BusinessMagazin

Blog

  • De ce se tem partidele de europarlamentare

    Una dintre cele mai dezbatute teme in ultima perioada pe scena politica locala a fost posibilitatea amanarii alegerilor pentru Parlamentul European.

     

    Cei care sustin ipoteza amanarii au incercat sa sugereze ca organizarea lor – in conditiile in care este probabila desfasurarea a doua referendumuri – ar complica si ar deturna sensul procesului electoral. Cei care sustin organizarea lor la termenul stabilit (13 mai) au subliniat, dincolo de seriozitatea inerenta respectarii unor date stabilite de catre Executiv, necesitatea respectarii unor angajamente publice asumate fata de Uniunea Europeana.

     

    Aceste argumente constituie fara indoiala motive solide, repere de la care poate porni o dezbatere publica serioasa si responsabila. Cu toate acestea, in spatele deciziei nu stau doar argumente legale sau morale. Dincolo de reperele etice, un partid reprezinta o organizatie puternic institutionalizata, cu o birocratie eficienta, care are scopul de a gestiona o serie de resurse mai usor sau mai greu de cuantificat (timp, bani, resurse umane, capital politic, credibilitate si imagine publica), pentru a asigura supravietuirea sau dezvoltarea formatiunii, cantarind riscurile si beneficiile. Din aceasta perspectiva, o campanie electorala presupune intotdeauna consumul de resurse, majoritatea lor avand o viteza de regenerare redusa. Problema este in mod cert luata in calcul, avand in vedere ca in afara de cele doua-trei referendumuri, care trebuie sustinute politic, urmeaza localele si parlamentarele din 2008, alaturi de prezidentialele si urmatorul scrutin european din 2009. Aceasta este practic cea mai incarcata agenda electorala din istoria partidelor politice romanesti.

     

    Fiind intr-o mare masura organizatii birocratice si institutionale (altfel nu se poate rezolva problema eficientei), partidele se tem automat de necunoscut, de schimbari bruste. Or, alegerile pentru Parlamentul European pun o serie de probleme noi, carora nu le-a fost gasit inca un raspuns la nivelul partidelor. Comportamentul alegatorilor este in mare parte diferit in cazul alegerilor interne. Aceasta se vede in principal cand avem in vedere prezenta la urne (mult sub nivelul celorlalte scrutinuri). Numarul mai mare de nehotarati sau de persoane care nu voteaza face necesara adoptarea unor noi strategii, care se concentreaza pe mobilizarea altor categorii decat votantii „clasici“ ai partidului sau mizeaza pe „lupta“ intre „nucleele dure“ ale acelorasi partide.

     

    In al doilea rand, negocierile si compromisurile dintre formatiunile politice au la baza in principal distributia electorala consemnata in 2004 (chiar daca se actioneaza in baza sondajelor de opinie, institutional partidele nu si-au schimbat pozitia, avand aproximativ acelasi numar de reprezentanti alesi). Alegerile pot consemna insa rezultate diferite care vor servi drept o noua baza de negociere. Rezultatele rearanjeaza situatia politica. In plus, alegerile europene sunt un prilej pentru aparitia de noi competitori, de cele mai multe ori cu o retorica anti-sistem, care afecteaza pe toti jucatorii obisnuiti. In definitiv, clubul partidelor este unul foarte reticent cu privire la admiterea de noi membri, dispus mai degraba sa-i elimine decat sa-i primeasca.

    Exista si o dilema a cadrelor. Partidele propun candidati care trebuie nu numai sa rezoneze si sa dovedeasca o cunoastere a problematicii europene, dar sa se bucure si de o credibilitate deosebita. La ora actuala, listele nu sunt cunoscute, desi termenul lor de depunere este foarte apropiat. In acelasi timp, virtualii candidati se confrunta cu o situatie „lose-lose“. De la ei se asteapta oarecum un comportament calitativ diferit de al membrilor Legislativului bucurestean. Pe de alta parte, Parlamentul European, colectie eterogena de ideologii (de la miscari pseudo-fasciste la cele revolutionar-comuniste), este forul european cu cea mai mica autoritate (votul are de cele mai multe ori valoare onorifica sau consultativa, prerogativele sale fiind departe de cele ale Comisiei Europene sau Consiliului European). Este dificil astfel pentru un parlamentar roman sa se remarce prin initiative. In plus, lipsind efectiv doi ani din politica interna si expunandu-se deci pericolului unei scaderi a notorietatii, in 2009 sintagma „no news, bad news“ risca sa confirme un esec electoral. Pe de alta parte, in absentia, locul sau in partid poate fi luat de colegii mai dinamici si net mai vizibili (automat parlamentarii „interni“ vor fi mai mediatizati).

     

    Alegerile pierdute sunt prilejul unor schimbari de conducere in partide. Riscurile pe care le presupun alegerile pentru PE sunt deci mari, iar stabilitatea functiei este un alt element luat de multe ori in calcul de actorii politici.

