Twitter, numit acum X, a „jucat un rol important în performanţa scăzută a Tesla”, au spus acţionarii. Aceştia notează că unul dintre motivele declarate de consiliul de administraţie pentru amploarea premiului acordat directorului general a fost acela de a-l menţine pe Musk concentrat pe succesul pe termen lung al companiei.

     

  • Iohannis ridică glasul la americani după discuţia despre trimiterea de sisteme Patriot în Ucraina: Dacă se cedează ceva, România trebuie să primească altceva. Există ameninţări la adresa României? Iohannis: Nu există nicio ameninţare directă, dar sigur militarii întotdeauna se pregătesc pentru toate situaţiile posibile”

    Preşedintele Klaus Iohannis susţine că nu există nicio ameninţare directă la adresa securităţii României, dar că militarii se pregătesc pentru orice situaţie.

    Preşedintele Klaus Iohannis a fost întrebat, miercuri, dacă are informaţii privind vreo ameninţare directă asupra României.

    „Nu există nicio ameninţare directă, dar sigur militarii întotdeauna se pregătesc pentru toate situaţiile posibile. Din toate informaţiile pe care le am eu pot să vă spun că România este o ţară sigură. Românii nu trebuie să se teamă, dar sigur trebuie să fim întotdeauna pregătiţi pentru evenimente neaşteptate. Nu este cazul să intrăm în panică sau să credem că România este cumva ameninţată”, a răspuns şeful statului.

    El susţine că România beneficiază de cele mai mari garanţii de securitate din istorie.

    „România beneficiază astăzi, prin faptul că este în NATO, de cele mai importante garanţii de securitate pe care le-am avut vreodată. Şi în acest sens trebuie să conştientizăm valoarea apartenenţei noastre la NATO, la UE şi aşa mai departe, este foarte important să înţelegem că nu suntem singuri, suntem împreună cu aliaţii şi facem faţă oricărei situaţii foarte bine”, a adăugat Klaus Iohannis.

    El susţine că nu are nicio semnalare cu privire la pericole de atentate sau alte evenimente nedorite.

    În măsura în care în final se cedează ceva, trebuie România să primească altceva, spune preşedintele Klaus Iohannis despre discuţiile privind trimiterea unui sistem Patriot în Ucraina. El afirmă că „nu este simplu, să nu ne imaginăm că vorbim aici de o remorcă cu trei aparate”.

    „Imediat după ce experţii clarifică chestiunile… Nu este simplu, să nu ne imaginăm că vorbim aici de o remorcă cu trei aparate… Este foarte complicat. Sunt contracte hcare s-au făcut între furnoizor şi beneficiatr, sunt instalaţii foarte sofisticate şi aceste lucruri trebuie foarte bine clarificate, nemaivorbind de faptul că eu nu accept sub nicio formă ca România să rămână fără apărare anti-rachetă şi fără apărare anti-aeriană. Despre asta vorbim. Deci în măsura în care în final se cedează ceva, trebuie România să primească altceva”, spune Klaus Iohannis.

    El precizează că nu există un orizont de timp.

    „Aceste discuţii sunt purtate de cei din MApN şi dutrează un timp. (Zelenski – n.r.) Aşteaptă cu interes decizia României”, adaugă şeful statului.

    De asemenea, el a precizat că România nu va trimite combatanţi în Ucraina: „E simplă discuţia şi cu asta cred că s-a terminat”.

    „Discuţiile despre funcţia de secretar general al NATO sunt în toi”, spune preşedintele Iohannis, întrebat despre candidatura sa. Şeful statului afirmă că nu au loc discuţii în paralel pentru ocuparea unei alte funcţii.

    Preşedintele a fost întrebat, miercuri, cum decurg discuţiile despre postul pe care-l vizează, cel de secretar general al NATO, şi dacă în paralel au loc altfel de discuţii, poate pentru ocuparea unei alte funcţii la nivelul Uniunii Europene.

    „Nu, nu au avut loc alte discuţii pentru ocuparea altei funcţii, iar la NATO discuţiile sunt în toi, cum se spune. Dar nu sunt în faza în care ar putea fi făcute publice”, a răspuns Iohannis.

    Întrebat, de asemenea, unde se vede la finalul mandatului, Iohannis a răspuns: „asta vom vedea la finalul lui mandatului”.

