BusinessMagazin

Blog

  • SUA pot să utilizeze instalaţii ale Turciei în lupta împotriva jihadiştilor, a dat sigurări Kerry

    Turcia a negat cu o zi înainte că ar fi semnat un “nou acord” cu Statele Unite pentru a permite coaliţiei să aibă acces la bazele sale.

    În schimb, John Kerry a apreciat că nu există “nicio divergenţă” în poziţia celor două ţări după întrevederile de săptămâna trecută dintre lideri turci şi emisari americani.

    “Turcia a accepat să găzduiască, să antreneze şi să echipeze oameni”, a declarat şeful diplomaţiei americane în cursul unei conferinţe de presă, la Paris, după o întrevedere cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov.

    Turcia “permite, într-adevăr, utilizarea unor instalaţii”, a dat asigurări secretarul de Stat american.

    Potrivit lui Kerry, Turcia, în calitate de stat membru NATO, îşi va defini rolul în operaţiunile împotriva jihadiştilor în conformitate “cu calendarul său” şi “în măsura în care se va avansa în stabilirea şi atribuirea unor responsabilităţi (Ankarei) în cadrul coaliţiei”.

    “Turcia are, cu siguranţă, un rol foarte important de jucat în acest proces”, a adăugat el.

    Duminică, un oficial de la Pentagon a declarat, sub acoperirea anonimatului, că Guvernul de la Ankara a permis utilizarea bazelor turce în operaţiunile aeriene contra grupării jihadiste Stat Islamic (SI) în Irak şi Siria.

    “Purtăm negocieri intense cu aliaţii noştri, dar nu există niciun nou acord cu Statele Unite privind baza aeriană Incirlik”, a declarat a doua zi purtătorul de cuvânt al Guvernului turc, Bülent Arinç.

    Turcia refuză deocamdată să se alăture coaliţiei militare internaţionale pe motiv că atacurile aeriene împotriva jihadiştilor ar putea consolida prin ricoşeu tabăra preşedintelui sirian Bashar al-Assad.

  • Mai mulţi manifestanţi au fost arestaţi la Hong Kong după ciocniri violente cu poliţia

    Zeci de poliţişti au fost implicaţi în ciocniri cu manifestanţi care apărau baricade instalate pe o stradă din apropierea sediului Guvernului ce urmau să fie îndepărtate, potrivit unui jurnalist AFP.

    Ciocnirile au început marţi seara, atunci când manifestanţii s-au opus forţelor de ordine în timp ce acestea din urmă încercau să preia controlul asupra unui tunel şi unei străzi blocate de peste două săptămâni.

    Poliţiştii au încercat să-i adune pe manifestanţi la intrarea în tunel, potrivit unor imagini difuzate de televiziune. Manifestanţi au afirmat pentru AFP că au fost stropiţi cu gaze lacrimogene.

    Militanţii prodemocraţie au spus că au decis să ocupe această stradă după ce poliţia a evacuat o altă cale blocată, fără să-i avertizeze iniţial. “Am decis să ocupăm această stradă ca represalii”, a declarat Jeff Wong, în vârstă de 30 de ani. “Guvernul refuză să dialogheze cu noi. Prin urmare, vom continua să ocupăm străzile până când vom obţine un dialog veritabil”, a afirmat el.

    Înfruntând tutela chineză, manifestanţii cer dreptul de a-l alege în mod liber în 2017 pe următorul şef al Executivului din Hong Kong, în timp ce Partidul Comunist Chinez (PCC), temându-se de alte revendicări pe teritoriul chinez, intenţionează să controleze procesul electoral.