  • Un guvern mai prost ca oricand

    Da, este adevarat, o fotografie face cat o mie de cuvinte – dar unele fac cat un dictionar. Am dat peste una de curand pe BBC.com. Articolul avea titlul „Ministrul israelian intr-o gafa de viziune“.

     

    Langa titlu este o fotografie care-l infatiseaza pe ministrul israelian al apararii, Amir Peretz, inspectand trupele de pe Inaltimile Golan, alaturi de seful de Stat Major, generalul Gabi Ashkenazi. Ambii scruteaza departarile cu ajutorul binoclurilor, dar cu o mare diferenta: Peretz urmarea manevrele militare printr-un binoclu care avea lentilele inca acoperite.

    Thomas Friedman este comentator la The New York Times si detinator a trei premii Pulitzer; urmatorul sau articol va aparea in numarul din 28 martie al BUSINESS Magazin

    Traducerea si adaptarea de Mihai MITRICA




    Cititi continuarea articolului in editia tiparita a revistei

  • Revista Media & Advertising se relanseaza

    Revista „Media & Advertising“ se relanseaza din 21 martie intr-un nou format, „glossy“, care propune, lunar, 100 de pagini despre media, new media, advertising, marketing si entertainment.

     

    Revista se va distribui impreuna cu BUSINESS Magazin si propune un vocabular potrivit industriei: „insight-ul“ si creativitatea. Se poate crede despre publicitate ca este, pentru orice business, ca departamentul de jucarii al unui magazin. Este, asadar, un domeniu creativ care impune joaca. Dar se intampla acest lucru doar la nivel  de vitrina, fiindca, dincolo de usa cu „staff only“, cifrele de afaceri si profitul sunt descrise de sume cu multe zerouri. Indiferent daca vorbim de cifre sau cuvinte mari, ramane un domeniu fascinant. O revista care sa vorbeasca despre domeniul Media & Advertising nu poate folosi decat limbajul aparte al acestei lumi.

     

    Noua „Media & Advertising“ este o revista premium care isi propune un demers jurnalistic profesionist intr-o prezentare creativa, de publicitar. Isi propune sa devina o colectie de voci inteligente, savuroase, penetrante; o revista cu perspective relevante asupra industriei si interpretari creative ale ei. „Fiecare numar va aduce un mix de business si creativitate care sa informeze cititorii si, in acelasi timp, sa ii surprinda. M&A este un insider care iti ofera informatie autentica, intr-o interpretare neasteptata“, declara Vicki Georgescu, noul redactor-sef al revistei. Ea a lucrat pana acum la agentia de presa Mediafax, agentia de publicitate Ogilvy si revista The One.

     

    Media & Advertising a fost lansata si editata pana anul trecut de agentia de presa Mediafax. Din acest an revista a intrat in portofoliul PubliMedia, companie care detine Business Magazin. Atat Mediafax, cat si PubliMedia fac parte din grupul MediaPRO. 

     

    Relansarea revistei se intampla in contextul unei piete de publicitate foarte dinamice, dinamism reflectat si in statistici – specialistii apreciaza ca anul trecut s-a inregistrat o crestere cu aproximativ 30%.  Efervescenta businessului are insa ecouri si in aparitiile de noi agentii, in limbajul mai sofisticat al produsului de comunicare, in calitatea productiilor publicitare, de media sau de entertainment. Dezvoltarea pietei duce la abordari de marketing noi, la deschiderea spre proiecte inovatoare, la adoptarea tendintelor cu mult mai multa dezinvoltura. Peisajul mass-media actual se modifica datorita Internetului, in sensul ca nu inlocuieste celelalte mijloace de comunicare in masa anterioare lui, ci determina dezvoltarea lor, le impune un nou ritm si o capacitate de adaptare la noile reguli.

     

    In acest context efervescent, revista isi propune sa „advertizeze“ dinamica acestei industrii, pentru un public foarte implicat in domeniu, cu insight-uri chiar de la el.

  • Revista Media & Advertising se relanseaza

    Revista „Media & Advertising“ se relanseaza din 21 martie intr-un nou format, „glossy“, care propune, lunar, 100 de pagini despre media, new media, advertising, marketing si entertainment.

     

    Revista se va distribui impreuna cu BUSINESS Magazin si propune un vocabular potrivit industriei: „insight-ul“ si creativitatea. Se poate crede despre publicitate ca este, pentru orice business, ca departamentul de jucarii al unui magazin. Este, asadar, un domeniu creativ care impune joaca. Dar se intampla acest lucru doar la nivel  de vitrina, fiindca, dincolo de usa cu „staff only“, cifrele de afaceri si profitul sunt descrise de sume cu multe zerouri. Indiferent daca vorbim de cifre sau cuvinte mari, ramane un domeniu fascinant. O revista care sa vorbeasca despre domeniul Media & Advertising nu poate folosi decat limbajul aparte al acestei lumi.

