Blog

  • Clujeanul de 32 de ani care face afaceri de milioane de dolari în India

    Fără să fie ceea ce numeşte el „un manager ca acela pe care îl prezentaţi voi în reviste”, Marchiş s-a dovedit a fi, în multe privinţe, asemănător expaţilor care au pus bazele multinaţionalelor în România. Acum este tot mai vizibil un alt fenomen, cel al românilor ajunşi peste hotare: în ultimii doi ani au plecat pe poziţii de middle şi top management nu mai puţin de 400 de oameni, în Europa, Asia şi Africa. Cele mai multe slujbe sunt din IT, telecom, automotive, petrol şi gaze, iar românii care au plecat sunt mai mulţi decât străinii veniţi în ţară.

    Tudor Marchiş a mers către răsărit şi a pus bazele unei firme, folosindu-se de modele şi mentalităţi europene, dezvoltând sisteme de training pentru formarea angajaţilor. Dar spune că nu este neapărat un model de manager „cum scrie la carte – nu am master, nu am doctorat, nu am MBA – dar voi face unul în curând pentru că am o ambiţie personală„. A clădit în schimb firme după fler şi a făcut profit. „Acţionarii indieni spun că eu am o atitudine «short pants», adică nu folosesc formalităţile banale şi greoaie impuse de mediul de afaceri local şi merg la discuţii foarte sincer şi relaxat„. O atitudine care s-a dovedit folositoare atât în relaţiile cu prietenii cât şi cu oamenii de afaceri. „Până acum, în India nu s-a întâmplat să nu închei un contract decât în cazul a trei întâlniri„. Se declară fascinat de activitatea sa de acum şi spune că este atât de mult de muncă încât nu simte concurenţa. „Toţi avem loc„. Ba mai mult, „eu am în administrare cel mai mare parc IT din India şi joc golf cu cel care conduce firma care a pierdut contractul”. Thermo Control Services and Expertise a ajuns la 700 de angajaţi la 18 luni de la înfiinţare şi, în urmă cu câteva luni, povesteşte românul, a fost nevoit să refuze un contract pentru un ansamblu rezidenţial, deoarece ar fi avut nevoie de alte câteva sute de noi angajaţi. Or tocmai aceasta este cea mai importantă piedică în creşterea afacerilor: este extrem de dificil de găsit angajaţi, mai ales cei calificaţi. „Piaţa are momentan mai multe cereri decât oameni calificaţi şi fluctuaţia de personal e imensă. Opusul Europei şi SUA”.

    Într-o zi obişnuită din săptămână, Tudor Marchiş se trezeşte la 9 dimineaţa şi jumătate de oră mai târziu ajunge la birou, care este la o distanţă de numai două minute. „Muncesc cât e nevoie. Câteodată la 12 merg la golf iar alteori stau până la 20:00„; luni seara merge la fotbal, iar joi la karaoke. Sâmbăta este zi lucrătoare, dar cu program scurt, iar duminica este de obicei destinată excursiilor sau meselor cu prietenii, oameni din toată lumea, toţi trecuţi de 45 de ani. „Eu am şansa ca la vârsta asta (32 ani – n.r.) să fiu pe poziţie executivă”. Tocmai vârsta este cea care îi dă uneori de furcă, la primul contact cu oameni de afaceri indieni. „Toţi au impresia, din coversaţiile telefonice şi emailuri, că sunt o persoană în vârstă; sunt surprinşi şi reticenţi la început dar după cinci minute de discuţii această barieră se rupe„. I s-a întâmplat, de pildă, ca în momentul în care a întâlnit un client, aşezat în capul mesei, acesta să-i spună cât se poate de tranşant: „Tu la vârsta asta vii să faci afaceri cu mine?„ Fără să stea pe gânduri, Marchiş s-a ridicat, i-a strâns mâna şi i-a spus că se întoarce peste 15 ani să finalizeze înţelegerea. „S-a schimbat la faţă imediat şi în cele din urmă am ieşit din sală cu un contract semnat”.

  • LOTO 6 din 49. Cel mai mare premiu din istoria Loteriei a fost câştigat

    LOTO 6 din 49. În urma tragerii Loto 6/49 din 14 iulie 2013, s-a castigat cel mai mare premiu din istoria acestui joc, in valoare de 48.952.706,17 lei (peste 11 milioane euro). Biletul norocos a fost jucat la agentia 17-005 din Galati si a fost completat cu trei variante simple la Loto 6/49 si o varianta la Noroc, pretul acestuia fiind de doar 16,9 lei.