     

  • Dragoş Geleţu: ”Logistica este un domeniu ce ar putea fi asimilat unui barometru economic”

    ”Logistica este un domeniu ce ar putea fi asimilat unui barometru economic, atât pe domenii de activitate cât şi la nivel macro”, spune Dragoş Geleţu, managing director la KLG Europe Logistics România. Companiile de logistică, explică el, sunt permanent în contact cu dinamica şi tendinţele din variate sectoare economice, fie creşterea sau căderea unor pieţe; ”de aceea, în industria noastră nu se poate vorbi de inerţie. Şi tot de aceea, şi în 2014, piaţa de logistică va înregistra o creştere similară celei din 2013, când plusul a fost de 9%”, afirmă Geleţu. Şi chiar dacă economia nu înregistrează plusuri, reprezentantul KLG indică o tendinţă care reprezintă încă un argument în susţinerea cresterii din acest an: externalizarea serviciilor de logistica. ”Practic, tot mai multe companii au înţeles că o echipă externă de specialişti în logistică nu mai reprezintă un cost ci un beneficiu”, spune reprezentantul KLG. Compania se aşteaptă ca anul aceasta să înregistreze un plus de 10% faţă de rezultatele anului trecut, când afacerile s-au plasat la 21 de milioane de euro.

  • Cutia neagră a fraţilor Koch: anatomia unui imperiu de 115 miliarde de dolari

    ÎMPREUNĂ, FRAŢII CHARLES ŞI DAVID KOCH CONTROLEAZĂ UNELE DINTRE CELE MAI MARI AVERI DIN LUME, FOLOSITĂ INCLUSIV PENTRU FINANŢAREA SISTEMULUI POLITIC AMERICAN. CEEA CE NU SE ŞTIE EXACT ESTE DE UNDE AU VENIT BANII. Enormitatea averii Koch nu este un mister. Charles şi David deţin fiecare peste 40 de miliarde de dolari. Influenţa electorală a fraţilor Koch, oligarhi autohtoni ai Americii, este de asemenea un fapt bine cunoscut. Reţeaua lor politică a contribuit la susţinerea facţiunii Tea Party din Partidul Republican şi finanţează în prezent acest partid. Organizaţiile afiliate grupului Koch au colectat circa 400 de milioane de dolari în timpul campaniei electorale din 2012 şi intenţionează să cheltuiască alte 290 de milioane de dolari pentru susţinerea republicanilor în alegerile parţiale din acest an.

    Koch Industries nu este totuşi cu desăvârşire opac. Problemele cu legea ale grupului, care includ investigaţii ale Congresului şi ale Departamentului de Justiţie, procesele civile şi condamnările primite, precum şi informaţiile provenite inclusiv din interiorul companiei scot la iveală un imperiu toxic, ale cărui profituri finanţează Partidul Republican, potrivit unei analize realizate de publicaţia Rolling Stone.

    Pe parcursul a aproape cinci decenii, sub conducerea lui Charles Koch, grupul a plătit penalizări record, civile şi penale, din cauza problemelor de mediu, iar în 1999 divizia operatoare de conducte petroliere a primit cea mai aspră sancţiune de până atunci din istoria SUA, pentru o explozie a unei conducte care a dus la moartea a doi adolescenţi din Texas.

    Volumul emisiilor toxice ale Koch Industries este uriaş. Potrivit Political Economy Research Institute al University of Massachusetts, doar trei companii se află în rândul celor mai mari 30 de poluatori ai aerului, apei şi climatului din America, ExxonMobil, American Electric Power şi Koch Industries.

    După preluarea din 2005 a fabricii de hârtie Georgia-Pacific, Koch Industries poluează mai mult apele naţiunii americane decât General Electric şi International Paper la un loc. Compania se află pe locul 13 în privinţa poluării aerului, iar Koch poluează mediul mai mult decât giganţii petrolieri Valero, Chevron şi Shell. În total, Koch generează anual 24 de milioane de tone de gaze cu efect de seră. În aceste condiţii, Koch a semnat în luna martie un angajament, la Departamentul de Justiţie, că va investi 40 de milioane de dolari la o uzină petrochimică din Port Arthur, Texas, pentru modernizarea acesteia în conformitate cu legea antipoluare, Clean Air Act.

    Istoricul toxic al Koch Industries nu este limitat la poluarea fizică, ci se extinde şi la practicile în afaceri, care au fost ţinta unor numeroase investigaţii federale, soldate cu puneri sub acuzare şi condamnări, amenzi şi penalizări. Şi, o mare ironie a administraţiei preşedintelui Barack Obama, reforma în domeniul serviciilor financiare pare să fie în beneficiul Koch Industries, care profită de retragerea companiilor de pe Wall Street din speculaţiile cu contracte futures pentru materii prime.