     

    Noua „Media & Advertising“ este o revista premium care isi propune un demers jurnalistic profesionist intr-o prezentare creativa, de publicitar. Isi propune sa devina o colectie de voci inteligente, savuroase, penetrante; o revista cu perspective relevante asupra industriei si interpretari creative ale ei. „Fiecare numar va aduce un mix de business si creativitate care sa informeze cititorii si, in acelasi timp, sa ii surprinda. M&A este un insider care iti ofera informatie autentica, intr-o interpretare neasteptata“, declara Vicki Georgescu, noul redactor-sef al revistei. Ea a lucrat pana acum la agentia de presa Mediafax, agentia de publicitate Ogilvy si revista The One.

     

    Media & Advertising a fost lansata si editata pana anul trecut de agentia de presa Mediafax. Din acest an revista a intrat in portofoliul PubliMedia, companie care detine Business Magazin. Atat Mediafax, cat si PubliMedia fac parte din grupul MediaPRO. 

     

    Relansarea revistei se intampla in contextul unei piete de publicitate foarte dinamice, dinamism reflectat si in statistici – specialistii apreciaza ca anul trecut s-a inregistrat o crestere cu aproximativ 30%.  Efervescenta businessului are insa ecouri si in aparitiile de noi agentii, in limbajul mai sofisticat al produsului de comunicare, in calitatea productiilor publicitare, de media sau de entertainment. Dezvoltarea pietei duce la abordari de marketing noi, la deschiderea spre proiecte inovatoare, la adoptarea tendintelor cu mult mai multa dezinvoltura. Peisajul mass-media actual se modifica datorita Internetului, in sensul ca nu inlocuieste celelalte mijloace de comunicare in masa anterioare lui, ci determina dezvoltarea lor, le impune un nou ritm si o capacitate de adaptare la noile reguli.

     

    In acest context efervescent, revista isi propune sa „advertizeze“ dinamica acestei industrii, pentru un public foarte implicat in domeniu, cu insight-uri chiar de la el.

  • Panama? Dati un search pe Google!

    Sunt cateva saptamani de cand Yahoo! a lansat noua tehnologie de cautare Panama, menita sa relanseze vanzarile de publicitate online. Pana acum, proportia intre vestile proaste si cele bune e inca nedecisa.

     

    Saptamana trecuta reteaua sociala online Friendster, una din cele mai importante din lume la ora actuala (37 de milioane de utilizatori din 75 de tari), a ales Google drept unic furnizor de reclame pentru toate site-urile sale, renuntand astfel la parteneriatul cu Yahoo!, fostul furnizor. Reclamele Google urmeaza sa fie integrate de Friendster incepand din trimestrul al doilea al anului.

     

    Vestea proasta a sosit la doar o zi sau doua dupa ce Susan Decker, directorul financiar in exercitiu al Yahoo!, se declarase foarte optimista in privinta Panama, noua tehnologie de cautare lansata de companie in februarie, destinata sa faca mai eficient sistemul de distribuire a reclamelor online. Decker crede ca noua tehnologie va aduce mai aproape Yahoo! de liderul absolut al pietei, Google (conform comScore Media Networks, Google a avut in ianuarie o cota de 47,5% din piata cautarilor pe Internet, in timp ce Yahoo! doar 28,1%).

     

    Intr-adevar, in contextul zgomotului starnit in jurul Panama, actiunile Yahoo! au crescut cu 19% de la inceputul anului si pana la 5 martie, in timp ce cotatia Google a scazut cu 5% in acelasi interval. Inca din prima saptamana dupa lansarea Panama, compania a sesizat o crestere de 5% a numarului de utilizatori care acceseaza reclame pe site-urile Yahoo!. „Iar acesta a fost doar inceputul“, a declarat Terry Semel, presedintele si CEO al Yahoo!. O saptamana mai tarziu, compania a inregistrat o noua crestere de 9% a numarului de utilizatori care acceseaza reclame online prin noul sistem al Yahoo!. „Cred ca voi face acelasi lucru pentru mai multe luni la rand de acum inainte, si anume sa urmaresc evolutia proiectului Panama, care reprezinta in acest moment o prioritate pentru companie“, a adaugat Semel.

     

    Deja au inceput sa se vada primele cresteri si in ceea ce priveste proportia clicurilor pe link-uri sponsorizate din totalul clicurilor pe reclame de pe site-urile Yahoo!. Daca la inceputul anului, proportia era de 10,1% din total, in primele doua saptamani de la lansarea proiectului Panama a ajuns la 11,1%, conform comScore. „Vorbim de un produs care are potentialul sa stimuleze cel mai profitabil segment de business al Yahoo!, si anume publicitatea online“, sustine Mark Mahaney, analist in cadrul Citigroup.

     

    Cel mai important nou produs al companiei din ultimii ani, Panama urmareste sa faca mai eficiente reclamele afisate in cursul cautarii pe Yahoo!. Ca piesa de baza a strategiei Yahoo! de a ajunge din urma Google, Panama a imprumutat inclusiv una din inovatiile Google, in speta ierarhizarea reclamelor nu numai pe baza pretului avansat de advertiseri pentru numarul de clicuri, dar si pe baza probabilitatii reclamelor de a genera clicuri. Aceasta inseamna ca Yahoo! a inceput sa afiseze pe paginile cu rezultate returnate in urma cautarilor reclame pe care sunt sanse mari ca utilizatorii chiar sa le acceseze. „Odata cu lansarea proiectului Panama, Yahoo a inceput sa castige teren fata de rivalul Google“, apreciaza James Lamberti, vicepresedinte al comScore. „Chiar daca vorbim de o schimbare mica a numarului de utilizatori care acceseaza reclame, fiecare procent in plus din milioanele de clicuri date de utilizatori pe Internet se traduce in venituri mai mari pentru companie“.