  • Ce au discutat premierul Ciolacu cu preşedintele Erdogan: O ţintă de 15 mld. dolari pe an schimbri comerciale între România şi Turcia, securitatea din regiune, intrarea românilor doar cu buletinul în Turcia. Premierul Ciolacu: Preşedintele Erdogan este un lider cu viziune care a ştiut întotdeauna care îi sunt prietenii adevăraţi

     

    Premierul Marcel Ciolacu a fost primit marţi la în Curtea Palatului Prezidenţial din Ankara, de preşedintele Republicii Turcia, Recep Tayyip Erdoğan. Împreună ne-am stabilit o ţintă ambiţioasă de 15 miliarde de dolari pe an schimburi comerciale pe care să o bifăm în următorii ani, spune Marcel Ciolacu, în timpul declaraţiei comune de presă cu preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan.

    „O altă decizie foarte importantă de mare impact pentru fermierii români se referă la reluarea exporturilor şi tranzitului cu carne şi animale vii în Turcia. Este o oportunitate uriaşă pentru producătorii români de a avea acces la o piaţă imensă, dar în acelaşi timp vor putea stabili rute comerciale solide şi cu alte zone de interes din regiune şi Orientul Mijlociu. Avem nevoie de astfel de măsuri pentru a ne atinge obiectivele ambiţioase pe care ni le-am propus în plan economic. Am depăşit anul trecut 10 miliarde de dolari în ceea ce priveşte schimburile economice, dar împreună ne-am stabilit o ţintă ambiţioasă de 15 miliarde de dolari pe care să o bifăm în următorii ani”, spune Marcel Ciolacu.

    El pledează pentru continuarea încurajării prezenţeii companiilor turceşti pe piaţa din România, în oglindă cu o reprezentare mai solidă a firmelor româneşti în Turcia.

    „În mod special, aş dori să menţionez două domenii de interes major pentru România. Primul vizează o cooperare mai strânsă la nivelul industriilor noastre de apărare. Firmele româneşti de profil au demonstrat deja că pot face faţă solicitărilor în ceea ce priveşte producţia de pulberi, obuze, armament şi diverse componente specifice. Avem deja contracte solide cu partea turcă în ceea ce priveşte dronele Bayraktar şi autovehiculele tactice blindate Otokar, dar consider că putem stabili o formulă de parteneriat prin care să realizăm acel transfer tehnologic şi de know how prin care companiile româneşti să poată produce în România aceste componente”, adaugă premierul Ciolacu.

    El anunţă că a discutat cu preşedintele Erdogan despre oportunităţile uriaşe din domeniul energiei.

    „Turcia este una dintre principalele noastre opţiuni pentru aprovizionarea cu gaze, fie din Caucaz, fie prin staţii de LNG. În acelaşi timp, ţările noastre sunt şi producători de gaze şi dispun de avantaje certe pe harta rutelor viitorului. Astfel, am agreat constituirea unui Grup de lucru comun România-Turcia, care să evalueze posibilităţile prin care putem dezvolta cooperarea şi în domeniul conectivităţii, dar şi în domeniul energiei regenerabile şi a celei nucleare”, încheie Ciolacu.

    Am discutat cu preşedintele Recep Tayyip Erdogan situaţia din Orientul Mijlociu şi suntem de acord că în Gaza ne confruntăm cu o tragedie, spune premierul Marcel Ciolacu. El afirmă că trebuie stopată pierderea vieţilor omeneşti în rândul populaţiei civile.

    „Am discutat cu domnul Preşedinte şi situaţia din Orientul Mijlociu şi suntem de acord că în Gaza ne confruntăm cu o tragedie umană. Este datoria noastră, ca oameni în primul rând, să asigurăm asistenţa umanitară în Fâşia Gaza şi să contribuim la stoparea pierderilor de vieţi omeneşti în rândul populaţiei civile”, spune Marcel Ciolacu.

    De asemenea, şeful Executivului de lşa Bucureşti aminteşte că atât România, cât şi Turcia au investiţii importante în energie în Marea Neagră.

    „De aceea, este foarte important ca ţările noastre să acţioneze împreună pentru asigurarea securităţii în Marea Neagră şi protejarea acestor investiţii. În acest sens, vreau să salut faptul că, în scurt timp, va fi operaţionalizată acţiunea de deminare în Marea Neagră, desfăşurată în comun de forţele navale din România, Turcia şi Bulgaria. Este pentru prima dată când aliaţii riverani la Marea Neagră iau decizia de a rezolva în comun o gravă problemă de securitate şi de siguranţă a transportului naval”, adaugă premierul Ciolacu.

