Blog

  • Lumea a depăşit pentru prima dată obiectivul de încălzire globală de 1,5°C în 2024. Datele privind cel mai cald an stârnesc temeri că schimbările climatice se accelerează mai rapid decât se preconiza

    Lumea a depăşit pentru prima dată pragul de încălzire de 1,5°C anul trecut, au declarat agenţii internaţionale de top, pe fondul unui salt „extraordinar” al temperaturii medii globale, care a stârnit temeri că schimbările climatice se accelerează mai repede decât era de aşteptat, scrie FT. 

    Agenţia europeană de observaţie Copernicus a confirmat vineri că 2024 a fost cel mai cald an din istorie, cu temperaturi medii la suprafaţă cu 1,6°C peste nivelurile preindustriale, după ce emisiile de gaze cu efect de seră au atins un nou record.

    A fost primul an calendaristic în care temperaturile medii au depăşit ţinta Acordului de la Paris din 2015, care urmăreşte limitarea încălzirii globale la mult sub 2°C şi, de preferinţă, la 1,5°C peste nivelurile preindustriale.

    „Sincer, rămân fără metafore pentru a explica încălzirea pe care o observăm”, a declarat Carlo Buontempo, directorul Copernicus.

    El a adăugat că seria de dezastre climatice de anul trecut — de la inundaţii la valuri de căldură — nu a fost o anomalie statistică, ci a fost în mod clar legată de schimbările climatice cauzate de creşterea nivelului de dioxid de carbon şi metan.

    Copernicus a declarat că anii din 2015 până în 2024 au fost cei mai calzi 10 ani din istorie.

  • O veste neaşteptat de bună: consumul duduie. În noiembrie 2024, vânzările de produse nealimentare, adică îmbrăcăminte, frigidere, computere sau mobilă, au fost cu 14% mai mari faţă de noiembrie 2023

    Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul, cel mai important indicator pentru consumul privat, a crescut cu 8,7%, pe serie brută, la 11 luni din 2024, alimentată puternic de consumul de produse nealimentare, care a înregistrat un plus de 14,7% an/an.

    În paralel, vănzările de produse alimentare, băuturi şi tutun s-au majorat cu 4,3% an/an în timp ce comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate a crescut  cu 3,5% faţă de perioada ianuarie-noiembrie 2023.

    În luna noiembrie 2024, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul, cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete, serie brută, a înregistrat o creştere, pe ansamblu, cu 8,7% comparativ cu luna noiembrie 2023, datorită creşterii înregistrate la vânzările de produse nealimentare (plus 14,3%), vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (plus 3,9%) şi la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (plus 2,8%).

    Raportat la octombrie 2024, în luna noiembrie volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul a crescut, pe ansamblu, cu 2,6%, datorită creşterii înregistrate la vânzările de produse nealimentare cu 11,5%.

    Scăderi au înregistrat: comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (minus 7,9%) şi vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (minus 3,6%).

     

  • Cartierul din Bucureşti unde preţurile la apartamente au explodat cu 12.000 de euro de la o lună la alta

    Scăderea livrărilor de locuinţe noi de 21% în primele nouă luni din 2024 va pune o presiune tot mai mare pe piaţa apartamentelor vechi în Bucureşti şi Ilfov, motiv pentru care consultanţii se aşteaptă la scumpiri, pe măsură ce clienţii dornici de achiziţii vor avea o ofertă tot mai mică de nou, din cauza politicilor duse de municipalitate în ultimii patru ani. 

    Cererea tot mai mare pentru locuinţe în Bucureşti pune presiune pe preţurile apartamentelor vechi, pe măsură ce oferta de nou scade considerabil de la an la an. Inflaţia, criza politică, posibilitatea creşterii taxelor, nimic nu a stat în calea creşterii de 8,6% din decembrie. 

    Scăderea livrărilor de locuinţe noi de 21% în primele nouă luni din 2024 va pune o presiune tot mai mare pe piaţa apartamentelor vechi în Bucureşti şi Ilfov, motiv pentru care consultanţii se aşteaptă la scumpiri, pe măsură ce clienţii dornici de achiziţii vor avea o ofertă tot mai mică de nou, din cauza politicilor duse de municipalitate în ultimii patru ani. 

    Luna decembrie a adus o creştere pu­ternică a preţurilor pe piaţa apartamentelor vechi cu trei camere după un an şi jumătate de aprecieri. 