    Deseori se afirmă că fraţii Koch fac afaceri în industria petrolului. Adevărul este că grupul Koch nu este un producător major de petrol, ci s-a dezvoltat puternic în domeniul transformării hidrocarburilor în bunuri.  Koch Industries comercializează, transportă, rafinează şi procesează hidrocarburi, pe care le transformă în produse ca fertilizatori sau lycra. Compania controlează cel puţin patru rafinării, şase fabrici de ethanol, o centrală energetică pe bază de gaze naturale şi aproape 8.000 de kilometri de conducte. Până nu demult, compania rafina circa 5% din petrolul consumat în America, dar această cotă a scăzut în urma închiderii unei rafinarii din Alaska, după ce s-a descoperit că un solvent toxic s-a scurs în pânza freatică. Koch Industries produce şi cantităţi uriaşe de produse petrochimice, care devin la rândul lor materii prime pentru alte afaceri ale grupului. În cadrul Koch Industries, ceea ce intră ca ţiţei West Texas Intermediate iese sub forma unui covor Stainmaster.

    Compania se laudă că din 1960 valoarea Koch Industries a crescut de 4.200 de ori, depăşind creşterea indicelui bursier Standard & Poor’s de aproape 30 de ori. În medie, Koch anticipează să îşi dubleze veniturile la fiecare şase ani.

    În prezent, Koch este un jucător major şi în exploatarea zăcămintelor de şist. În 2012, o subsidiară a Koch a construit o conductă capabilă să transporte 250.000 de barili pe zi de petrol obţinut prin fracturare hidraulică, din sudul Texasului la Corpus Christi, unde compania deţine un complex de rafinare.

    Koch este implicat şi în exploatarea unora dintre cele mai bogate dar poluatoare zăcăminte petroliere din America de Nord, nisipurile bituminoase din Alberta.

  • Marian Iancu, condamnat definitiv la 12 ani de închisoare în dosarul RAFO

    Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a mărit astfel cu doi ani pedeapsa primită de Iancu, în urma judecării cauzei la Tribunalul Bucureşti.

    Fratele omului de afaceri, Octavian Iancu, a primit de asemenea o pedeapsă mai mare, de la 9 la 10 ani. Şi Constantin Mărgărit, condamnat de tribunal la 9 ani, va face tot 10 ani de detenţie.

    Gheorghiţă Iancu şi Marius Turică au rămas cu pedeapsele de 7 ani date de tribunal. Şi Silviu Neacşu a rămas cu pedeapsa iniţială, de 3 ani de închisoare cu suspendare.

    În schimb, pedeapsa lui Alex Martin (Akaroglu Cuneyt) şi a lui Elenkalan Hayrettin au crescut, cu doi ani, la 9 ani de închisoare.

    Ultimul inculpat din dosar, Basaran Kadri Mazhar, a fost condamnat definitiv de CAB, în martie, la 5 ani de închisoare cu executare, după ce Tribunalul Bucureşti îi dăduse 9 ani.

    În 28 noiembrie 2011, Marian Iancu, pe atunci patronul al clubului de fotbal Poli Timişoara, a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti la zece ani de detenţie în dosarul Rafo, în timp ce fratele său, Octavian Iancu, şi Constantin Mărgărit au primite câte nouă ani. Decizia Tribunalului a fost constestată la Curtea de Apel Bucureşti.

    Tribunalul Bucureşti a arătat, în motivarea deciziei de condamnare a lui Iancu, faptul că acesta este vinovat de faptele reţinute de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) şi că o serie de vicii grave de formă, precum şi atitudinea omului de afaceri faţă de complicii săi au dus la “dejucarea” planurilor ilegale ale acestuia.

