Blog

  • Anunţ neaşteptat: astăzi începe oferta de vânzare a Transgaz!

    Guvernul a aprobat ieri intervalul de preţ pentru oferta Transgaz şi a dat startul celei mai mari vânzări de acţiuni a statului din ultimul an şi jumătate, deşi puţini se mai aşteptau ca oferta să înceapă în aprilie, aşa cum promiseseră guvernanţii la începutul anului.

    Oferta începe astăzi şi se încheie pe 16 aprilie, iar preţul de vânzare al acţiunilor este cuprins între un minim de 171 de lei şi un maxim de 230 de lei. Astfel, statul ar putea obţine între 68 şi 91 de milioane de euro din vânzarea acţiunilor.

    De rezultatul ofertei Trans­gaz depind şi deciziile guvernului privind viitoarele oferte ale statului, deşi ministrul delegat al energiei Constantin Niţă spune că privatizările vor continua pe tot parcursul acestui an.

    „Prin oferta Transgaz începem un proces de privatizare care va continua pe parcursul întregului an. Luna viitoare urmează Nuclearelectrica, în septembrie va fi Romgaz şi Complexul Energetic Oltenia, dar şi Hidroelectrica dacă va ieşi din insolvenţă până la 1 iulie“, a declarat Niţă ieri, la Bursa de Valori Bucureşti, cu ocazia lansării ofertei Transgaz.

    Cu siguranţă că guvernul nu va fi mulţumit dacă va obţine un preţ mult mai mic decât cel actual de pe bursă, de 213,5 lei, chiar dacă preţul minim fixat este cu 20% mai mic. În decembrie 2007, statul a vândut 10% din Transgaz pe bursă la preţul de 191,92 lei/acţiune.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

  • Doar espresso-ul de la dozator mai ţine în viaţă chioşcurile, victime sigure ale extinderii agresive a reţelelor străine

    Într-o după-amiază de miercuri, printre străzile strâmte din centrul Capitalei micii antre­prenori care deţin alimentare sau chioşcuri continuă în tăcere lupta cu supermarketurile. Fiecare deschidere a unui Mega Image, Profi sau Shop&Go înseamnă pentru ei un minus de 20-40% la vânzări. În plină eră a expan­siunii retailului modern, deschiderea unui chioşc nu mai este de ani buni o idee de start-up pentru un antreprenor care vrea un business comod şi profitabil pentru că acum trebuie să lupte şi cu lanţurile de supermarketuri, care vor şi ele o bucată din vânzările „de la colţul străzii“, o piaţă estimată de ZF la 7-8 mld. euro anual.

    Unul dintre retailerii cu cea mai agresivă extindere este Mega Image, care are în prezent o reţea de peste 200 de magazine, dintre care aproape 70 Shop&Go – un format de circa 100 mp, care se luptă cot la cot cu magazinele de bloc, cu chioşcurile şi cu alimentarele tradiţionale. În jurul acestor magazine zeci de antreprenori abia îşi mai duc businessurile de pe-o zi pe alta.

    În timp ce într-un supermarket Shop&Go din Capitală sunt tot timpul cel puţin două-trei persoane, într-un magazin mic de multe ori este doar vânzătoarea care din lipsă de activitate se uită la televizor sau citeşte o revistă. 

    Când intri în minimarketul Devica de pe strada Mihai Eminescu din Capitală, aflat vizavi de un supermarket Shop&Go, te loveşti de rafturile pline cu produse şi de vânzătoarea care te salută cu zâmbetul pe buze. În rest nu este nimeni în magazin. „Noi avem ghinion că avem un supermarket Shop&Go vizavi. De când au deschis ei magazinul ăsta ne-au scăzut vânzările cu 40%“ , spune Denisa Munteanu, o vânzătoare a magazinului.

    Clienţii care mai calcă pragul magazinului cumpără în special ţigări, sucuri şi dulciuri. Noroc cu aglomeraţia, pentru că doar când mai este coadă la supermarket oamenii grăbiţi vin în magazin să cumpere ţigări. „Cafea se cumpără mai puţin, (…) dar vin mulţi oameni pentru espresso-ul de la dozator“, mai spune Munteanu.