    Potrivit acestuia, „contribuţia Turciei la securitatea regională a fost esenţială”.

    „Aici vreau să îl felicit pe domnul preşedinte Erdogan pentru leadership-ul şi viziunea de care a dat dovadă. Eforturile remarcabile ale Turciei au făcut posibilă acea înţelegere de tranzit a cerealelor ucrainene prin Marea Neagră, acest efort fiind ulterior preluat de către România. Îmi doresc ca România şi Turcia să acţioneze în continuare împreună, atât în ceea ce priveşte asistenţa acordată Ucrainei, cât şi în ceea ce va însemna implicarea în reconstrucţia după război. De asemenea, l-am asigurat pe domnul preşedinte Erdogan că România va continua să faciliteze dialogul dintre Turcia şi Uniunea Europeană, atât ca stat candidat la aderare, cât şi ca partener cheie al UE în multe domenii importante”, încheie Ciolacu.

     

    Premierul Marcel Ciolacu i-a mulţumit, marţi, preşedintelui turc,  Recep Tayyip Erdoğan, pentru decretul potrivit căruia românii vor putea să călătorească în Turcia doar cu buletinul. Este un gest deosebit pe care l-a făcut faţă de cetăţenii români, adaugă şeful Executivului de la Bucureşti.

    „Vreau să îi mulţumesc, la rândul meu, preşedintelui Erdogan pentru gestul deosebit pe care l-a făcut faţă de cetăţenii români. Prin decizia de astăzi (marţi), românii care vor dori să călătorească în Turcia o vor putea face doar cu buletinul, nemaifiind nevoie de paşaport. Ştim foarte bine că mulţi români preferă Turcia ca destinaţie turistică şi cred că acest lucru va ajuta foarte mult”, spune Marcel Ciolacu.

    Cetăţenii români pot călători în Turcia doar pe baza cărţii de idenţitate, potrivit unui decret prezidenţial semnat de Recep Tayyip Erdogan şi publicat marţi în Monitorul Oficial al Turciei.

    România îşi capătă locul binemeritat şi este recunoscută oficial ca o ţară de interes principal pentru Turcia, spune premierul Marcel Ciolacu. El adaugă că preşedintele Erdogan este „un lider cu viziune care a ştiut întotdeauna care îi sunt prietenii adevăraţi”.

    „Cu siguranţă, astăzi asistăm la cel mai important moment în relaţia dintre România şi Turcia de la stabilirea Parteneriatului Strategic dintre ţările noastre în 2011. Şi spun acest lucru, pentru că, prin formalizarea Consiliului de Cooperare Strategică la Nivel Înalt, am putut practic să organizăm prima şedinţă comună de guvern dintre România şi Turcia. Este un mare pas înainte, un pas care va apropia şi mai mult statele şi naţiunile noastre, atât în plan strategic, cât şi economic şi social. (…) Suntem onoraţi că România îşi capătă astfel locul binemeritat şi este recunoscută oficial ca o ţară de interes principal pentru Turcia. De altfel, preşedintele Erdogan este un lider cu viziune care a ştiut întotdeauna care îi sunt prietenii adevăraţi. Iar România a răspuns pe măsură”, spune Marcel Ciolacu.

    El aminteşte că Turcia este principalul partener economic pe care România pe care îl are în afara UE, „un partener strategic în plan regional şi un bun vecin şi prieten”.

    „Şi insist pe ideea de prietenie, pentru că dincolo de orice, cred că asta a legat cel mai mult naţiunile noastre de-a lungul timpului. Atunci când a fost nevoie, România a răspuns prezent şi a fost alături de Turcia. Anul trecut, după acel cutremur cumplit, românii au fost aici din primele clipe şi au ajutat la salvarea de vieţi omeneşti. Astfel de momente de solidaritate profundă ne aduc astăzi în punctul de a vorbi despre o dezvoltare fără precedent a relaţiilor dintre statele noastre”, adaugă Ciolacu.

     

  • Iohannis, despre conflictul din Parlament: Incalificabil

    Preşedintele spune că aceasta este un eveniment „Made in Romania”.

    „Avem evenimente nedorite, din păcate, Made in Romania, este incalificabil evenimentul de ieri din Parlamentul României, câteodată ştiţi că am mai văzut la televizor în alte ţări cum în Parlament se încearcă lămurirea unor chestiuni prin violenţă fizică, nu am crezut că o să văd vreodată în Parlamentul României aşa ceva, dar uite că am văzut”, a declarat Klaus Iohannis.