    Toate cele trei variante jucate s-au dovedit a fi castigatoare. In afara de premiul de categoria I, jucatorul norocos a obtinut castiguri si cu celelalte doua variante, si anume, un premiu de categoria a III-a in valoare de 817,41 lei si un premiu de categoria a IV-a in valoare de 30 lei.

    In cadrul aceleiasi trageri, la categoria a II-a s-au inregistrat 41 de castiguri a cate 39.654,52 lei, la categoria a III-a 1.989 de castiguri a cate 817,41 lei, iar la categoria a IV-a, 41.730 de castiguri a cate 30 lei.

    LOTO 6 din 49. In conformitate cu Regulamentul privind organizarea si administrarea jocurilor loto, castigatorii la jocurile de tip loto organizate si administrate de catre Loteria Romana au la dispozitie 90 de zile, de la data efectuarii tragerii, pentru a-si ridica premiul.

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 15-21 iulie

    18.07
    Reuniunea Consiliului de guvernare al Băncii Centrale Europene (Frankfurt)

    18-21.07
    Festivalul Peninsula 2013 (Valea Gârbăului, Cluj-Napoca)

    19-21.07
    Târgul Meşterilor Populari, ediţia a XX-a (Parcul N. Bălcescu, Oradea)

    20-21.07
    Târgul de fete de pe Muntele Găina (com. Avram Iancu, jud. Alba)

    2.07-28.07
    Expoziţia “Ada Kaleh, insula visului şi a uitării” (Muzeul Ţăranului Român, Bucureşti)

    până la 31.07
    Expoziţia “Fluturi tropicali vii” (Muzeul Antipa, Bucureşti)

    până la 4.08
    Expoziţie de artă chineză contemporană (MNAC, Bucureşti)

    până la 22.09
    Expoziţia “Carol Popp de Szathmári şi revelaţia artistică a Orientului” (MNAR, Bucureşti)

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Zona euro, codaşa economiei mondiale

    Potrivit estimării FMI, SUA vor realiza o creştere a PIB de 1,7% în 2013 şi de 2,7% la anul, în condiţiile unei relaxări a austerităţii fiscale, iar Japonia va reuşi să atingă 2% anul acesta, ca efect al stimulentelor guvernamentale, respectiv o creştere de cca 1,2% la anul.

    Economia Europei de Est va creşte cu 2,2% anul acesta şi cu 2,8% la anul, în timp ce economiile emergente şi în curs de dezvoltare vor genera o creştere de ansamblu de 5%, respectiv 5,4%. Ieftinirea materiilor prime va afecta performanţa BRICS, în timp ce economia Chinei va menţine o rată de creştere de 7,7-7,8%.

    Pentru România, raportul FMI nu include o prognoză separată, însă cea mai recentă prognoză în vigoare estimează o creştere economică de 1,6% în acest an şi de 2% în 2014.

    Raportul ia în calcul o creştere economică mondială de 3,1% în 2013 şi de 3,8% în 2014, mai slabă faţă de cea estimată în raportul din aprilie (3,3% în 2013 şi 4% în 2014).

  • Creditorii externi dau Greciei încă trei luni pentru a-şi îndeplini planul de concedieri

    Şomajul a atins un nou record (26,9% din forţa de muncă la nivelul lunii aprilie, faţă de o medie de 12,2% a zonei euro), iar în prezent sunt aproape de trei ori mai mulţi şomeri în Grecia decât în 2009. Biroul de statistică de la Atena a calculat că între 700 şi 1.000 de greci sunt concediaţi zilnic.

    Grecia a obţinut în această săptămână acordul Eurogroup pentru o nouă tranşă, de 6,8 mld. euro, din pachetul de salvare de 240 mld. euro obţinut în virtutea acordului cu UE, FMI şi BCE. Obţinerea tranşei, din care 5,8 mld. euro vor fi disponibili până în august, iar restul de 1 mld. euro până în octombrie, era necesară inclusiv pentru a-i asigura statului grec resursele pentru plata a 2,2 mld. euro reprezentând contravaloarea unor obligaţiuni ajunse la scadenţă.

