BusinessMagazin

Blog

  • Două rachete lansate de pe teritoriul Siriei au explodat pe Platoul Golan

     Rachetele au explodat pe câmp, în apropiere de linia armistiţiului, în partea de sud a platoului, a declarat ea.

    Aceste tiruri “par să aibă legătură cu situaţia internă din Siria”, a precizat ea, sugerând astfel că Israelul nu a fost vizat, ci că aceste tiruri provin din confruntările dintre armată şi rebeli sirieni.

    “Armata israeliană a cercetat sectorul unde au căzut rachetele şi a informat forţele ONU staţionate în Platoul Golan”, a adăugat purtătoarea de cuvânt.

    Aceste tiruri au loc în contextul unor tensiuni puternice între cele două ţări, în urma a două raiduri aeriene israeliene efectuate vineri şi duminică în Siria.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ERUPŢIE violentă a unui VULCAN din Filipine: Cinci persoane au murit, iar şapte au fost rănite

     Oficiali locali au anunţat că pe versanţii Muntelui Mayon se aflau aproximativ 20 de ghizi şi turişti, inclusiv străini, în momentul în care vulcanul a intrat în erupţie, a declarat Eduardo del Rosario, directorul Consiliului pentru gestionarea catastrofelor naturale.

    “Potrivit ultimelor informaţii, cinci persoane au murit, iar şapte au fost rănite”, a anunţat del Rosario, adăugând că echipele oficiale de intervenţie nu au confirmat încă numărul victimelor.

    “Nu avem identitatea celor care ar fi fost ucişi sau răniţi şi nu ştim dacă sunt filipinezi sau străini”, a precizat el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • FMI: Grecia a făcut progrese. Obiectivul major este revenirea la creştere

     În afara progreselor realizate de Grecia pentru depăşirea problemelor şi eforturile de redresare a economiei, FMI notează necesitatea de continuare a reformelor structurale şi de restabilire a încrederii, care să susţină creşterea, prin investiţii.

    “Revenirea la creştere este o condiţie prealabilă pentru reuşita Greciei”, se arată într-un raport al FMI, realizat după misiunea FMI şi a reprezentanţilor Uniunii Europene din luna aprilie.

    La încheierea misiunii, creditorii Greciei, respectiv UE şi FMI, au furnizat o tranşă de împrumut de 2,8 miliarde de euro, care era blocată din martie.

    În cazul în care Grecia va obţine un excedent primar al bugetului de stat, care exclude serviciul datoriei de stat, Grecia poate solicita o reducere suplimentară a datoriilor, după două operaţiuni de acest tip efectuate deja în 2012

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Uniunea Europeană: Motorola Mobility abuzează de poziţia pe piaţă cu cereri de interzicere a produselor Apple

     Executivul UE a trimis Motorola Mobility o plângere antitrust în acest sens, relatează Bloomberg.

    “Companiile ar trebui să îşi folosească timpul inovând şi concurând în baza meritelor produselor oferite, nu folosind incorect drepturile de proprietate intelectuală în scopul de a ţine în loc concurenţa, în detrimentul inovaţiei şi al dreptului de a alege al cumpărătorului”, a declarat luni comisarul pentru Concurenţă Joaquin Almunia.

    UE încearcă să elimine abuzurile legate de drepturile de proprietate intelectuală, în condiţiile în care Motorola Mobility, Microsoft, Apple şi Samsung Electronics obţin victorii comerciale prin hotărâri judecătoreşti divergente, în întreaga lume.

    Anul trecut, Almunia a trimis Samsung o plângere oficială, legată de maniera în care compania se foloseşte de patente, şi are în vedere stabilirea unor reguli care să împiedice companiile să se folosească incorect de invenţii, în detrimentul concurenţei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Reprezentaţii unice în lume: România, cu teatru de păpuşi 3D, în premieră la Istanbul

     Potrivit unui comunicat al Institutului Cultural Român (ICR) din Istanbul, remis MEDIAFAX, cele două spectacole susţinute de teatrul arădean vor fi jucate la Institutul Cultural Francez din Istanbul. Reprezentaţiile teatrale sunt considerate unice în lume şi îmbină teatrul, filmul şi marionetele cu imagini 3D şi cu coloana de sunet specifică cinematografului.

    Echipa de păpuşari a companiei private Gepetto din Arad este prima din lume care a realizat un spectacol multimedia 3D stereoscopic, cu imagini care se derulează pe un ecran transparent de tip tul, în spatele căruia, într-o lumină specială, evoluează o poveste cu marionete la fire medii.