    El speră că acest incident va rămâne singular.

    Deputatul PNL Florin Roman a susţinut marţi, într-o postare pe Facebook, că deputatul Dan Vîlceanu l-a agresat la ieşirea din sala de plen, „în mod golănesc, cu o lovitură cu genunchiul aplicată în zona nasului”. El a povestit că Vîlceanu a încercat să îl muşte şi l-a prins de gât. Roman anunţă că va depune plângere penală împotriva acestuia.

  • Matthew Perry, nouă anchetă în cazul morţii actorului

    Într-o declaraţie dată presei locale, Departamentul de Poliţie din Los Angeles a confirmat că lucrează alături de Agenţia pentru combaterea drogurilor şi cu Serviciul de inspecţie poştală al SUA în legătură cu moartea bărbatului de 54 de ani. Perry a fost găsit inconştient în piscina din locuinţa sa din Los Angeles pe 28 octombrie şi a fost declarat ulterior mort la faţa locului.

    Biroul legistului din comitatul Los Angeles declara în decembrie că au fost găsite „niveluri ridicate de ketamină în proba de sânge”.

    Medicul legist adjunct Raffi Djabourian a adăugat că alţi factori care au contribuit la decesul său au fost boala coronariană şi efectele buprenorfinei, care este folosită pentru tratarea tulburărilor legate de consumul de opiacee.

    Matthew Perry suferea de anxietate şi depresie şi primea tratamente cu ketamină pe bază de reţetă.

    Ceea ce nu se potriveşte este faptul că, în ultimul raport, ultimul tratament cu ketamină al actorului a avut loc cu o săptămână şi jumătate înainte de moartea sa. Perry s-a luptat şi cu dependenţa de analgezice şi de alcool şi a frecventat, de asemenea, clinici de reabilitare.

    În 2016, el a declarat pentru BBC Radio că nu-şi mai aminteşte trei ani de filmări la Friends, din cauza alcoolului şi a drogurilor.

  • Guvernul britanic îşi propune să construiască următoarea mare centrală nucleară în nordul Ţării Galilor

    Guvernul britanic intenţionează să construiască o mare centrală nucleară în nordul Ţării Galilor, în încercarea de a stimula această sursă de energie electrică stabilă şi cu emisii reduse de dioxid de carbon, alături de parcurile eoliene, pentru a-şi atinge obiectivele climatice, raportează Bloomberg.

    Marea Britanie va demara discuţiile cu o serie de companii energetice internaţionale pentru a încerca să construiască centrala de la Wylfa, pe insula Anglesey, potrivit unei declaraţii de miercuri. Construirea unei noi centrale cu asemenea capacităţi ar marca a treia centrală atomică la scară largă din Marea Britanie, după zeci de ani în care guvernul nu a finalizat nicio altă instalaţie de acest tip în ţară.

    Energia nucleară este esenţială pentru obiectivul Marii Britanii de a ajunge la emisii nete de carbon zero până în 2050, actualul guvern plănuind să cvadrupleze capacitatea nucleară a ţării până în acel an.

    „Continuăm să avansăm în programul nostru de expansiune a energiei nucleare”, a declarat Claire Coutinho, secretarul de stat al Regatului Unit pentru securitate energetică. „Wylfa nu numai că ar aduce energie curată şi fiabilă pentru milioane de locuinţe, dar ar putea crea mii de locuri de muncă bine plătite şi ar aduce investiţii în întregul nord al Ţării Galilor.”

    Până în prezent, există o singură centrală de mari dimensiuni în construcţie, Hinkley Point C a Electricite de France SA, care a depăşit bugetul stabilit cu mai multe miliarde de lire sterline, proiectul aflându-se în întârziere de mai mulţi ani de zile. O altă centrală în curs de dezvoltare, Sizewell C, se luptă încă pentru a obţine finanţarea necesară demarării construcţiilor.

    La începutul acestui an, Marea Britanie a fost de acord să cumpere situl Wylfa de la Hitachi Ltd. pentru 160 de milioane de lire sterline (203 milioane de dolari). Acţiunea în cauză marchează un efort de revitalizare a sitului după ce compania japoneză l-a abandonat în urmă cu aproape patru ani, în pofida unui pachet generos de sprijin guvernamental pentru construirea unei centrale atomice în acea zonă.