    La câţiva metri distanţă de Devica, într-un chioşc în care abia încap produsele pe rafturi şi vânzătoarea, Teodora Costache îşi aşteaptă clienţii. Deţine împreună cu soţul ei de ani buni acest chioşc în care acum abia mai vinde câteva produse pe zi. „De când s-a deschis Shop&Go, foarte puţini oameni se mai opresc aici. Mai vindem o apă, un suc, dar vânzările nu depăşesc 100 de lei pe zi, însă am 70 de ani şi nu am unde să mă duc“, spune Costache.

    Ţigările au devenit un magnet al magazinelor mici, care mizează pe faptul că un client care intră să cumpere din magazin astfel de produse este tentat să cumpere şi altceva.

    Mergând mai departe pe aceeaşi stradă, într-o alimentară de la parterul unei case administratorul stă de vorbă cu un client care venise să cumpere o sticlă cu bere. Spune supărat că de când în apropiere s-au deschis magazinele Mega Image vânzările i-au scăzut cu 60-70%.

    „În afară de ţigări, sucuri şi apă nu mai vindem nimic. De când s-a deschis magazinul Shop&Go aici şi Mega Image la piaţa Gemeni ne-au scăzut vânzările cu peste 60-70%. Chiar ne gândim să închidem“, spune Mihai, 45 de ani. Cât timp am vorbit cu el, nu a mai intrat nimeni în magazin. Vizavi, într-un alt magazin mic situat între blocuri Cristina, vânzătoarea plictisită se uită la televizor. Nu este niciun client în magazin, iar rafturile sunt aproape goale.

    „Vindem mai mult ţigări, sucuri răcoritoare şi bere. Mai vindem şi cafea la aparat“, spune ea, care adaugă că de când Mega Image a deschis un magazin în zonă nu prea mai are vânzare.

    În zona Eminescu, pe o rază de câţiva metri sunt patru chioşcuri şi toate resimt într-o mai mică sau mai mare măsură expansiunea jucătorilor din comerţul modern. Liliana Comăneci a deschis magazinul Quick Deli pe strada Tunari acum 19 ani şi a rezistat atât în criză, cât şi în boom. Ea recu­noaşte că în ultimii ani a simţit mai mult ca oricând pre­siunea din partea retailerilor internaţionali care

    s-au extins foarte agresiv. Antreprenoarea dă exemplul belgienilor de la Mega Image, care au deschis doar anul trecut 88 de magazine, dintre care unu la câteva zeci de metri depărtare de Quick Deli.

    Liliana Comăneci afirmă că anul trecut a fost unul dificil în care a trebuit să aplice diverse strategii pentru a contracara expansiunea marilor retaileri. Astfel, presiunile retailerilor străini nu au fost resimţite la nivel de încasări, ci la nivel de muncă depusă. Scopul final a fost  menţinerea clienţilor. Supermarketul are zilnic 700-800 de clienţi, fiecare lăsând la casă în medie 20 de lei pentru dulciuri, salate sau mici cadouri. Deschis non-stop, magazinul a reuşit să facă faţă expansiunii agresive a retailerilor moderni mizând pe fidelizarea clienţilor.

    Situaţia din centrul Bucureştiului se repetă şi mai spre periferie. Pe şoseaua Pantelimon, în care la fiecare 200-300 de metri găseşti un supermarket Mega Image, Carrefour sau Profi, numărul mare de oameni care locuiesc şi trec pe aici mai lasă puţin loc şi pentru micii întreprinzători.

    Mihaela S., 30 de ani, vânzătoare într-un chioşc de pe şoseaua Pantelimon aflat foarte aproape de un magazin Shop&G, spune că din cauza super­marketurilor vânzările au scăzut foarte mult. „Nu mai vindem decât ţigări şi sucuri, în rest mai nimic. Acum oamenii preferă să meargă la supermarket şi să cumpere de acolo tot“, consideră ea. Seara şi dimineaţa intră mai mulţi oameni în magazin, iar de sărbători vânzările sunt mult mai bune, deoarece oamenii care uită să cumpere ceva din super­marketuri şi hipermarketuri se opresc la chioşc şi cumpără.

