BusinessMagazin

Blog

  • Zentiva estimeaza scaderea vanzarilor cu 33% in Romania pe S1

    “Rezultatele de vanzari ale Zentiva in Romania din perioada ianuarie-iunie 2008 reflecta in mod direct schimbarile organizationale strategice care au avut loc in companie incepand cu jumatatea anului trecut si care au pus accentul pe optimizarea capitalului de lucru”, a explicat Dragos Damian, directorul general al companiei, cauzele deprecierii volumului de vanzari in Romania.

     

    In moneda locala, vanzarile au scazut cu aproximativ 16% fata de anul precedent, pe fondul orientarii spre o cresterea profitabilitatii afacerilor si pe recuperarea in timp mai scurt a creantelor. Pe primul trimestru al anului curent, compania a inregistrat vanzari de 67,1 milioane de lei si o cota de piata de 4,6%, potrivit datelor furnizate de Cegedim.

     

    “Din momentul in care am preluat conducerea Zentiva, m-am decis sa nu mai alerg dupa cota de piata cu orice pret. Avem o cota de piata buna, insa pe de alta parte daca discutam de tari ca Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria in niciuna din aceste tari nu exista un producator local care sa nu fie in topul primilor cinci mari jucatori, in vreme ce in Romania primul producator este de abia pe locul al saptelea, din punctul de vedere al valorii vanzarii”, declara recent, pentru BUSINESS Magazin, seful Zentiva Romania.

     

    La nivel de grup, producatorul preconizeaza ca se asteapta sa raporteze vanzari nete pentru perioada mentionata in valoare de 8,9 miliarde de coroane cehesti (3,8 miliarde de euro), reprezentand o crestere de 32% fata de primele sase lui ale lui 2007. Majorarea se datoreaza rezultatelor obtinute pe piata din Turcia, unde vanzarile au cumulat 1,6 miliarde de coroane cehesti, evolutie care contrabalanseaza situatia pe plan local, potrivit declaratiilor lui Jiri Michal, presedintele si CEO-ul companiei.

     

    In Cehia, vanzarile la produsele farmaceutice au scazut cu 9% fata de anul precedent, in conformitate cu asteptarile reprezentantilor companiei, ca urmare a impactului negativ provocat de intarirea coroanei cehe, moneda de raportare a companiei.

     

    Celelalte piete si divizii non-farmaceutice ale producatorului au prezentat o crestere a vanzarilor de 33% fata de 2007, in urma rezultatelor pozitive inregistrate in Rusia, Ucraina, alte tari din Comunitatea Statelor Independente, Bulgaria si Polonia, precum si a consolidarii diviziilor non-farmaceutice din Turcia.

     

    Grupul Zentiva are peste 6.000 de angajati si detine unitati de productie in Cehia, Slovacia, Romania si Turcia. Compania este cotata la Bursele de Valori din Praga si Londra. Actionarii majoritari ai Zentiva sunt Sanofi-Aventis Group (24,9%), Generali PPF Holding B.V. (19,2%) si Fervent Holdings Limited (7,6%). Managementul si salariatii detin impreuna 5,9% din actiuni, iar alti investitori institutionali particulari au 42,4% din companie.
     

  • Romania – locul 13 in clasamentul celor mai bune piete pentru spatii logistice

    Prima pozitie in clasamentul de anul acesta este ocupata de Belgia. Pe locul al doilea se afla Olanda, urmata de Ungaria, Cehia si Polonia pe locul al cincilea, in timp ce Romania intra in premiera in acest clasament, direct pe locul a 13-lea.

     

    Dezvoltarea retail-ului in Romania, concretizata prin numarul tot mai mare de centre comerciale, atrage dupa sine dezvoltarea spatiilor de logistica si depozitare. Astfel ca se asteapta ca volumul acestor spatii sa ajunga aproape dublu anul acesta.

     

    Cererea de spatii logistice depaseste oferta prin prisma faptului ca sunt putine proiecte cu caracter speculativ, noteaza raportul C&W. In continuare numeroase companii internationale de logistica intentioneaza sa isi extinda activitatea si pe teritoriul Romaniei, cele care deja activeaza in tara noastra fiind interesate de eficientizarea activitatii prin deschiderea de noi puncte de distributie in restul tarii.