     

    Incasarile Google in 2006 din publicitatea afisata pe paginile de rezultate in urma cautarilor efectuate de utilizatori au fost de aproximativ 5 centi la fiecare cautare, in timp ce veniturile Yahoo! s-au ridicat la cel mult 3 centi pe cautare. La o prima vedere, diferenta nu este foarte mare, insa daca vorbim de un an intreg si de zeci de milioane de utilizatori, diferenta se ridica la cateva miliarde de dolari.

     

    „Pana acum cheltuiam cea mai mare parte din bugetul de publicitate pe Google“, spune Amy Wong, director de marketing pentru compania de software Trend Micro. „Este un lucru bun ca Yahoo! incearca sa castige o parte din aceasta piata. In cazul Trend Micro, spre exemplu, ar fi ideal sa putem distribui in mod egal bugetul alocat publicitatii pe Google, Yahoo! si Microsoft“.

     

    Inainte de Panama, Yahoo! incepuse deja o reorganizare a parteneriatelor pe piata publicitatii online. Anul trecut, de pilda, a incheiat un parteneriat cu eBay, cel mai mare site de licitatii online din lume, in urma caruia va afisa reclame si pe paginile de Internet ale acestuia. Lansarea Panama a fost insa amanata destul de mult timp, explicatia fiind ca sistemul actual de publicitate pe cautarea online, pe care Yahoo! l-a achizitionat odata cu compania Overture Services in 2003, pentru 1,6 miliarde de dolari, a dat multa vreme rezultate pozitive. Plus ca inginerii Yahoo! au avut nevoie de timp ca sa determine ce avantaje are sistemul de publicitate online al Google, pentru a le putea aplica la propriul sistem.

     

    „Totusi, lucrurile s-au miscat destul de repede din momentul in care am format echipa la jumatatea anului 2005“, a declarat Semel. „Cei care au lucrat la Panama au facut eforturi considerabile. Practic, munca din ultimul an poate fi comparata cu construirea unui avion in timpul zborului, atata vreme cat inginerii au fost nevoiti sa lucreze la noul sistem fara a afecta functionarea celui vechi“, a spus directorul executiv al Yahoo!.


    Prima faza a proiectului, care a devenit functionala in luna octombrie a anului trecut, doua luni mai tarziu decat se planificase, schimba aproape complet sistemul de publicitate utilizat de Yahoo! pana atunci, incluzand functii deja utilizate de Google sau Microsoft in sistemele lor de publicitate online. Exista insa si cateva functii unice, precum un index de calitate prin care companiile care isi fac reclama pe paginile de cautare Yahoo! pot determina cat de bine pozitionata este o anumita reclama din punctul de vedere al interesului utilizatorilor, dar si anumite functii de analiza prin care aceste companii pot determina daca o campanie publicitara este eficienta sau nu.

     

    Ce-i drept, Panama ar putea presupune o perioada de timp de acomodare, intrucat companiile de publicitate trebuie sa se invete cu noile functii ale sistemului. Ce a fost mai greu insa a trecut. Acum, tehnologia Panama poate fi imbunatatita fara a fi nevoie sa fie scoasa din functiune, inclusiv prin introducerea de reclame audio sau video pe paginile de cautare. Multe companii de publicitate care lucreaza cu Yahoo! au trecut deja pe noul sistem, iar oficialii companiei considera ca procesul de tranzitie va fi finalizat in SUA pana la sfarsitul acestei luni. Sistemul va incepe sa fie utilizat si in Japonia incepand cu a doua jumatate a acestui an.

     

    Acum, Yahoo! se asteapta ca Panama sa genereze venituri mai mari din publicitate, dar primele rezultate vizibile nu vor aparea mai devreme de a doua jumatate a anului. Aceasta pentru ca, in prima faza, unele companii de publicitate vor plati mai putin decat inainte, iar altele mai mult, in functie de relevanta reclamelor lor pentru anumite cautari efectuate de utilizatori. Indiferent de castigurile Yahoo! in urma introducerii noului sistem de publicitate, analistii sunt de parere ca aceste cresteri nu vor afecta semnificativ incasarile Google. „Daca Panama se va dovedi un proiect de succes, companiile care-si fac reclama online pe motoare de cautare nu vor cheltui din bugetele alocate publicitatii pe Google sau MSN, ci mai degraba vor renunta la publicitatea prin e-mail si vor scadea costurile cu publicitatea traditionala“, prezice Stuart Larkins, vicepresedinte Performics, divizie a companiei de publicitate online Doubleclick.

  • Panama? Dati un search pe Google!