    După avansul de 8,5% din noiembrie faţă de aceeaşi lună din 2023, în decembrie piaţa a accelerat cu 8,6 preţurile cerute de vânzători. Astfel, media preţurilor în decembrie 2024 a ajuns la 115.000 euro, potrivit Indexului Imobiliar ZF realizat alături de compania de consultanţă imobiliară SVN România, cu circa 600 de euro peste media lunii anterioare. 

    „Anul 2025 va fi un an cel puţin la fel de bun pentru piaţa rezidenţială locală. Estimăm că preţurile vor creşte comparativ cu 2024 şi, ţinând cont de contextul actual, ar trebui să înregistrăm şi o majorare a numărului de tranzacţii. Principalul argu­ment este reprezentat de accesibilitatea cumpărării unei locuinţe, care este la cel mai bun nivel din istoria modernă“, a explicat Andrei Sârbu, CEO al SVN România.

    „În octombrie 2024 erau necesare 82 salarii medii pe economie la nivel naţional (echivalentul a 6,8 ani), versus 100 de salarii la final de 2022 (echivalentul a 8,3 ani), când s-a înregistrat recordul actual de vânzări. Contextul este deci favorabil, oferta nouă este în scădere – livrările de locuinţe noi în Bucureşti şi Ilfov au scăzut cu 21% în primele nouă luni din 2024 – iar toate acestea vor duce la o presiune şi mai ridicată pe preţuri. În plus, măsurile fiscale adoptate recent nu reprezintă o mişcare abruptă, nu pot fi sub nicio formă comparate cu scăderile de salarii din perioada 2009 – 2010 şi deci impactul nu va fi unul semnificativ“

    Pe de altă parte, deşi media arată bine, în Bucureşti un apartament cu 3 camere nou într-o zonă cu puncte de interes precum un mall, acces la infrastructură modernă de transport în comun precum metroul, deja costă peste 250.000 de euro cu TVA, la care se mai adaugă cel puţin 15.000 de euro pentru un loc de parcare. În zona periferică, dar fără metrou, cu autobuz fără bandă unică, acolo preţurile sunt la jumătate. 

    Din cele 13 zone ale Capitalei luate în calcul, doar trei au scăzut în decembrie faţă de noiembrie, iar alte trei au accelerat. An la an, opt zone au crescut iar trei au scăzut. Mai mult, cinci zone au crescut cu două cifre an la an.

  • Vremea în următoarea lună

    Meteorologii anunţă temperaturi peste normalul perioadei în majoritatea regiunilor şi un deficit de precipitaţii în următoarele patru săptămâni.

    Săptămâna 13.01.2025 – 20.01.2025
    Valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână în regiunile nord-estice, sudice şi local în cele centrale, iar în rest vor fi în general apropiate de cele normale.
    Regimul pluviometric va fi deficitar în cea mai mare parte a ţării, dar mai ales în regiunile vestice şi sud-vestice.

    Săptămâna 20.01.2025 – 27.01.2025
    Temperaturile medii vor fi mai ridicate decât cele normale pentru acest interval la nivelul întregii ţări, dar cu o abatere termică pozitivă uşor mai accentuată în regiunile nord-estice.
    Cantităţile de precipitaţii vor fi deficitare în toate regiunile, dar mai ales în regiunile sud-vestice şi nord-vestice.

    Săptămâna 27.01.2025 – 03.02.2025
    Temperatura medie a aerului va avea valori uşor mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă, în toate regiunile, dar mai ales în cele nord-estice.
    Regimul pluviometric va fi deficitar la nivelul întregii ţări, dar mai ales în regiunile vestice şi nord-vestice.

    Săptămâna 03.02.2025 – 10.02.2025
    Mediile valorilor termice se vor situa uşor peste cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României, dar îndeosebi în regiunile nord-estice.
    Cantităţile de precipitaţii estimate pentru acest interval vor avea o tendinţă uşor deficitară în majoritatea regiunilor.

  • Zeci de mii de persoane protestează în Austria faţă de partidul de extremă dreapta în ascensiune

    Zeci de mii de persoane au protestat, joi seară, în Austria împotriva posibilei reveniri la putere a Partidului Libertăţii (FPOe), de extremă dreapta, care a fost însărcinat să încerce să formeze un guvern, potrivit AFP.

    Manifestanţii s-au adunat joi seară în capitala Austriei, Viena, pentru a-i îndemna pe conservatori să nu se alăture unui guvern cu FPOe, purtând pancarte pe care scria „Combateţi fascismul” şi „Afară cu naziştii”. Unii protestatari au format un lanţ uman în jurul cancelariei. Organizatorii au estimat mulţimea la 50.000 de persoane.