    Tehnologia 3D a fost combinată cu jocul cu marionete pentru a oferi publicului larg o nouă abordare estetică a teatrului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cristian Preda: Iau în calcul autosuspendarea din PDL. Sunt stupefiat de ce se întâmplă în partid

     Preda critică, la RFI, de asemenea, faptul că lui Mihai Răzvan Ungureanu nu i se va permite să participe la cursa internă din PDL pentru desemnarea candidatului la Preşedinţie este “o alegere strategică dezastruoasă”, în opinia eurodeputatului.

    Cristian Preda ar fi vrut ca viitorul candidat al PDL la Preşedinţie să fie desemnat în luna iulie:

    “Eu am propus un alt calendar. Am transmis preşedintelui partidului o propunere cu un calendar care viza următoarele săptămâni şi o desemnare la începutul lui iulie. Am propus de asemenea două modalităţi concrete de organizare a acestor alegeri primare, ţinând seama, evident, de Statut. O modalitate ar fi aceea în care votează toţi militanţii, rezultatul e consemnat la nivelul ţării şi candidatul care obţine cele mai multe voturi devine prezidenţiabilul susţinut de PDL, indiferent dacă el este membru al partidului sau nu, dacă, aşa cum spunea şi Liviu Negoiţă, doreşte cineva să intre în această competiţie. O altă modalitate pe care am propus-o ar fi aceea de a avea un sistem de vot asemănător celui folosit în America, un sistem cu mari electori. Altfel spus, membrii PDL votează la nivelul judeţului şi aceşti mari alegători desemnaţi la nivelul judeţului au un mandat imperativ în CNC, organismul nostru care decide prezidenţiabilul”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • POZA ZILEI: Best of News – Aprilie 2013

    VEZI AICI GALERIA COMPLETA

     

  • Altfel de lumină

    Primăvara ploioasă, în metrou, cu miros nesuferit de câine ud şi cu lume multă, mai încruntată decât de obicei. Pe scaunul din faţa mea stă un tip mare, puţin îngândurat, cu pantofi butucănoşi, din aceia ieftini, luaţi din piaţă, cu talpa groasă şi cu nişte ornamente creţe, cam urâte.

    Pantaloni cu genunchi, dar curăţei, mâini zdravene şi muncite. Lângă el o femeie subţire, cu un aer liniştit, mai degrabă tânără, tinereţea aceea fără vârstă, valabilă şi la 50 de ani. Fustă gri şi haină mai degrabă de muşama.La o zguduitură a vagonului s-au privit şi atunci am realizat că sunt împreună; privirea ei s-a luminat frumos, s-a uitat la el cumva special, fără să zâmbească, dar curat, limpede. Pentru o secundă şi el a părut mai puţin încruntat şi i-au sclipit şi lui ochii. Au comunicat şi, timp de o secundă, şi-au spus cât într-un roman gros. Mi-a făcut bine privirea aceea a lor, o regăsesc din ce în ce mai rar, pe stradă
    sau aiurea; o fărâmă am păstrat-o, iar pe cei doi i-am trecut în lista mea de învingători mărunţi – se aveau unul pe celălalt, adică stăpâneau toată lumea.

    Doi. Hotel scorţos, de superlux, unde se ţine o adunare despre viitorul satului românesc după aderarea la Uniunea Europeană. Normal, lipsesc ţăranii şi nu a fost invitat nici măcar unul sau doi primari de sat; sunt prezenţi însă oficiali de la Comisia Europeană, cercetători, sociologi, ceva ziarişti.

    Pe rândul al doilea de scaune stau două Costume Negre cu Cămăşi Albe şi Cravate Grena şi cu Pantofi cu Botul Ascuţit Foarte, Foarte Lucioşi, despre care îmi dau seama mai târziu că au funcţii la un minister şi la Preşedinţie. Costumul de la minister a stat liniştit, a ascultat părerile vorbitorilor despre satul românesc, s-a cerut la tribună şi a vorbit şi el ceva, pe urmă a plecat. Costumul de la Preşedinţie a ascultat şi el atent şi a vorbit, dar de pe scaun. A atras atenţia asupra faptului esenţial că, în legătură cu satul românesc şi cu integrarea în Unuinea Europeană, ne aflăm într-o stare de “asimetrie de atenţie”.

    Pe urmă a plecat.Cum stăteam mai în spate, nu-i văzusem până atunci ochii; nu i-am văzut nici după ce s-a ridicat şi a plecat, pentru că avea ochelari negri. Lumina de pe candelabrele scumpe s-a reflectat o fracţiune de secundă în lentilele negre.
    Trei. Margine prăfuită de capitală europeană şi un taxi cam rablagit, condus de un tip solid, ras în cap şi cu cămaşă în pătrăţele. Mă ceartă că am urcat în faţă, dar il ignor; mă ceartă în continuare pentru că i s-a părut că vreau să trântesc uşa, de care, de altfel, nici nu mă atinsesem încă. A închis el uşa. Obosit de ceartă, taximetristul meu a tăcut preţ de câţiva kilometri.