    Sunt cateva saptamani de cand Yahoo! a lansat noua tehnologie de cautare Panama, menita sa relanseze vanzarile de publicitate online. Pana acum, proportia intre vestile proaste si cele bune e inca nedecisa.

     

    Saptamana trecuta reteaua sociala online Friendster, una din cele mai importante din lume la ora actuala (37 de milioane de utilizatori din 75 de tari), a ales Google drept unic furnizor de reclame pentru toate site-urile sale, renuntand astfel la parteneriatul cu Yahoo!, fostul furnizor. Reclamele Google urmeaza sa fie integrate de Friendster incepand din trimestrul al doilea al anului.

     

    Vestea proasta a sosit la doar o zi sau doua dupa ce Susan Decker, directorul financiar in exercitiu al Yahoo!, se declarase foarte optimista in privinta Panama, noua tehnologie de cautare lansata de companie in februarie, destinata sa faca mai eficient sistemul de distribuire a reclamelor online. Decker crede ca noua tehnologie va aduce mai aproape Yahoo! de liderul absolut al pietei, Google (conform comScore Media Networks, Google a avut in ianuarie o cota de 47,5% din piata cautarilor pe Internet, in timp ce Yahoo! doar 28,1%).

     

    Intr-adevar, in contextul zgomotului starnit in jurul Panama, actiunile Yahoo! au crescut cu 19% de la inceputul anului si pana la 5 martie, in timp ce cotatia Google a scazut cu 5% in acelasi interval. Inca din prima saptamana dupa lansarea Panama, compania a sesizat o crestere de 5% a numarului de utilizatori care acceseaza reclame pe site-urile Yahoo!. „Iar acesta a fost doar inceputul“, a declarat Terry Semel, presedintele si CEO al Yahoo!. O saptamana mai tarziu, compania a inregistrat o noua crestere de 9% a numarului de utilizatori care acceseaza reclame online prin noul sistem al Yahoo!. „Cred ca voi face acelasi lucru pentru mai multe luni la rand de acum inainte, si anume sa urmaresc evolutia proiectului Panama, care reprezinta in acest moment o prioritate pentru companie“, a adaugat Semel.

     

    Deja au inceput sa se vada primele cresteri si in ceea ce priveste proportia clicurilor pe link-uri sponsorizate din totalul clicurilor pe reclame de pe site-urile Yahoo!. Daca la inceputul anului, proportia era de 10,1% din total, in primele doua saptamani de la lansarea proiectului Panama a ajuns la 11,1%, conform comScore. „Vorbim de un produs care are potentialul sa stimuleze cel mai profitabil segment de business al Yahoo!, si anume publicitatea online“, sustine Mark Mahaney, analist in cadrul Citigroup.

     

    Cel mai important nou produs al companiei din ultimii ani, Panama urmareste sa faca mai eficiente reclamele afisate in cursul cautarii pe Yahoo!. Ca piesa de baza a strategiei Yahoo! de a ajunge din urma Google, Panama a imprumutat inclusiv una din inovatiile Google, in speta ierarhizarea reclamelor nu numai pe baza pretului avansat de advertiseri pentru numarul de clicuri, dar si pe baza probabilitatii reclamelor de a genera clicuri. Aceasta inseamna ca Yahoo! a inceput sa afiseze pe paginile cu rezultate returnate in urma cautarilor reclame pe care sunt sanse mari ca utilizatorii chiar sa le acceseze. „Odata cu lansarea proiectului Panama, Yahoo a inceput sa castige teren fata de rivalul Google“, apreciaza James Lamberti, vicepresedinte al comScore. „Chiar daca vorbim de o schimbare mica a numarului de utilizatori care acceseaza reclame, fiecare procent in plus din milioanele de clicuri date de utilizatori pe Internet se traduce in venituri mai mari pentru companie“.

     

    Incasarile Google in 2006 din publicitatea afisata pe paginile de rezultate in urma cautarilor efectuate de utilizatori au fost de aproximativ 5 centi la fiecare cautare, in timp ce veniturile Yahoo! s-au ridicat la cel mult 3 centi pe cautare. La o prima vedere, diferenta nu este foarte mare, insa daca vorbim de un an intreg si de zeci de milioane de utilizatori, diferenta se ridica la cateva miliarde de dolari.

     

    „Pana acum cheltuiam cea mai mare parte din bugetul de publicitate pe Google“, spune Amy Wong, director de marketing pentru compania de software Trend Micro. „Este un lucru bun ca Yahoo! incearca sa castige o parte din aceasta piata. In cazul Trend Micro, spre exemplu, ar fi ideal sa putem distribui in mod egal bugetul alocat publicitatii pe Google, Yahoo! si Microsoft“.

     

    Inainte de Panama, Yahoo! incepuse deja o reorganizare a parteneriatelor pe piata publicitatii online. Anul trecut, de pilda, a incheiat un parteneriat cu eBay, cel mai mare site de licitatii online din lume, in urma caruia va afisa reclame si pe paginile de Internet ale acestuia. Lansarea Panama a fost insa amanata destul de mult timp, explicatia fiind ca sistemul actual de publicitate pe cautarea online, pe care Yahoo! l-a achizitionat odata cu compania Overture Services in 2003, pentru 1,6 miliarde de dolari, a dat multa vreme rezultate pozitive. Plus ca inginerii Yahoo! au avut nevoie de timp ca sa determine ce avantaje are sistemul de publicitate online al Google, pentru a le putea aplica la propriul sistem.