     

    “Ritmul ascendent al pietei industrial – logistice din Romania poate fi mentinut prin dezvoltarea in continuare a portului Constanta si prin dezvoltarea porturilor la Dunare. Dunarea reprezinta singura ruta de transport corespunzator, care ne conecteaza direct la centrul Europei si care este prea putin exploatata in prezent. 65% din volumul marfurilor ce tranziteaza Romania se transporta pe uscat si numai 10% maritim si fluvial", spune Gabriel Sfetcu, directorul departamentului Industrial la Cushman & Wakefield Activ Consulting.

     

    Potrivit raportului C&W, Constanta a inregistrat in ultimii trei ani cea mai mare crestere a volumului de marfuri din intreaga Europa: 277%. Cu toate acestea, Constanta inca se situeaza pe ultimele locuri intre principalele porturi din Europa in privinta volumului de marfuri (locul 17 din 20), mentioneaza analistii companiei de consultanta imobiliara.

     

    European Distribution Report 2008 include 25 de tari, comparativ cu 15 tari in editia anterioara. Aceasta reflecta expansiunea Uniunii Europene si cresterea businessului international, astfel incat majoritatea tarilor nou intrate sunt din Europa de Est. Este si cazul Romaniei, care intra direct pe locul al 13 lea. Clasamentul este intocmit prin analiza a numerosi factori care tin de raportul dintre costuri si beneficii incluzand factori precum chirii, costurile de munca, dimensiunea pietei, gradul de proximitate fata de piete cheie si densitatea populatiei.

     

    “Nu este nicio surpriza ca tarile din Europa Centrala si Est ocupa primele locuri ale clasamentului European Distribution Report de anul acesta. Aceste piete se maturizeaza pe masura ce nodurile si rutele de distributie se dezvolta pentru a sustine pietele locale in crestere precum si pe masura ce business-urile cauta sa isi reduca costurile”, Ferdinand Hlobil, Head of Industrial in cadrul Cushman & Wakefield Central Europe

     

    Totusi, asa cum se arata in raportul, Marea Britanie, Belgia, Olanda, Franta si Germania continua sa fie in centrul activitatilor economice si de asemenea detinatoare ale principalelor porturi si aeroporturi de marfa. Din acest motiv inca domina ca dimensiune piata europeana a spatiilor industrial-logistice. Cele mai scumpe 5 tari in termeni de chirii pentru spatiile industriale sunt de asemenea localizate in Europa de Vest, este vorba despre Londra (Heathrow), Dublin, Barcelona, Stockholm si Amsterdam (Schiphol).

     

    Raportul de asemenea arata ca in Europa, chiriasii se orienteaza catre orasele din tara, evitand in acest fel capitalele, unde lipsa terenurilor si blocajele de trafic constituie o problema majora, aceasta tendinta fiind favorizata si de nivelul mai scazut al chiriilor practicate in orasele din tara. “In Romania asistam la o situatie opusa: in Bucuresti, fiind competitia mai mare, preturile sunt mai mici decat in restul tarii.” a completat Gabriel Sftecu.
     

     

  • Bursa s-a incruntat din nou

    Cea mai mare depreciere, fata de momentul de debut, a inregistrat-o indicele BET, al evolutiei preturilor celor mai lichide 10 titluri cotate, scazand cu 3,23% la doua ore de la deschidere; indicele compozit BET-C s-a depreciat cu 2,67%, iar indicele SIF-urilor cu 2,71%.

    Nici la jumatea sedintei si nici la inchiderea ei situatia nu s-a ameliorat, toti indicii inregistrand scaderi. La sfarsitul zilei de tranzactionare, indicele SIF-urilor, BET-FI s-a depreciat cel mai mult, cu 3,81%. Indicii BET-C si BET au prezentat o scadere de 2,09%, respectiv de 2,67% fata de ziua precedenta.

    Valoarea totala a tranzactiilor efectuate pe BVB si Rasdaq a fost de 9.121.468,52 de euro, cele mai lichide societati fiind BRD, Banca Transilvania, SIF Oltenia, SIF Moldova si SIF Muntenia.

     

  • Roche Romania: Estimam pierderi de 3-4%

    "Dupa cum a evoluat piata pana acum, cu un ritm de crestere de sub 10%, s-ar putea ca pierderea financiara sa inghita si profitul operational, cel pe care ne bazam. Per total, cred ca vom inregistra pierderi la nivelul catorva procente, de -3,-4%”, a declarat, pentru BUSINESS Magazin, Dan Zamonea, directorul general al Roche Romania.

    In primul trimestru al anului acesta, filiala producatorului elvetian a raportat vanzari de 111,5 milioane de lei (aproximativ 31,4 milioane de euro) si o cota de piata de 6,7%, potrivit datelor furnizate de catre Cegedim. Principalele arii terapeutice in care Roche este prezent pe piata locala sunt virologia, onco-hematologia si tratamentul anemiei si cel post-transplant.