    Cu toate acestea, cei care deţin chioşcuri nu au cum să se bată cu companiile multinaţionale care vin cu preţuri mici şi cu o gamă mai variată de produse.

    „Nu scădem preţurile pentru că la cât vindem nu am mai rămâne cu nimic, ar trebui să mai aducem şi bani de acasă“, spune Sergiu, administratorul unui minimarket din zonă. El spune că nu credea că se vor deschide aşa multe supermarketuri în zonă, dar că nu se gândeşte deocamdată să închidă businessul. „Avem clienţi fideli, care chiar dacă cumpără pâine sau ţigări, vin la noi“, menţionează el.

    De unde poate veni salvarea micilor comercianţi

    Micii comercianţi, loviţi de criză şi de afacerile internaţionale care se extind puternic, trebuie să îşi regândească businessul pentru a putea rămâne pe piaţă. O şansă pentru magazinele de bloc şi pentru micile alimentare ar fi specializarea după modelul deja testat pe alte pieţe din Vest. Şi pe piaţa din România există deja câteva exemple de magazine care s-au specializat, fie că vorbim de produse bio, de condimente sau de băuturi. Pe pieţele externe micile magazine au ales să vândă o singură categorie de produse – ca de exemplu peşte sau dulciuri – pentru a putea rezista ofensivei giganţilor internaţionali, care au atât forţă mare de negociere, preţuri mai mici, cât şi bani de investit.

    Citiţi pe www.zfcorporate.ro un material despre decizia Mega Image de a stopa procesul de alegere a francizaţilor pentru magazinele de proximitate Shop&Go.

  • Percheziţii în şapte judeţe, la suspecţi de spălare de bani prin contul unei instituţii de cult. Societatea suspectată este Ropharma Braşov

     Potrivit unui comunicat de presă al Poliţiei Române, poliţiştii BCCO Târgu Mureş şi procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial Târgu Mureş fac 23 de percheziţii domiciliare în şapte judeţe, la mai multe persoane suspectate că fac parte dintr-o grupare infracţională specializată în spălarea banilor proveniţi din evaziune fiscală.

    Astfel, în Târgu Mureş au loc nouă percheziţii, în Bacău, trei, în Reghin, Braşov, Oradea şi Iaşi, câte două, iar în Iernut, Cluj Napoca şi Vaslui, câte una.

    Cercetările în acest caz au început în 19 iunie 2012, când poliţişti de la BCCO Târgu Mureş s-au sesizat cu privire la activitatea infracţională a grupului organizat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Iohannis despre pierderea Ministerului Justiţiei: PNL nu a vrut să înceapă un “demers de tip troc de piaţă”

     Prim-vicepreşedintele PNL, Klaus Iohannis, a fost întrebat, joi, într-o conferinţă de presă, ce părere are despre decizia PNL de a renunţa la Ministerul Justiţiei şi a răspuns că a participat la luarea acestei decizii, lucrurile fiind mai complicate decât la prima vedere.

    “Lucrurile sunt puţin mai complicate. Nu am dat şi nu ne-a fost luat. S-a hotărât în USL că, dacă tot a dorit primul ministru să preia interimatul la Ministerul Justiţiei şi dacă tot a dorit să facă nominalizările pentru procurori, atunci ar fi logic să-şi însuşească şi în continuare demersul pe justiţie. Nu ar avea nicio logică, după ce a scos esenţa din actualul ministeriat pentru această perioadă, să se dea ministerul înapoi la liberali, ca să continue ce? Să continue să dea explicaţii de ce a făcut primul ministru numirile pe care le-a făcut? Nu ar avea nicio noimă şi atunci USL, foarte înţelept, a hotărât să îi lase pe primul ministru şi PSD să-şi însuşească în continuare demersurile pe Ministerul Justiţiei”, a spus Iohannis.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu la ASE: România s-a stabilizat macro

    România a reuşit să se stabilizeze din punct de vedere macroeconomic, dar marea problema rămâne incapacitatea de a absorbi fonduri europene, influenţată şi de slaba pregătire a funcţionarilor publici, susţine preşedintele Traian Băsescu.