    “Inculpatul Marian Alexandru Iancu este cel care, fără a deţine calitatea de asociat sau administrator al societăţii VGB Impex, dar conducând în fapt această societate comercială, beneficiind în acest sens de colaborarea inculpaţilor Octavian Iancu, Constantin Mărgărit şi apoi Mazhar Kadri Basaran, care au deţinut pe rând calitatea de asociat şi/sau administrator al acestei societăţi comerciale, a pus la punct şi, apoi, în aplicare, ampla strategie de acţiune având ca scop crearea unei anumite aparenţe, contrare realităţii, sub aspectul provenienţei unei cantităţi impresionante de uleiuri minerale intrate în gestiunea VGB Impex, cu consecinţa deducerii din veniturile obţinute de VGB Impex, a cheltuielilor pretins efectuate cu achiziţionarea acestei cantităţi de uleirui minerale, ajungându-se la diminuarea sumelor datorate bugetului statului cu titlu de taxă pe valoare adăugată şi impozit pe profit”, a notat judecătoarea Anca Saru, cea care a decis condamnarea lui Iancu.

    Trimişi în judecată în 2006, Alexandru Marian Iancu, Constantin Mărgărit, Octavian Iancu, Gheorghiţă Iancu, Marius Turică, Silviu Neacşu, Akaroglu Cuneyt, Elenkalan Hayrettin şi Basaran Kadri Mazhar au fost judecaţi pentru evaziune fiscală, asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni şi spălare de bani.

    Acuzaţiile în acest dosar au fost formulate în baza concluziilor din procesul-verbal întocmit de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – Ministerul Finanţelor Publice. Potrivit acestui act, Kadri Mazhar Basaran, Mărgărit Constantin şi Octavian Iancu (administratori la firmei VGB Impex SRL, în 2000-2004), împreună cu Alexandru Marian Iancu (coordonator la nivelul acestei societăţi) au prejudiciat bugetul de stat prin neplata impozitului pe profit de 806,2 miliarde lei şi prin TVA nelegal dedus de 550, 3 miliarde, rezultînd un prejudiciu total de 1.356,5 miliarde de lei.

    Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) au stabilit că Mărgărit Constantin, Octavian Iancu, Basaran Kadri Maznar, Akaroglu Cuneyit, Elenkalan Hazrettin, Alexandru Marian Iancu, Silviu Neacşu, Gheorghiţă Iancu şi Marius Turică au derulat activităţi comerciale ilicite în care ar fi fost implicate grupul de firme VGB – rafinăria Rafo – societatea Tender SA – Carom SA.

    Anchetatorii au stabilit că membrii grupării constituite pentru săvârşirea de infracţiuni, al cărui scop era spălarea banilor proveniţi din comiterea anumitor infracţiuni economice. Grupul alcătuit din cele nouă persoane au uzat în activitatea lui de SC VGB Impex SRL, SC Dinamic Auto SRL, SC Klass Petrol SRL, SC Best Auto SRL, SC BE-COM-BE SRL, SC Star Com Oil SRL şi SC Test Petrol SRL.

    Constantin Mărgărit, Octavian Iancu şi Alexandru Marian Iancu au fost arestaţi în seara de 14 februarie 2005, ei fiind eliberaţi în acelaşi an, la 24 iunie, de către Curtea de Apel Bucureşti, care a apreciat că cei trei pot fi cercetaţi de procurori în stare de libertate.

  • Facebook contra Google: Dispozitivele mobile relansează publicitatea online

    Google domină încă această piaţă, cu o treime din încasările mondiale, însă Facebook şi-a dublat câştigurile în ultimii doi ani, atingând 8% din cifra mondială în 2014, potrivit companiei de cercetare de piaţă eMarketer, citată de AFP.

    Reţeaua de socializare, care are 1,3 miliarde de membri, înregistrează progrese mai ales în ceea ce priveşte publicitatea pe dispozitive mobile: a trecut de la 0% la 20% între 2011 şi 2014. Publicitatea pe dispozitive mobile este de altfel sectorul din domeniu cu cea mai mare creştere, cu încasări care se vor dubla anul acesta, pentru a ajunge la nivel mondial la 36,5 miliarde de dolari, adică un sfert din totalul câştigurilor din publicitatea online.

    Continuând pe un trend ascendent, Facebook a lansat recent o nouă platformă, Audience Network, care va funcţiona similar cu Google Adwords, utilizatorii nemaifiind limitaţi la publicitatea de pe reţea, pentru că ad-urile vor apărea şi pe alte site-uri. Audience Network este un serviciu dedicat publicităţii mobile, reclamele care până de curând puteau fi văzute şi plasate exclusiv pe Facebook putând fi vizualizate pe aplicaţii ale partenerilor reţelei de socializare.