    Dar nu mulţi. “Ce ne facem, dom’le, cu Băsescu ăsta?”, mă întreabă la un moment dat, asta după ce şi-a dat seama că lucrez prin presă. Nu m-a lăsat să-mi declin competenţa în legătură cu modul de întrebuinţare al preşedintelui şi a continuat, fără punct şi virgulă, dar cu intonaţii pline de năduf să mă informeze în legătură cu starea drumurilor, cu vilele construite nu ştiu pe unde, cu modul în care se descurca el odată şi cu modul în care unii au pus stăpânire pe unele spaţii comerciale şi cum respectivele spaţii comerciale îşi schimbă oferta – prea des pentru puterea de înţelegere a omului meu. Întrebarea retorică “…păi ştii dumneata?…” se repeta destul de des; la întrebarea mai puţin retorică “…păi ştii dumneata cât costă kilu de slănină?…” am ajuns la gară şi a trebuit să-l determin să oprească pentru a coborî, în sfârşit.

    Taximetristul a coborât ca să deschidă portbagajul; am profitat de momentul de tăcere pentru a-i comunica că ştiu cât costă kilu de slănină şi că, fără nicio legătură cu toate cele pomenite, cred că lui o să-i fie tot mai greu, în continuare. Am prins în ochii lui o lumină derutată, nu ştiu dacă era în legătură cu slănina sau cu bacşişul lăsat.

     

  • Facebook dincolo de apogeu

    In urmă cu câteva zile (mai precis în 29 aprilie), The Guardian a publicat un articol în care afirma că Facebook pierde milioane de utilizatori în marile pieţe (în special Statele Unite şi Marea Britanie) şi că dominaţia colosului din social media este ameninţată de noi servicii precum Instagram, Path sau Pinterest. Articolul cita studii de la Nielsen şi SocialBakers şi estima o pierdere de 6 milioane de utilizatori în SUA în ultima lună şi un total de 9 milioane în ultima jumătate de an, aceeaşi tendinţă fiind consemnată pentru Marea Britanie şi alte ţări europene. În schimb, reţeaua creşte în alte zone, rata cea mai mare fiind înregistrată în America de Sud.

    Articolul din Guardian a fost preluat de nenumărate publicaţii, care au dramatizat rezultatele, întrebându-se dacă nu cumva Facebook va împărtăşi soarta reţelei MySpace, care domina lumea socializării cu câţiva ani în urmă, iar astăzi a devenit irelevantă. Între timp, SocialBakers a dezminţit cele spuse de Guardian, afirmând că jurnaliştii englezi au interpretat greşit statisticile şi că, de fapt, rezultatele lor sunt grosiere şi nu estimează traficul. Ca întotdeauna, dezminţirea nu capătă expunere egală, iar mesajul a rămas acelaşi: Facebook scade pe pieţele profitabile şi creşte pe pieţe care nu prezintă interes major din perspectiva publicităţii.

    Nu cu mult în urmă, Facebook şi-a publicat rezultatele din ultimul trimestru, raportând un număr de 1,11 miliarde de utilizatori activi în fiecare lună (în creştere cu 23% faţă de anul precedent) şi o proporţie tot mai mare a utilizatorilor care accesează serviciul de pe dispozitive mobile (751 de milioane, în creştere cu 54%).

    Acestea fiind cifrele, scăderea din SUA şi Marea Britanie pare mai puţin spectaculoasă şi e foarte posibil să fie conjuncturală sau chiar să se datoreze unor estimări greşite. În principiu, Nielsen a numărat accesările sitului şi a ponderat rezultatele printr-un amplu sondaj, însă este mai greu de estimat numărul celor care folosesc serviciul prin aplicaţii dedicate pe telefoane sau tablete. Pe de altă parte, e foarte posibil ca pieţele emergente (de exemplu, Brazilia sau India) să nu fie chiar de lepădat, iar rezultatele financiare bune raportate de Facebook asta par să sugereze. Una peste alta, nu cred că Facebook se confruntă cu un exod.