     

    „Totusi, lucrurile s-au miscat destul de repede din momentul in care am format echipa la jumatatea anului 2005“, a declarat Semel. „Cei care au lucrat la Panama au facut eforturi considerabile. Practic, munca din ultimul an poate fi comparata cu construirea unui avion in timpul zborului, atata vreme cat inginerii au fost nevoiti sa lucreze la noul sistem fara a afecta functionarea celui vechi“, a spus directorul executiv al Yahoo!.


    Prima faza a proiectului, care a devenit functionala in luna octombrie a anului trecut, doua luni mai tarziu decat se planificase, schimba aproape complet sistemul de publicitate utilizat de Yahoo! pana atunci, incluzand functii deja utilizate de Google sau Microsoft in sistemele lor de publicitate online. Exista insa si cateva functii unice, precum un index de calitate prin care companiile care isi fac reclama pe paginile de cautare Yahoo! pot determina cat de bine pozitionata este o anumita reclama din punctul de vedere al interesului utilizatorilor, dar si anumite functii de analiza prin care aceste companii pot determina daca o campanie publicitara este eficienta sau nu.

     

    Ce-i drept, Panama ar putea presupune o perioada de timp de acomodare, intrucat companiile de publicitate trebuie sa se invete cu noile functii ale sistemului. Ce a fost mai greu insa a trecut. Acum, tehnologia Panama poate fi imbunatatita fara a fi nevoie sa fie scoasa din functiune, inclusiv prin introducerea de reclame audio sau video pe paginile de cautare. Multe companii de publicitate care lucreaza cu Yahoo! au trecut deja pe noul sistem, iar oficialii companiei considera ca procesul de tranzitie va fi finalizat in SUA pana la sfarsitul acestei luni. Sistemul va incepe sa fie utilizat si in Japonia incepand cu a doua jumatate a acestui an.

     

    Acum, Yahoo! se asteapta ca Panama sa genereze venituri mai mari din publicitate, dar primele rezultate vizibile nu vor aparea mai devreme de a doua jumatate a anului. Aceasta pentru ca, in prima faza, unele companii de publicitate vor plati mai putin decat inainte, iar altele mai mult, in functie de relevanta reclamelor lor pentru anumite cautari efectuate de utilizatori. Indiferent de castigurile Yahoo! in urma introducerii noului sistem de publicitate, analistii sunt de parere ca aceste cresteri nu vor afecta semnificativ incasarile Google. „Daca Panama se va dovedi un proiect de succes, companiile care-si fac reclama online pe motoare de cautare nu vor cheltui din bugetele alocate publicitatii pe Google sau MSN, ci mai degraba vor renunta la publicitatea prin e-mail si vor scadea costurile cu publicitatea traditionala“, prezice Stuart Larkins, vicepresedinte Performics, divizie a companiei de publicitate online Doubleclick.

  • O perioada confuza

    Anul 2006 nu a adus Yahoo! cresteri fabuloase, iar pentru anul acesta, primele estimari in privinta veniturilor raman destul de prudente.

     

    CIFRA DE AFACERI: Yahoo! a incheiat anul 2006 cu o cifra de afaceri de 6,4 de miliarde de dolari, in crestere cu 22% fata de 2005.

     

    PROFIT: Profitul companiei insa a inregistrat scaderi pe tot parcursul anului. Numai in ultimul trimestru, scaderea profitului net a fost de 61%, la 269 mil. $, de la 683 mil. $ in aceeasi perioada din 2005.

     

    PERSPECTIVE: Pentru 2007, Yahoo! estimeaza venituri cuprinse intre 4,95 si 5,45 miliarde de dolari, sub previziunile analistilor de la Thomson Financial, care estimeaza 5,47 miliarde de dolari.

  • O perioada confuza

    Anul 2006 nu a adus Yahoo! cresteri fabuloase, iar pentru anul acesta, primele estimari in privinta veniturilor raman destul de prudente.

     

    CIFRA DE AFACERI: Yahoo! a incheiat anul 2006 cu o cifra de afaceri de 6,4 de miliarde de dolari, in crestere cu 22% fata de 2005.

     

    PROFIT: Profitul companiei insa a inregistrat scaderi pe tot parcursul anului. Numai in ultimul trimestru, scaderea profitului net a fost de 61%, la 269 mil. $, de la 683 mil. $ in aceeasi perioada din 2005.

     

    PERSPECTIVE: Pentru 2007, Yahoo! estimeaza venituri cuprinse intre 4,95 si 5,45 miliarde de dolari, sub previziunile analistilor de la Thomson Financial, care estimeaza 5,47 miliarde de dolari.