    Cunoaşterea utilizatorului este punctul central al războiului publicităţii online, unde tipul reclamelor este în general determinat în timp real, în mod automatizat, pentru a corespunde intereselor presupuse ale userilor.

    Cookie-urile – mici fişiere “spion” stocate în computer – sunt un instrument foarte frecvent folosit pentru a determina reclamele potrivite intereselor utilizatorilor. Dar acestea se pierd când se face trecerea de la computer la telefoane inteligente, deci trebuie găsite alte modalităţi de identificare: este o provocare nu doar de ordin tehnic, ci şi de a înţelege modul în care oamenii folosesc dispozitivele în ansamblu, spune Cathie Boyle, specialist în marketing mobil la eMarketer.

    “Oamenii îşi împart timpul între mai multe dispozitive, iar eficacitatea unei reclame nu se măsoară doar pe cel unde a fost făcut «ultimul clic»”, ducând la efectuarea achiziţiei, mai spune Boyle.

    În acest context, “Facebook şi Google au acelaşi avantaj competitiv, au un sistem de conexiune unică (cu un cont asociat) care permite utilizatorului să se identifice pe dispozitive variate”, a spus Jennifer Wise, analist la cabinetul Forrester.

    Facebook a făcut deja acest lucru, spune aceasta, care adaugă că se aşteaptă ca şi Google să anunţe în curând lansarea unei platforme publicitare cu reclame ţintite, pe mai multe dispozitive. Un prim pas în acest sens a fost făcut la începutul lui octombrie, cu un instrument nou care permite advertiserilor să evalueze dacă o reclamă difuzată pe un dispozitiv determină o achiziţie de pe un alt dispozitiv.

    Wise subliniază că există şi alţi actori din domeniul publicităţii ţintite care funcţionează pe baza identificării prin conturi – Twitter, radioul online american Pandora Media, Apple.

    Însă, cu excepţia Google şi Facebook, piaţa rămâne foarte fragmentată, iar introducerea unor obiecte conectate suplimentare (ceasuri, ochelari) nu va simplifica situaţia.

    Unii văd Amazon (0,70% din piaţa mondială a publicităţii online) drept un pretendent serios, Wall Street Journal scriind de altfel de curând despre o intenţie a acestei companii de a dezvolta o platformă publicitară.

  • Proiectul fuziunii RADET-Elcen, aprobat de CGMB

    La votul din şedinţa de marţi, proiectul a fost aprobat de toţi cei 48 de consilieri prezenţi.

    Proiectul vizează “solicitarea către Guvernul României de emitere a unui act normativ cu privire la transferul acţiunilor societăţii Electrocentrale Bucureşti SA din proprietatea privată a statului român în proprietatea privată a Municipiului Bucureşti, în aplicarea prevederilor Memorandumului aprobat în şedinţa Guvernului din data de 27 martie 2013, cu tema Realizarea serviciilor publice de alimentare cu energie termică prin sistem de alimentare centralizată cu energie termică integrat (SACET) în Municipiul Bucureşti şi Municipiul Constanţa”.

    Documentul a fost pe ordinea de zi şi la şedinţele CGMB din 4 şi 30 septembrie, însă nu a fost aprobat, deoarece grupul consilierilor PDL- PNL a părăsit sala şi nu s-a putut aduna numărul de voturi necesar, respectiv cel de două treimi din membrii Consiliului.

    Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice Bucureşti (RADET) este în subordinea municipalităţii, iar Elcen – Electrocentrale Bucureşti, furnizorul de energie termică al RADET, aparţine Ministerului Economiei, prin Departamentul pentru Energie.

    Noua entitate, care va rezulta în urma fuziunii RADET-Elcen, va fi în subordinea municipalităţii.

    Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, susţine că fuziunea RADET-Elcen va rezolva problema energiei termice în Bucureşti, în felul acesta urmând să fie stinse datoriile pe care regia le are la ELCEN, iar municipalitatea va controla şi coordona atât producţia, cât şi distribuţia de căldură şi apă caldă.