    “Troica” creditorilor a acordat Atenei o păsuire de trei luni faţă de calendarul iniţial de concedieri, constatând că guvernul a ratat ţinta de concedieri asumată până la finele lunii iunie. Prin urmare, guvernul trebuie să includă până în septembrie 12.500 de angajaţi din sectorul public într-un aşa-numit “plan de mobilitate”, respectiv să-i transfere pe alte posturi în sectorul public sau să-i concedieze. Circa 5.000 dintre aceştia sunt angajaţi ai autorităţilor locale (personal din educaţie, poliţia locală, angajaţi din salubritate). Un număr de 4.000 de posturi în sectorul public vor fi însă desfiinţate până în decembrie, conform angajamentului asumat de guvernul grec.

    Anul trecut, Atena s-a angajat ca în total să includă 25.000 de salariaţi din sectorul public în “planul de mobilitate” pentru tot anul 2013. Până în 2015, conform The Wall Street Journal, Grecia trebuie să reducă personalul din sectorul public cu 150.000 de oameni în raport cu nivelul de la finele lui 2010, respectiv de la 892.207 la 695.000.

  • Ce s-a întâmplat în economia românească în primele cinci luni

    Nu că aceasta ar fi influenţat negativ profitabilitatea băncilor, care de la gaura de anul trecut au revenit rapid, obţinând un profit net de 713 mil. lei pe primele patru luni; pentru o economie care aşteaptă însă o relansare a creditării, faptul că rata creditelor neperformante continuă să crească nu e de bun augur.

    În paralel, investiţiile străine directe pe primele cinci luni au fost cu 37% mai mici decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, respectiv 414 mil. euro, din care creditele intragrup au reprezentat grosul – 329 mil. euro. Conform planului anunţat de guvernul Ponta, ţinta de investiţii străine directe pentru 2013 este de cel puţin 10 mld. euro, cu un bilanţ de 50.000 de locuri de muncă nou create.

    În acelaşi timp, faţă de alte ţări din Est, România stă mai bine din punct de vedere macro şi, conform analizelor curente ale băncilor, va continua să aibă performanţe economice bune şi în următoarea perioadă.

    Cererea externă continuă să fie baza redresării economice în Europa Centrală şi de Est, atâta vreme cât cererea internă îşi revine greu, arată analiştii Erste în raportul de strategie pentru trimestrul al treilea din 2013. Primul trimestru a reprezentat punctul cel mai de jos al actualului ciclu economic, iar perspectiva pentru 2014 este mai bună decât cea pentru 2013, prezic economiştii băncii austriece.

    Economia cehă va stagna în acest an şi se va întoarce la creştere abia în 2014, cea ungară nu va depăşi anul acesta o creştere de 0,2%, în timp ce România, chiar în scenariul pesimist al unui an agricol prost sau al unei absorbţii defectuoase a fondurilor europene, va reuşi cel puţin o creştere de 1,8% în 2013. În primul trimestru, ca efect al unei creşteri a exporturilor care a antrenat o majorare a producţiei industriale care a compensat întârzierea relansării consumului intern, creşterea PIB a fost de 0,7%, corespunzând unei creşteri anualizate de 2,2%, amintesc analiştii Erste.

  • Drumul nostru către un nou acord cu UE şi FMI

    El a mulţumit ambelor ţări pentru sprijinul dat “zilele trecute la Bruxelles” în obţinerea unui nou acord preventiv cu UE şi FMI pe doi ani, pentru care negocierile vor începe în această lună. Anterior, surse guvernamentale citate de Mediafax afirmaseră că este posibil ca oficialii Comisiei Europene să nu mai dorească să participe la un nou astfel de acord.

    De partea sa, premierul francez Jean-Marc Ayrault a încurajat autorităţile române să combată corupţia şi criminalitatea, afirmând că Franţa susţine aderarea României la Schengen – poziţie diferită de cea a Germaniei, care alături de Olanda şi Finlanda a cerut amânarea unei decizii în acest sens până la Consiliul JAI din decembrie.

    Pentru viitorul acord cu FMI, statul român va avea începând cu 17 iulie negocieri cu o delegaţie a Fondului condusă de nemţoaica Andrea Schaechter, cea care îi succedă lui Eric de Vrijer. Înainte de sosirea delegaţiei, directorul general al FMI, Christine Lagarde, se va afla la Bucureşti începând de luni, într-o vizită de două zile în care va prezenta un discurs despre identificarea unei “noi paradigme de creştere economică” în Europa Centrală şi de Est.