  • De la bulgare la avalansa

    In luna mai va avea loc la Brasov conferinta „eLiberatica – The Benefits of Open & Free Technologies“ care va reuni o serie de nume marcante ale lumii open source. Povestea conferintei se aseamana cu povestile de succes ale protagonistilor ei.

     

    Rasmus Lerdorf a scris in 1994 cateva rutine pentru administrarea paginii sale de web, pe care le-a reunit si le-a pus apoi la dispozitia celor carora le-ar putea fi utile sub denumirea PHP. Un bulgare care a devenit avalansa dupa ce in jurul nucleului de cod s-a format o comunitate care a dezvoltat aplicatia in directia unui instrument universal pentru construirea de situri web dinamice. Astazi PHP sta in spatele a peste 22 de milioane de situri web, iar limbajul cu acelasi nume este al treilea ca popularitate, dupa C/CAA si Java.

     

    Michael Widenius a scris inca de cand avea 17 ani un programel care sa realizeze repede si eficient sarcini de stocare si regasire a informatiilor. Mereu imbunatatit si transpus pe noile generatii de computere, programul l-a insotit in diversele sale joburi, mereu stocat in directorul numit „My“. Cand i-a adaugat o interfata de programare care sa accepte elemente de SQL, numele programului a devenit MySQL. Publicarea sa in regim open source i-a adus o uriasa popularitate, iar firma cu acelasi nume – fondata de Widenius si partenerul sau David Axmark – este un exemplu de model de afacere bazat pe OS/FS.

     

    Brian Behlendorf a fost unul dintre fondatorii firmei Organics, care se remarca prin faptul ca a fost prima companie specializata in proiectarea siturilor web. Primul proiect major a fost prezenta pe web a revistei Wired. Pentru ca serverul web NCSA nu stia sa gestioneze inregistrarea utilizatorilor, Behlendorf l-a „peticit“ si i-a adaugat functionalitatea de care avea nevoie. Cum si altii faceau la fel, a initiat un proiect care sa reuneasca aceste petice, iar rezultatul a fost un program cu totul nou care sustine astazi mai mult de 60% din web: Apache.

     

    Cele trei povesti – poate cele mai de succes din istoria miscarii open source, daca exceptam Linux – au cateva lucruri in comun. Toate au pornit de la un nucleu de mica amploare, de la ceva aproape neinsemnat, iar contributia comunitatii a fost esentiala. Cum se face ca dintre initiativele bazate pe o idee, entuziasm si voluntariat – fie ca vorbim de proiecte open source sau nu – unele (putine) ajung la succes, iar nenumarate altele esueaza? Cu siguranta utilitatea este un ingredient important, dar sunt convins ca e si o doza de sansa in joc. De altfel chiar Linus Torvalds spune despre el ca este un „revolutionar accidental“. Si inca un element in comun al celor trei povesti: eroii lor se vor afla la Brasov in aceasta primavara, la o conferinta a carei poveste se bazeaza pe aceleasi ingrediente – o idee, entuziasm, voluntariat si un strop de sansa.

     

    In urma cu un an am primit un mesaj de la Lucian Savluc, un programator roman stabilit in Canada, entuziast sustinator al softului liber. Observatia lui era ca in Romania miscarea open source nu este structurata si nici vizibila, in ciuda oportunitatilor pe care le-ar putea deschide atat pentru societate, cat si pentru afaceri. Voia sa faca ceva in aceasta directie si ideea lui era ca o conferinta cu o prestigioasa prezenta internationala ar putea in acelasi timp sa atraga atentia mediului de afaceri si sa contribuie la constituirea unei comunitati OS/FS romanesti. Scepticismul meu initial a fost temperat de viteza cu care contactele prin Internet au condus la constituirea unui grup de voluntari din lumea intreaga (si nu doar romani) care dorea sa sprijine initiativa.

     

    Este interesant ca evolutia proiectului a reprodus cu fidelitate modelul clasic al unui proiect open source, pornind cu o agenda neclara si structurandu-se dinamic pe parcurs. Un element anecdotic se leaga de denumirea conferintei, care trebuia sa imbine ideea de libertate cu informatica, asa ca „Liberatica“ a intrunit consensul. Insa verificarea disponibilitatii numelor de domenii a fost, se pare, interceptata, iar a doua zi toate erau deja inregistrate, asa ca s-a ajuns la „eLiberatica“. In fine, grupul de initiativa avand un caracter informal, a fost nevoie de un partener comercial (Agora Media) care sa administreze partea de logistica, in vreme ce ROSI s-a ocupat de atragerea conferentiarilor. Alaturi de Lerdorf, Widenius si Behlendorf, vor mai fi prezente si alte nume importante ale miscarii open source: Zak Greant (Mozilla Foundation), Kurt von Fink (Gnome Foundation si Ubuntu Team), Aleksander Farstad (eZ Systems), Jim Willis (administratia statului Rhode Island) precum si Bogomil Shopov si Yovko Lambrev, principalii promotori ai miscarii open source din Bulgaria. Si totul a pornit dintr-o idee care parea fara sanse de reusita. Ca si Linux, de altfel…

  • De la bulgare la avalansa

    In luna mai va avea loc la Brasov conferinta „eLiberatica – The Benefits of Open & Free Technologies“ care va reuni o serie de nume marcante ale lumii open source. Povestea conferintei se aseamana cu povestile de succes ale protagonistilor ei.