    Grupul farmaceutic elvetian, unul dintre principalii producatori la nivel mondial, a inregistrat, in primul semestru al anului curent, o crestere a vanzarilor de 10% in moneda locala, fata de perioda similara a anului trecut, pana la 22 de miliarde de franci elvetieni (circa 13,5 miliarde de euro), si un profit net, in usoara crestere, pana la 5,7 miliarde de franci elvetieni (aproximativ 3,5 miliarde de euro).

    "Cresterea cu doua cifre pentru produsele strategice depaseste in importanta scaderea vanzarilor de Tamiflu, vanzarile totale ale Roche Pharmaceuticals majorandu-se astfel cu 3%. Marja de profit a diviziei de farmaceutice a crescut cu 1,9 puncte procentuale pana la 38,2%, in ciuda cresterii semnificative a investitiei in cercetare-dezvoltare”, a declarat Dan Zamonea.

    Rezultatele obtinute la nivel de grup confirma asteptarile companiei pentru intregul an si nu iau in calcul vanzarile la medicamentul antiviral Tamiflu, care au inregistrat scaderi. Vanzarile diviziei de produse farmaceutice, Roche Pharmaceuticals, a inregistrat majorari de 9%, dublu fata de cresterea medie raportata de piata farma globala, la 17,2 miliarde de franci elvetieni potrivit informatiilor furnizate de oficialii companiei.

    Avand sediul central in Basel, Elvetia, Roche este una dintre cele mai importante companii farmaceutice bazate pe cercetare si dezvoltare si unul dintre liderii mondiali in domeniu, prin cele doua divizii ale sale – Roche Pharmaceuticals si Roche Diagnostics. La sfarsitul anului 2007, vanzarile globale ale diviziei de farmaceutice se ridicau la 36,8 miliarde de franci elvetieni, iar divizia de diagnostice a anuntat vanzari de 9,3 miliarde de franci elvetieni. La nivel global, grupul Roche are aproximativ 79.000 de angajati, din care 150 sunt in Romania.

  • Dell: Am vandut 49.695 de PC-uri in S1

    Al doilea mare producator mondial de PC-uri, Dell, a vandut in primele doua trimestre ale acestui an in Romania 35.151 de notebook-uri, avand un avans de 98,5% fata de perioada asemanatoare din 2007.

    La nivel mondial, Dell ocupa locul al treilea la vanzarea de notebook-uri avand o cota de piata de 5,2%. In ceea ce priveste Romania, compania se afla pe primul loc pe piata de laptop-uri si pe locul al doilea in vanzarea de desktop-uri atingand, potrivit IDC, in trimestrul al doilea al acestui an, o cota de piata de 10,4%.

    In primele sase luni ale lui 2008 piata locala de notebook-uri a crescut cu 45%, fata de cea din aceeasi perioada a anului trecut, principalele vanzari realizandu-se in zona customer si pe segmentul IMM- urilor.

    Potrivit lui Mihai Guran, director general al Bulgaria&Romania Dell Emerging Markets, obiectivele companiei sunt de a creste cu 60% volumul de vanzari in Romania pana la sfarsitul anului.
     

  • Secuiana ataca pe frontul de Est

    “Viitorul Secuiana este in comert”, enunta Laszlo Dobra perspectiva firmei de confectii din Targu-Secuiesc, care ani de zile a lucrat doar lohn sub etichete precum Baumler, Bruno sau Vanilla.

    Pana acum patru ani, Secuiana exporta peste 95% din productie, insa cifra a scazut intre timp pana la 88%. In ceea ce priveste cifra de afaceri, piata interna detine acum putin peste jumatate din totalul vanzarilor Secuiana, care anul trecut au ajuns la 6,7 milioane de euro.

    Cum a ajuns compania sa schimbe zona de interes si sa se concentreze pe piata interna? Explicatia tine in primul rand de rentabilitatea pierduta a productiei in sistem lohn; viata fabricilor de profil, si asa destul de grea din cauza scumpirii utilitatilor, a aprecierii leului si a invaziei produselor asiatice, mai are de trecut un prag: criza de forta de munca. In fiecare an, din fabricile Secuiana pleaca in jur de 70-80 de angajati, din care doar jumatate sunt supliniti prin noi angajari, tine sa precizeze directorul Dobra, care recunoaste ca si productia s-a redus pana la 3.500 de perechi de pantaloni pe zi, de doua ori mai putine decat in urma cu patru ani.