    Datoriiile au fost motivul pentru care, recent, bucureştenii din mai multe sectoare nu au avut apă caldă câteva zile la rând. Atunci, Distrigaz a redus presiunea gazului dat Elcen, din cauza sumelor pe care le are de încasat de la aceasta. La rândul său, Elcen, care are de încasat bani de la RADET, a limitat gazele furnizate regiei, astfel că aceasta a fost nevoită să reducă temperatura apei calde.

    Elcen a precizat că a acumulat datorii în valoare de 88 de milioane de lei către Distrigaz, în timp ce are de recuperat de la RADET aproximativ 2,5 miliarde de lei, fără a mai calcula şi penalităţile, pentru energia termică livrată şi neplătită în perioada noiembrie 2012 – septembrie 2014.

    Referitor la datoriile pe care le are RADET la Elcen, Oprescu a spus că “de acum şase ani de zile bucureştenii plăteau penalităţi la penalităţi incomensurabile”. “Consumul de apă caldă şi consumul de apă caldă pentru calorifere a fost plătit an de an la zi. Datoriile sunt penalităţi la penalităţi printr-o inginerie financiară susţinută de o lege nedreaptă dată în 2001 de ANRE”, susţine edilul.

    În 2013, CGMB a aprobat programul de reorganizare a RADET care urma să fie făcut în două etape, respectiv prima – transformarea în societate şi încheierea cu societatea rezultată în urma reorganizării RADET a unui contract de delegare a gestiuni serviciului public, iar cea de-a doua etapă – fuziunea dintre societatea rezultată din reorganizarea RADET şi societatea ELCEN Bucureşti (societate rezultată din divizarea ELCEN).

    La începutul lunii octombrie, divizarea producătorului de energie termică ELCEN s-a încheiat, părţi din patrimoniul acestuia fiind transferate către Electrocentrale Constanţa şi Electrocentrale Titan, nou înfiinţate, societatea rămasă şi Electrocentrale Constanţa urmând să treacă la autorităţile locale şi să fuzioneze cu RADET.

    Electrocentrale Bucureşti (ELCEN) rămâne cu cele 4 CTE-uri care deservesc Bucureştiul, respectiv Centrala Termoelectrică Vest, Centrala Termoelectrică Sud, Centrala Termoelectrică Grozăveşti, Centrala Termoelectrică Progresu, precum şi cu Uzina de Reparaţii.

    După divizare, RADET Bucureşti va fi transformată în societate comercială, iar acţiunile Electrocentrale Bucureşti vor trece din proprietatea privată a statului român către Primăria Municipiului Bucureşti, urmând apoi fuziunea dintre cele două societăţi şi firmele rezultate din reorganizarea celor două regii.

    ELCEN a fost înfiinţată pe 18 decembrie 2002, ca filială a Termoelectrica, prin reorganizarea acestei societăţi comerciale. În prezent, Ministerul Economiei, prin Departamentul pentru Energie, este acţionarul majoritar al ELCEN, deţinând 97,51 la sută din titlurile companiei.

    ELCEN este cel mai mare producător de energie termică din Capitală (90 la sută) şi din ţară (40 la sută). Societatea asigură şi 4,8 la sută din energia electrică produsă la nivel naţional.

  • Şase persoane suspectate de terorism au fost arestate în Marea Britanie

    Arestările au fost efectuate în cadrul unor operaţiuni în Portsmouth (sud), Farnborough (centru) şi Greenwich, în apropiere de Londra.

    Autorităţile au dat asigurări că “nu existau ameninţări imediate asupra populaţiei”.

    Doi bărbaţi şi două femei cu vârste cuprinse între 23 şi 29 de ani sunt suspectaţi de pregătirea unui atac terorist, iar un bărbat de 57 de ani şi o femeie de 48 de ani sunt acuzaţi de tăinuire de informaţii privind activităţi teroriste.

    Potrivit agenţiei Press Association, o locuinţă din Portsmouth percheziţionată aparţine familiei lui Ifthekar Jaman, un britanic ucis în 2013 în Siria, unde lupta împotriva serviciilor de securitate.