    Faptul că autorităţile române sunt în deplin consens în privinţa încheierii noului acord este cel mai important argument care demonstrează că în România coabitarea politică preşedinte-premier funcţionează şi că ţara este departe de a fi “neguvernabilă”, cum o cataloga recent comisarul UE pentru energie, Gunther Oettinger. “Decizia de a avea un nou acord cu CE şi FMI e o decizie pe care o asumăm cu toţii, şi guvernatorul BNR, şi Guvernul, şi preşedintele (…) Am trimis scrisoarea de intenţie, a fost aprobată de toată lumea, de guvernator, de Guvern şi de preşedinte şi ministrul de Finanţe, domnul Chiţoiu şi cu guvernatorul au semnat deja scrisoarea către Comisia Europeană şi către FMI”, a declarat premierul Victor Ponta.

  • Oile negre şi mieluşeii zonei euro

    Ratingul Irlandei este BBB plus. Anunţul agenţiei este o încurajare venită la ţanc, ţinând cont că statisticile de luna trecută au arătat o reintrare a ţării în recesiune pentru prima dată în patru ani. Datoria publică a Irlandei, efect nu al risipei bugetare, ci al efortului de a salva băncile private de la faliment, este aşteptată să atingă anul acesta un maxim de 122% din PIB, pentru a scădea apoi până la 112% din PIB până în 2016.

    În schimb, aceeaşi S&P a redus ratingul Italiei de la BBB plus la BBB, cu doar două trepte peste nivelul “junk” (nerecomandat investitorilor), explicând recesiunea persistentă  prin faptul că statul nu a liberalizat suficient pieţele interne, în primul rând piaţa muncii.

    Fabrizio Saccomanni, ministrul italian al economiei, a comentat că astfel de decizii ale agenţiilor de rating pot avea efecte “destabilizatoare şi prociclice”, prin faptul că întreţin cercul vicios în care investitorii, influenţaţi de pesimismul agenţiilor, înrăutăţesc ei înşişi situaţia financiară a ţărilor declasate, împiedicând astfel redresarea lor.

    La rândul ei, agenţia Fitch a oferit un cadou total nedorit de 14 iulie Franţei, retrogradându-i ratingul de la AAA la AA plus. Fitch era singura agenţie de rating care mai credita Franţa cu triplul A, respectiv cel mai bun rating posibil pentru datoria pe termen lung a unei ţări.

    Spre deosebire de anii trecuţi, Comisia Europeană n-a mai criticat deciziile agenţiilor de rating, arătând doar că, în cazul Italiei, ţara a făcut eforturi pentru a-şi restabili credibilitatea pe pieţele financiare, lucru care s-a reflectat recent în ieşirea din procedura UE de deficit excesiv.

  • Cea mai ieftină spălătorie auto din România

    Preţul pentru un spălat interior şi exterior al maşinii este de 10 lei. Spălătoria deschisă anul trecut pe strada George M. Zamfirescu, la numărul zece, practica tariful de 18 lei pentru acest serviciu, însă de câteva luni a scăzut preţurile pentru a atrage mai mulţi clienţi.

    “În zilele bune avem peste 120 de maşini. Chiar şi când plouă avem 50-60 de maşini”, spune o angajată a spălătoriei. Potrivit acesteia, profitul se obţine cu dificultate, date fiind costurile mari de operare la un volum atât de ridicat de maşini.

    Preţul de zece lei îi determină pe mulţi şoferi din cartierele capitalei să vină săptămânal să îşi spele maşina. “În zilele de vineri coada e până la frizerie şi nu stăm o clipă ca să luăm cât mai multe maşini”, mai spune una din cei opt angajaţi.

    Tariful practicat de spălătoria din zona Crângaşi este cu cel puţin 30% mai mic decât cele concurente. Preţul pentru un astfel de serviciu este de regulă de 20 de lei la spălătoriile din Bucureşti sau din ţară.

  • Aviz monarhiştilor: acum puteţi dormi ca regii (FOTO)

    Un astfel de exemplu este o piesă de mobilier, Royal Bed (Patul Regal), produsă de compania Savoir, care comercializează o gamă de paturi cu preţuri de la câteva zeci de mii de dolari în sus. Royal Bed însă este un pat aniversar, creat în cinstea sărbătoririi a şaizeci de ani de la încoronarea reginei Elisabeta a II-a.

    Cei care doresc să doarmă precum capetele încoronate trebuie să scoată din buzunar nici mai mult nici mai puţin decât 175.000 de dolari pentru unul din cele şaizeci de exemplare produse.