    Dacă există un pericol pentru Facebook, acesta provine mai degrabă din atitudinea utilizatorilor faţă de serviciul pe care-l oferă. Mai multe studii şi sondaje relevă faptul că oamenii nu prea iubesc Facebook, sunt adesea nemulţumiţi de schimbările de interfaţă (cei care detestă Timeline sunt cei mai zgomotoşi), au mari rezerve faţă de politicile de confidenţialitate. O dovadă este incidentul de la jumătatea anului trecut, când un mare număr de utilizatori au pretins că mesajele lor private mai vechi au fost afişate în pagina lor publică. Deşi Facebook a investigat problema şi a dezminţit categoric, utilizatorii n-au crezut explicaţiile şi au continuat acuzele. Neîncrederea privind modul cum sunt folosite informaţiile personale este de lungă durată şi probabil nu va înceta niciodată.

    Un sondaj interesant privind preferinţele utilizatorilor reţelelor de socializare a fost realizat de blogul LifeHacker, iar rezultate spun că peste 60% dintre respondenţi preferă Google Plus şi doar 14,8% sunt încântaţi de Facebook. Desigur, cu doar 24.000 de răspunsuri nu se poate face o statistică serioasă, însă dincolo de rezultate se află două aspecte interesante. Primul este că pagina sondajului are posibilităţi de partajare prin Facebook şi Twitter, dar nu şi prin Google Plus. Al doilea se referă la numeroasele comentarii ale vizitatorilor, care rezonează cu ce aud eu acasă: Google Plus este excelent, dar toţi prietenii mei sunt pe Facebook.

    Dar şi că utilizarea tinde să se specializeze: Facebook pentru comunicarea cu prietenii, Google Plus pentru a cunoaşte oameni cu interese comune, LinkedIn pentru viaţa profesională, iar Twitter pentru… „corporate me„.
    Interesant: Nielsen constată că tot mai mulţi oameni folosesc reţele sociale privind la televizor şi adesea discută despre programele pe care le urmăresc. Cine va fi primul care va exploata această tendinţă?

  • Povestea celui mai longeviv CEO la singura companie americană de asigurări din România

    Întâlnirea lui Theodor Alexandrescu cu asigurările s-a produs în 1998, pe când un prieten care lucra pentru afacerile non-viaţă din România ale grupului financiar american AIG i-a arătat un raport anual al companiei. “Mi-a atras atenţia că AIG era cel mai mare deţinător al unei flote de avioane, cu vreo 200 de avioane în leasing. M-am gândit: ce legătură au avioanele cu asigurările? De fapt, asigurările nu înseamnă numai preluarea riscului, ci şi investiţii ale activelor din aceste riscuri: având active pe termen lung, pot investi în acest gen de leasing.” Pe atunci, AIG (American International Group) a decis ca pe lângă firma de asigurări de bunuri să deschidă în România şi o firmă de asigurări de viaţă, iar Theodor Alexandrescu a devenit primul angajat al companiei, la 3 ianuarie 1999.

    “Aveam în sediu trei mese, opt scaune şi eram cinci angajaţi. Nu ne băteam pe scaune”, glumeşte el. La doar câteva zile a început mineriada, cu luptele de pe Valea Oltului şi declararea stării de urgenţă. Directorul de atunci al companiei, Martin Zonneveld, nu s-a declarat prea impresionat, afirmând că AIG oricum a văzut multe în toată lumea, de la uragane la naţionalizări, aşa încât, dacă eşti un investitor serios şi pe termen lung, “îţi dai seama că astfel de lucruri sunt trecătoare”, iar tendinţa, mai ales în Europa, nu poate fi decât pozitivă. România era printre ultimele ţări din Est unde AIG deschidea o astfel de afacere; în Ungaria, de pildă, o subsidiară AIG Life funcţiona încă din decembrie 1989. Nici cadrul legislativ nu era pregătit: abia Legea 32/2000 avea să reglementeze piaţa de profil şi să înfiinţeze Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.

    Alexandrescu a fost recrutat de AIG pentru că firma căuta oameni cu MBA, iar el urmase încă din ultimul an de facultate (Stomatologia, pe care a absolvit-o în 1996) un MBA la ASEBUSS, sponsorizat de USAID şi în colaborare cu Universitatea din Seattle. AIG intrase în 1993 pe piaţa de asigurări non-viaţă din România, unde a început să recruteze oameni prin firma de recrutare Korn Ferry; printre aceştia s-a numărat şi Mihnea Tobescu, ulterior director general al AIG România, actual director general al Euroins România şi cel care l-a recomandat pentru un interviu pe Theodor Alexandrescu în 1998. “Pe atunci, să discuţi de contabilitate în sistem GAP sau de management al riscului erau lucruri foarte generale, pentru că noi vorbeam din cărţi, nu din practică. Dar ei au căutat oameni care să aibă măcar o înţelegere la nivel de limbaj a unor practici pe care voiau să le introducă şi pe care să-i poată forma.”