    Contractele de lohn au scazut de la 7,4 mil. euro in 2005 la 6,8 mil. in 2006, pentru ca anul trecut valoarea sa scada si mai mult, pana la 3,6 mil. euro. Confectia Targu-Secuiesc (actuala Secuiana), fabrica infiintata in 1968, avea la inceputul anilor ’90 circa 1.600 de angajati si lucra numai export pentru pietele din Europa de Vest si America de Nord. “Am fost intre cele 23 de societati care au luat parte la acea privatizare de proba, inainte sa se infiinteze Fondurile Proprietatii de Stat”, afirma Laszlo Dobra, care adauga ca atunci conducerea si angajatii fabricii au cumparat intregul pachet de actiuni al fabricii.

    Dupa privatizare “am luat avant ca o racheta. Anual am investit peste un milion de marci germane in modernizari”, spune directorul Secuiana. Actionarii au mai dezvoltat, intre timp, alte trei afaceri, doua de productie – Seconf Covasna (100% lohn de confectii pentru femei) si S’mode (100% lohn de confectii pentru barbati) – care anul trecut au generat afaceri de cinci milioane de euro, precum si firma de transport Secuiana Trans, care a realizat in 2007 afaceri de 1,8 mil. euro.

    Dezvoltarea grupului s-a oprit insa in 2004, odata ce a inceput aprecierea monedei nationale. “Intr-o jumatate de an am pierdut cam 25% din competitivitate. Atunci au inceput problemele noastre”, aminteste Dobra. Dupa ce Secuiana a lucrat cateva luni in pierdere, prima masura luata a fost sa renegocieze cu fiecare client in parte contractele de lohn. “Ne-au ramas numai clientii care au serii scurte, modele complicate, vor calitate si platesc mai bine”, precizeaza Laszlo Dobra, explicand ca restructurarea activitatii companiei a redus de atunci si pana acum productia cu circa 60%.

    In acest context, Dobra a inteles ca viitorul nu este in productie, ci in marca proprie. In 2004, Secuiana avea doua magazine, unul in Targu-Secuiesc si unul la Constanta. Acum, retelele proprii de retail si de distributie aduc 52% din totalul vanzarilor Secuiana. “Vrem sa ajungem anul acesta la o contributie de 58-60% a retailului”, anunta Dobra, precizand ca asteapta si vanzari mai mari cu circa 13% decat anul trecut, pana la 8,5 milioane de euro, numai pentru Secuiana.

    Cu 26 de magazine proprii in retea si cinci francize, planurile Secuiana pentru 2008 vizeaza deschiderea a inca 10-14 magazine, in special in galeriile marilor hipermarketuri. Investitiile bugetate ajung la doua milioane de euro, in conditiile in care costurile deschiderii unui magazin de 60-80 mp depasesc 150.000 de euro. “Clientii nostri nu cumpara din mall-uri. Am avut opt magazine in centre comerciale de acest tip, dar le-am inchis pentru ca nu erau profitabile”, motiveaza Dobra de ce prefera sa se extinda odata cu marile lanturi de hipermarketuri.

    Dezvoltarea brandului Adam’s face parte din strategia Secuiana de a convinge piata interna: “In cinci sau zece ani nu vom mai putea produce nici macar pentru magazinele noastre”. Deocamdata insa, evolutia Secuiana urmeaza tabloul economic al industriei usoare, caracterizat in ultima vreme de declin. In tara sunt aproape 6.000 de firme de confectii, din care doar aproximativ 400 de companii detin branduri proprii, care sunt insa putin cunoscute in afara Romaniei, conform Mariei Grapini, presedintele Federatiei Patronale a Industriei Usoare.

    Printre firmele care deja exporta marca proprie sunt Jolidon, ID Sarrieri sau Braiconf Braila. Recastigarea pietei interne, care in prezent este acoperita in proportie de 50% de importuri, poate contrabalansa regresul pietei de exporturi, crede Mircea Vasiu, brand manager al firmei Mondostar din Sibiu. Compania, care exporta peste 80% din productie in Germania si Elvetia, are doua marci – Boulevard si Status – pe care le vinde prin sapte magazine proprii, plus alte 35-40 de puncte de vanzare independente. Slovenii si croatii pot achizitiona deja brandul Boulevard in propria tara “iar anul acesta am intrat si in Rusia”, spune Vasiu. Valoarea primului export in Moscova a fost de circa 100.000 euro.