    El a reafirmat că România trebuie să se pregătească din punctul de vedere al competitivităţii pentru a intra în zona euro şi a arătat că are mai multe întrebări decât răspunsuri în ceea ce priveşte evoluţiile economice din România şi din Uniunea Europeană.

    El a fost prezent ieri la adunarea festivă prilejuită de aniversarea Centenarului ASE.

    Una dintre întrebări este de ce România nu a putut să repete în 2012 creşterea economică de 2,2% înregistrată în 2011 şi de ce în 2013 speranţa este doar la un an agricol bun. „De ce privim la 2013 doar cu speranţa creşterii economice legate de un eventual boom al agriculturii pentru că Dumnezeu este bun cu noi anul acesta? Sau pare a fi bun până acum, dar nu ştim cum va fi până la sfârşit. De ce nu ne bazăm pentru 2013 pe soluţii certe, care să ne asigure creşterea în condiţiile în care România nu are o datorie excesivă, se poate împrumuta pe pieţe în momentul de faţă şi are banii europeni la dispoziţie?“

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Acţiunile Fondul Proprietatea au atins un nou maxim al ultimilor doi ani

    Bursa de la Bucureşti a crescut uşor în şedinţa de miercuri, cu 0,49%, într-o piaţă în care jucătorii au fost mai activi la tranzacţionare spre finalul zilei, când transfe­rurile cu acţiunile Fondul Proprietatea au urcat preţul acestora la maximul ultimilor doi ani, la 0,642 lei/unitate.

    Investitorii au realizat tranzacţii cu acţiuni de 26,21 milioane lei (5,9 milioane de euro), de 2,4 ori peste rulajul din şedinţa anterioară, de 10,7 milioane lei (2,4 milioane euro).

    Titlurile Fondului Proprietatea au fost cele mai lichide din piaţă, cu transferuri de 21,41 milioane lei, din care suma de 15,51 milioane lei a reprezentat două tranzacţii deal.

    Preţul a închis în creştere cu 0,55%, la 0,64 lei, dar maximul zilei a fost de 0,642 lei, reprezentând cel mai înalt nivel atins după prima sesiune de la listare din ianuarie 2011.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Noua dilemă a Băncii Mondiale: creştere economică sau reducerea inegalităţilor

    Sărăcia extremă ar putea fi aproape eliminată la nivel mondial până la sfârşitul următoarei decade, potrivit noilor ţinte ale Băncii Mondiale (BM), al cărei preşedinte consideră că semnele de revenire a economiei globale indică „oportunitatea de a crea o lume fără povara sărăciei“ până în 2030, scrie The Guardian.

    „Ne aflăm într-un moment prielnic din istorie, în care succesul ultimelor decade şi condiţiile economice favorabile oferă ţărilor aflate în curs de dezvoltare, pentru prima oară, şansa de a pune capăt sărăciei peste o generaţie“, a afirmat preşedintele BM Jim Yong Kim.

    Atingerea obiectivului propus de BM ar însemna ca numărul persoanelor care trăiesc sub limita sărăciei, adică acelea care supravieţuiesc cu mai puţin de 1,25 dolari pe zi, trebuie redus de la 21% din total în 2010 la 3% până în 2030, iar venitul per capita trebuie să crească în ţările emergente. 

    Pragul de 3% reprezintă noua ţintă a BM, care a estimat în 2010 că 21% din populaţia planetei, echivalentul a 1,2 miliarde de per soane, trăiesc în condiţii extreme de sărăcie.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

     

  • Teszari va încasa dividende de 6 mil. lei de la RCS Management

    Omul de afaceri Zoltan Teszari, care controlează indirect operatorul telecom RCS&RDS, va încasa dividende de aproape 6 milioane de lei (1,3 mil. euro) de la RCS Management, societate unde deţine aproape 60% din capital, iar restul acţionarilor vor primi diferenţa până la 10 milioane de lei. RCS Manage­ment este una dintre companiile prin care Teszari controlează compania RCS&RDS. 