    Cu toate că partidul de extremă dreapta a mai fost membru al guvernului ţării de mai multe ori, este pentru prima dată când acesta conduce negocierile pentru formarea unei coaliţii. FPOe a câştigat alegerile naţionale din septembrie pentru prima dată în istorie cu aproape 29% din voturi, dar iniţial toate celelalte partide au refuzat să formeze un guvern cu el.

    După ce discuţiile dintre celelalte partide au eşuat, FPOe a fost însărcinat la începutul acestei săptămâni să încerce să formeze un guvern cu Partidul Popular conservator (OeVP), care, într-o răsturnare de situaţie, a declarat că este deschis la această idee.

    Proteste similare au avut loc în Innsbruck, Salzburg şi Graz, unde au participat câteva sute de persoane.

  • Premierul danez spune că l-a invitat pe Trump la discuţii legate de Groenlanda

    Prim-ministrul danez, Mette Frederiksen, spune că a cerut să vorbească cu Donald Trump, în contextul remarcilor făcute de preşedintele ales al SUA cu privire la preluarea controlului asupra Groenlandei, scrie Politico.

    „Am sugerat o conversaţie (cu Trump – n.r.) şi mă aştept ca aceasta să aibă loc”, a declarat Frederiksen, joi seară, după o întâlnire cu alţi înalţi oficiali danezi cu privire la situaţie. Ea a adăugat că nu se aşteaptă ca dialogul să aibă loc până după inaugurarea lui Trump din 20 ianuarie.

    Trump nu a răspuns încă la invitaţie, potrivit premierului danez.

    Comentariile lui Frederiksen vin la doar două zile după ce viitorul preşedinte american a refuzat să excludă utilizarea forţei militare sau economice pentru a obţine controlul asupra Groenlandei.

    Marţi, premierul danez a răspuns ferm remarcilor lui Trump cu privire la preluarea controlului asupra insulei, declarând: „Groenlanda aparţine groenlandezilor”.

  • TikTok depune o pledoarie finală împotriva interdicţiei din SUA la Curtea Supremă

    Populara platformă de social media contestă o lege adoptată anul trecut, prin care i se impună să se despartă de proprietarul său chinez sau să fie blocată în SUA până la 19 ianuarie. Guvernul american susţine că, fără vânzarea companiei, TikTok ar putea fi folosit de China ca instrument de spionaj şi manipulare politică.

    TikTok respinge însă această afirmaţie şi susţine că a fost vizată pe nedrept, dar şi că măsura încalcă libertatea de exprimare a celor aproximativ 170 de milioane de utilizatori americani ai săi.

    Congresul a adoptat anul trecut legea împotriva TikTok, atât cu sprijinul Partidului Democrat, cât şi cu cel al Partidului Republican. Momentul a marcat punctul culminant al anilor de îngrijorare cu privire la platforma extrem de populară, care este cunoscută pentru videoclipurile virale şi tracţiunea în rândul tinerilor.

    Legea nu interzice folosirea aplicaţiei, dar ar impune giganţilor din domeniul tehnologiei, precum Apple şi Google, să nu o mai ofere şi să oprească actualizările, ceea ce, potrivit analiştilor, ar distruge-o în timp.

    TikTok este deja interzisă pe dispozitivele guvernamentale în multe ţări, inclusiv în Regatul Unit, şi se confruntă cu interdicţii mai complexe în altele, inclusiv în India.

  • Incendiile uriaşe din California distrug mii de case, deşi vânturile puternice se atenuează

    Incendiul Palisades, între Santa Monica şi Malibu, pe flancul vestic al oraşului, şi incendiul Eaton, în est, lângă Pasadena, se numără deja printre cele mai distructive din istoria oraşului Los Angeles, mistuind 13.750 de hectare şi transformând cartiere întregi în cenuşă.

    Oficialii din trei jurisdicţii diferite au raportat un total de şapte persoane moarte, deşi şeriful comitatului Los Angeles, Robert Luna, a declarat într-o conferinţă de presă că nu doreşte să pronunţe un număr exact până când echipele de detectare a rămăşiţelor umane nu vor putea desfăşura căutări din casă în casă.

    Având în vedere devastarea generalizată, el a declarat că se aşteaptă ca numărul să crească.

  • Agenda ascunsă a preşedintelui Serbiei din spatele alarmei iscate cu privire la presupuse sancţiuni americane împotriva companiei de petrol ruso-sârbe NIS, un pilon al sistemului energetic al ţării

    Preşedintele sârb Aleksandar Vucici a avertizat recent că Statele Unite vor impune sancţiuni împo­triva companiei petroliere NIS având legătură cu Rusia, însă analiştii spun că obiectivul real al acestuia este să preia controlul asupra NIS.