    Mondostar a realizat anul trecut afaceri de 3,1 mil. euro, contributia retailului ajungand la 28% din total. Previziunile pentru cresterile vanzarilor in reteaua magazinelor Boulevard, creionate la inceputul acestui an, au fost deja depasite cu 25% in primul trimestru din 2008, spune Vasiu. “In primele trei luni am vandut de aproape un milion de euro, dublu decat ne-a asteptat”, spune brand managerul, estimand ca Mondostar va inchia anul cu afaceri de aproape patru milione de euro. Mircea Vasiu se arata optimist in privinta potentialului pietei interne, dar nu intentioneaza sa renunte la activitatea de lohn, “atat timp cat pentru noi va ramane profitabila”.

    Directorul Secuiana se arata sceptic in privinta unei posibile rentabilitati a lohn-ului, luand in considerare cresterea salariilor si a costului utilitatilor. Costurile confectiilor produse in Romania nu vor face decat sa creasca deci, ceea ce va afecta competitivitatea, spune el. “Lohn-ul nu mai este o solutie pe termen lung. Doar nivelul calitatii mai e in favoarea noastra”, considera Laszlo Dobra, care spera ca in doi ani Secuiana sa faca primul pas peste granite, cu brandul propriu insa, nu cu contracte de lohn. “Probabil ca vom merge paralel cu unul din cele doua lanturi de hipermarketuri – Carrefour sau Auchan – si in niciun caz spre Vest, ci spre Est, spre Moldova si Ucraina.”

  • Crestere de 33% pentru Caroli Foods in S1

    Caroli Foods a inregistrat in perioada aprilie-mai 2008 o crestere a cotei de piata de 1,5 puncte procentuale fata de aceeasi perioada a anului trecut, atingand cea mai mare rata de crestere inregistrata de un producator din top 10. Astfel, cu o cota de piata de 10,5% din volum, compania isi mentine pozitia a doua pe piata, conform MEMRB.

     

    Conform studiilor independente de piata, Caroli Foods a avut un ritm de crestere mai rapid decat piata, atat ca valoare, cat si ca volum. Din datele disponibile se remarca faptul ca in perioada aprilie – mai 2008, piata a crescut in volum cu 27%, in timp ce rata de crestere a companiei a fost cu 32% mai mare comparativ cu aprilie – mai 2007.

     

    In ceea ce priveste vanzarile pe segmente se observa ca aproape toate categoriile de produse descresc usor in favoarea specialitatilor care castiga tot mai mult teren in concordantă cu rafinarea preferintelor consumatorilor. Pe segmente, in primul semestru din 2008 – salamul se mentine in top cu 39%, urmat de carnati cu 12%, sunca 11%, cremwursti 10%, specialitati 9%, parizer 8%, pate 2%, diverse 8%.

     

    Investitiile din acest prim semestru au totalizat 8.4 milioane de lei si au fost in principal directionate catre investitia pentru platforma logistica de la Pitesti, dar si catre randamentul productiei.

     

    Caroli Foods produce cinci marci de mezeluri: Gourmet, Caroli, Maestro, Sissi (franciza) si Primo Familia. Pe parcursul celor 12 ani de activitate, Caroli Foods a investit peste 35 de milioane de euro in procesarea si distribuirea mezelurilor. Compania detine doua fabrici la Pitesti, cu o suprafata productiva de peste 18.000 de metri patrati. Grupul Caroli Foods este in principal format din companiile Caroli Prod 2000, T.C. Affaires, INDCARF S.A si Maestro Industries.
     

  • Patronii romani isi platesc executivii mai bine decat multinationalele

    Marile firme romanesti ajung sa plateasca cu 20-30% in plus pentru a atrage oameni cu experienta de multinationala, care au fost expusi la expertiza unor mari companii cu prezenta mondiala, dar si pentru a compensa riscurile asociate de catre manageri cu cariera intr-o firma cu actionariat romanesc.

     

    Cititi mai multe pe www.zf.ro
     

  • Atentie la institutiile de finantare nebancare. Dobanda e uriasa!

    In ultimul an, numarul acestora a ajuns la peste 4.600 si putine sunt obligate sa se supuna restrictiilor Bancii Nationale. Dintre acestea, doar 48 sunt supravegheate de Banca Nationala.

     

    Mai multe amanunte, pe www.protv.ro
     

  • Bancile europene vor inregistra pierderi de 120 mld. euro in urmatorii 3 ani

    Mai multe amanunte, pe www.mediafax.ro