    „Cu unanimitatea voturilor acţionarilor prezenţi se aprobă (…) distribuirea sub formă de dividend a sumei totale de 10 milioane de lei. De asemenea, se aprobă ca dividendul nedistribuibil către acţionarul Cable Communications Systems NV să fie distribuit proporţional către ceilalţi acţionari (…)“, se arată în documentul publicat în Monitorul Oficial de RCS Management.

    Compania RCS Management este controlată de Zoltan Teszari, cu o participaţie de 58,92%, alături de Sfetozar Bugarszki – 7,23%, Nicu­şor Dorel Schelean – 6,98%, Mihai Patap – 5,31%, Maria Docea – 4,56%, Ioan Bendei – 4,51%, Gheorghe Maftei – 4,51%, Dorina Schelean – 3,02%, Cable Com­muni­cations Systems NV – 2,47% şi Traian Aurelian Sirian – 2,18%.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Putin a dat un ultimatum de trei luni angajaţilor statului să-şi desfiinţeze conturile din străinătate

    Preşedintele Rusiei Vladimir Putin a emis un decret prin care le oferă oficialilor statului şi funcţionarilor din sectorul public termen limită de trei luni pentru a-şi închide conturile bancare din străinătate şi pentru a renunţa la activele offshore, în caz contrar urmând să-i demită din funcţii, scrie Financial Times. Nimeni nu va fi mai presus de lege, a spus Sergei Ivanov, şeful de personal al lui Putin. Angajaţii din sectorul public din Rusia trebuie să îşi declare averile până la 1 iulie, când acestea vor fi verificate în detaliu, iar dacă se descoperă că şi-au păstrat activele interzise, vor fi concediaţi imediat, a menţionat Ivanov. Decretul reprezintă cea mai recentă măsură luată de preşedintele rus pentru a „scăpa“ economia ţării de activele offshore, obiectiv pe care l-a făcut public încă din luna decembrie. Scopul nu este doar de a combate corupţia de la nivelul elitei politice, renumită pentru abilitatea de a sustrage şi a ascunde sume importante de bani, ci şi de a-i face pe oficialii statului mai puţin vulnerabili la influenţa străină. „Aceasta este o naţionalizare a elitei“, a spus Konstantin Kostin, fost oficial al Kremlinului care acum conduce Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, un think-tank din Moscova. Pentru o perioadă lungă de timp, mulţi din elita politică au văzut în Rusia un teren de vânătoare în care au împuşcat averi pentru a trăi în altă parte, a menţionat el.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Un aliat al cancelarului german a propus formarea unui club al ţărilor elitiste din zona euro care exclude Franţa

    Germania ar trebui să formeze o alianţă cu celelalte ţări din zona euro care încă mai au rating maxim, Olanda, Finlanda şi Luxemburg, pentru „a apăra cultura stabilităţii“ în uniunea monetară, a afirmat Hans Michelbach (foto), preşedintele comisiei financiare a parlamentului german şi membru al unei formaţiuni din coaliţia de guvernare condusă de cancelarul Angela Merkel.

    „Prin pachetul de ajutor stabilit pentru Cipru s-a dovedit că ţări precum Germania, Olanda şi Finlanda, dacă lucrează împreună, pot forţa un curs strict spre stabilitate“, a spus Michelbach, citat de publicaţia germană Handelsblatt. Marele pierzător al acestui club al „elitelor“ este Franţa, notează publicaţia franceză La Tribune.

    Politicianul a cerut o colaborare mai strânsă între ţările cu rating de top „AAA“ din zona euro pentru „întărirea încrederii cetăţenilor şi investitorilor în moneda unică“. El a propus ca şi Luxemburg, de asemenea un stat care şi-a păstrat ratingul maxim, dar care urmează un model economic criticat de Germania, bazat pe un sistem bancar exagerat de mare în raport cu economia reală, să participe mai activ la promovarea stabilităţii.

    Toate stirile sunt pe zf.ro