    O astfel de idee a mai fost vehi­cu­lată în trecut.

    Pe 13 decembrie, Vucic a anun­ţat că deţine informaţii potrivit căro­ra SUA vor impune sancţiuni „com­plete“ împotriva NIS, ceea ce ar pune în pericol aprovizionarea cu derivate din petrol. Acesta a indicat că acestea sunt veşti rele pentru că nimeni nu va risca să tranzacţioneze cu o companie aflată sub sancţiuni americane.

    NIS este una dintre cele mai profitabile companii ale Serbiei, unul dintre cei mai mari exportatori ai ţării şi un pilon al sistemului energe­tic al ţă­rii. Veniturile sale au crescut la 3,3 mi­liarde de euro anul trecut, echivalând cu 4,5% din PIB-ul Serbiei.

    Din 2008, compania rusească de stat Gazprom Neft şi compania-mamă a acesteia, gigantul Gazprom, deţin o participaţie majoritară de 56,15% în cadrul NIS.

    Potrivit Balkan Insight, Serbia şi-a vândut 51% din singura sa com­pa­nie petrolieră către gigantul rus Gazprom în 2008 pentru 400 milioa­ne de euro, o sumă considerată de critici una modică.

    Intellinews scrie că participaţia suplimentară de 6,15% cumpărată de Gazprom de la Gazprom Neft în 2022 a solidificat influenţa rusească în cadrul NIS, complicând eforturile Serbiei de a naviga între legăturile sale tradiţionale cu Moscova şi aspi­raţiile sale pentru relaţii mai strânse cu puterile occidentale.

    În decembrie, când a dat alarma cu privire la posibile sancţiuni ame­ri­cane, Vucici a adăugat că Marea Bri­tanie şi Uniunea Europeană vor urma probabil exemplul SUA în a introduce sancţiuni, ceea ce va în­sem­na că livrările de petrol printr-o con­ductă din Croaţia vor fi oprite, no­tează Euractiv. În prezent, con­ducta petrolieră JANAF furnizează 80% din necesarul de petrol al Serbiei.

    „Va trebui să analizăm dacă există posibilitatea reducerii deţinerii ruseşti sub 50%“, declara Vucici la acea vreme. Serbia deţine 29,8% în cadrul companiei.

    Vucici a mai anunţat că va discuta subiectul cu ruşii şi americanii şi că a cerut membrilor guvernului sârb să formeze o echipă de negociere. Potrivit acestuia, sancţiunile urmează a fi anunţate până pe 15 ianuarie.

    Serbia are bani pentru a cumpăra NIS, a declarat preşedintele sârb, adăugând că problema administraţiei americane este că nu vrea ca Rusia dispună de banii pe care i-ar primi de pe urma vânzării NIS, declaraţii alarmante care nu au fost confirmate de partea americană.

    Unii membri ai opoziţiei şi critici din Serbia şi-au exprimat îndoielile, acuzându-l pe preşedinte că se foloseşte de perspectiva sancţiunilor pentru a distrage atenţia de la problemele interne.

    Serbia a început noul an cu noi proteste din partea studenţilor în legătură cu tragedia prăbuşirii acoperişului unei gări în luna noiembrie, potrivit France 24.

    Ambasadorul american în Serbia, Christopher Hill, a arătat clar în această săptămână că Washingtonul nu ar face nimic ce ar afecta economia Serbiei, notează Euractiv.

    Pavlovic Today, un canal media independent cu sediul în SUA ce acoperă Serbia, şi-a exprimat scepticismul cu privire la predicţiile alarmist ale lui Vucici.

    Fostul ambasador bulgar în Moscova Ilian Vassilev a declarat pentru Euractiv că Vucici a semnalat americanilor că este pregătit să permită intrarea unui investitor american în cadrul NIS.

    Potrivit acestuia, Vucici îi va forţa pe ruşi să vândă, urmând a avea cel mai mult de câştigat de pe urma tranzacţiei.

     

     

  • Gazele mai scumpe decât petrolul îi determină pe asiatici să se reorienteze către combustibili mai ieftini, dar mai murdari

    Un raliu al gazelor naturale lichefiate a împins preţurile din Asia ale acestora peste cele ale petrolului, ceea ce va determina marii consumatori să se reorienteze către combustibili mai ieftini, dar mai murdari, relatează Bloomberg.

    Gazele s-au scumpit pe fondul vremii reci de iarnă din emisfera nordică şi al întreruperii livrării de gaze ruseşti via Ucraina.