     

    Rasmus Lerdorf a scris in 1994 cateva rutine pentru administrarea paginii sale de web, pe care le-a reunit si le-a pus apoi la dispozitia celor carora le-ar putea fi utile sub denumirea PHP. Un bulgare care a devenit avalansa dupa ce in jurul nucleului de cod s-a format o comunitate care a dezvoltat aplicatia in directia unui instrument universal pentru construirea de situri web dinamice. Astazi PHP sta in spatele a peste 22 de milioane de situri web, iar limbajul cu acelasi nume este al treilea ca popularitate, dupa C/CAA si Java.

     

    Michael Widenius a scris inca de cand avea 17 ani un programel care sa realizeze repede si eficient sarcini de stocare si regasire a informatiilor. Mereu imbunatatit si transpus pe noile generatii de computere, programul l-a insotit in diversele sale joburi, mereu stocat in directorul numit „My“. Cand i-a adaugat o interfata de programare care sa accepte elemente de SQL, numele programului a devenit MySQL. Publicarea sa in regim open source i-a adus o uriasa popularitate, iar firma cu acelasi nume – fondata de Widenius si partenerul sau David Axmark – este un exemplu de model de afacere bazat pe OS/FS.

     

    Brian Behlendorf a fost unul dintre fondatorii firmei Organics, care se remarca prin faptul ca a fost prima companie specializata in proiectarea siturilor web. Primul proiect major a fost prezenta pe web a revistei Wired. Pentru ca serverul web NCSA nu stia sa gestioneze inregistrarea utilizatorilor, Behlendorf l-a „peticit“ si i-a adaugat functionalitatea de care avea nevoie. Cum si altii faceau la fel, a initiat un proiect care sa reuneasca aceste petice, iar rezultatul a fost un program cu totul nou care sustine astazi mai mult de 60% din web: Apache.

     

    Cele trei povesti – poate cele mai de succes din istoria miscarii open source, daca exceptam Linux – au cateva lucruri in comun. Toate au pornit de la un nucleu de mica amploare, de la ceva aproape neinsemnat, iar contributia comunitatii a fost esentiala. Cum se face ca dintre initiativele bazate pe o idee, entuziasm si voluntariat – fie ca vorbim de proiecte open source sau nu – unele (putine) ajung la succes, iar nenumarate altele esueaza? Cu siguranta utilitatea este un ingredient important, dar sunt convins ca e si o doza de sansa in joc. De altfel chiar Linus Torvalds spune despre el ca este un „revolutionar accidental“. Si inca un element in comun al celor trei povesti: eroii lor se vor afla la Brasov in aceasta primavara, la o conferinta a carei poveste se bazeaza pe aceleasi ingrediente – o idee, entuziasm, voluntariat si un strop de sansa.

     

    In urma cu un an am primit un mesaj de la Lucian Savluc, un programator roman stabilit in Canada, entuziast sustinator al softului liber. Observatia lui era ca in Romania miscarea open source nu este structurata si nici vizibila, in ciuda oportunitatilor pe care le-ar putea deschide atat pentru societate, cat si pentru afaceri. Voia sa faca ceva in aceasta directie si ideea lui era ca o conferinta cu o prestigioasa prezenta internationala ar putea in acelasi timp sa atraga atentia mediului de afaceri si sa contribuie la constituirea unei comunitati OS/FS romanesti. Scepticismul meu initial a fost temperat de viteza cu care contactele prin Internet au condus la constituirea unui grup de voluntari din lumea intreaga (si nu doar romani) care dorea sa sprijine initiativa.

     

    Este interesant ca evolutia proiectului a reprodus cu fidelitate modelul clasic al unui proiect open source, pornind cu o agenda neclara si structurandu-se dinamic pe parcurs. Un element anecdotic se leaga de denumirea conferintei, care trebuia sa imbine ideea de libertate cu informatica, asa ca „Liberatica“ a intrunit consensul. Insa verificarea disponibilitatii numelor de domenii a fost, se pare, interceptata, iar a doua zi toate erau deja inregistrate, asa ca s-a ajuns la „eLiberatica“. In fine, grupul de initiativa avand un caracter informal, a fost nevoie de un partener comercial (Agora Media) care sa administreze partea de logistica, in vreme ce ROSI s-a ocupat de atragerea conferentiarilor. Alaturi de Lerdorf, Widenius si Behlendorf, vor mai fi prezente si alte nume importante ale miscarii open source: Zak Greant (Mozilla Foundation), Kurt von Fink (Gnome Foundation si Ubuntu Team), Aleksander Farstad (eZ Systems), Jim Willis (administratia statului Rhode Island) precum si Bogomil Shopov si Yovko Lambrev, principalii promotori ai miscarii open source din Bulgaria. Si totul a pornit dintr-o idee care parea fara sanse de reusita. Ca si Linux, de altfel…