  • CGMB nu a aprobat prelungirea contractului de închiriere a sediului. Plata utilităţilor, aprobată

    Şedinţa extraordinară de marţi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a avut pe ordinea de zi şi proiectul de hotărâre privind confirmarea opţiunii de prelungire a contractului de închiriere pentru imobilul situat în Splaiul Independenţei nr. 291-293, actualul sediul al municipalităţii.

    Consilierii generali nu au aprobat să fie prelungit contractul de închiriere a actualului sediu, care a expirat la 30 septembrie 2014, însă au spus da un alt proiect de hotărâre, ce are în vedere plata utilităţilor şi a cheltuielilor de întreţinere pentru actualul imobil, pe durata în care Primăria Capitalei va funcţiona în această clădire.

    Directorul direcţiei juridice din PMB, Adrian Iordache, a explicat că hotărârea legată de plata utilităţilor era necesară având în vedere că municipalitatea nu are un contract de închiriere pentru actualul sediu în baza căruia să fie plătite utilităţile. “Fără această hotărâre de consiliu general, instrumentul legal de a face plata utilităţilor nu există”, a spus Iordache.

    Despre prelungirea contractului de închiriere a sediului, el a explicat că s-a făcut opţiunea de cumpărare a acestui sediu, în 19.09.2013 şi 21.10.2013, iar consilierii generali au confirmat opţiunea de cumpărare printr-o hotărâre dată în 10 decembrie 2013.

    Contractul de închriere a imobilului situat în Splaiul Independenţei a fost aprobat de CGMB în 22 octombrie 2009, urmare a faptului că la sediul primăriei din bulevardul Regina Elisabeta nr. 147 au fost demarate lucrări de consolidare.

    Contractul de închiriere prevede o clauză potrivit căreia, pe parcursul derulării acestuia, chiriaşul îşi poate exprima opţiunea de cumpărare a imobilului, cu plata integrală, în rate sau în leasing, chiria plătită până la acea dată constituind avans pentru plata imobilului.

    Contractul de închiriere semnat iniţial în 2009 a fost prelungit succesiv prin hotărâri ale CGMB, în noiembrie 2012, decembrie 2013 şi 30 ianuarie 2014.

    Primarul general Sorin Oprescu a spus că scopul prelungirii contractului de închiriere prin hotărârea respinsă la vot de CGMB îl reprezenta “consolidarea poziţiei PMB în litigiile pe care municipalitate le are cu proprietarul clădirii”.

    Litigiile au în vedere atât constatarea prelungirii de drept a contractului de închiriere, cât şi pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de contract de vânzare-cumpărare, având în vedere că actualul proprietar refuză semnarea unui astfel de act. De asemenea, la Judecătoria Sectorului 6 se află pe rol un proces în care actualul proprietar al imobilului cere evacuarea Primăriei Capitalei.

  • Fondatorul Facebook a cumpărat o insulă din Hawaii. Zuckerberg a plătit 100 de milioane de dolari

    Zuckerberg nu este primul miliardar care să investească în Hawaii; Larry Ellison, fostul CEO al Oracle, a cumpărat insula Lanaii pentru 300 de milioane de dolari.

    Conform celor de la Private Islands Inc., preţul unei insule poate varia între câteva sute de mii de dolari şi câteva sute de milioane. Dezvoltarea unor facilităţi pe terenul respectiv poate însemna însă o investiţie mult mai mare.

    Reţeaua socială Facebook are 1,3 miliarde de utilizatori în întreaga lume, 300 de milioane dintre aceştia folosind, de asemenea, şi aplicaţia Facebook Messenger. WhatsApp, care oferă o soluţie ieftină pentru înlocuirea mesajelor trimise pe telefon, are 600 de milioane de utilizatori la nivel mondial.

    Preluarea WhatsApp de către Facebook pentru 21,6 miliarde de dolari, anunţată în februarie, este cea mai mare achiziţie a unui start-up în ultimii ani, cu mult peste tranzacţia de un miliard de dolari prin care Facebook a preluat Instagram în 2012 sau achiziţia pentru 8,5 miliarde de dolari a Skype de către Microsoft.