BusinessMagazin

Blog

  • Cine este Alejandro Mayorkas, şeful Homeland Security din SUA, care tocmai a anunţat că România a fost inclusă în programul Visa Waiver. Mama lui a fost o evreică româncă, a cărei familie a fugit în timpul Holocaustului, refugiindu-se în Cuba înainte de a emigra în Statele Unite

    Alejandro Mayorkas, născut la 24 noiembrie 1959 în Havana, Cuba, este un avocat şi oficial guvernamental american, care ocupă funcţia de al şaptelea Secretar al Departamentului de Securitate Internă al Statelor Unite (DHS) din 2 februarie 2021.La vârsta de un an, familia sa a fugit din Cuba în urma Revoluţiei Cubaneze, stabilindu-se iniţial în Miami, Florida, şi ulterior în Los Angeles, California. Tatăl său, Charles R. “Nicky” Mayorkas, era un evreu cubanez de origine sefardă şi aşkenază, iar mama sa, Anita (Gabor), era o evreică româncă, a cărei familie a fugit din Europa în timpul Holocaustului, refugiindu-se în Cuba înainte de a emigra în Statele Unite.

    Mayorkas a absolvit Universitatea din California, Berkeley, cu o diplomă în istorie, şi a obţinut titlul de Juris Doctor de la Loyola Law School. Şi-a început cariera juridică ca procuror adjunct al Statelor Unite în Districtul Central al Californiei, specializându-se în cazuri de criminalitate economică. În 1998, a fost numit Procuror al Statelor Unite pentru acelaşi district, devenind cel mai tânăr procuror federal din ţară la acea vreme.

    În timpul administraţiei Obama, Mayorkas a ocupat funcţia de Director al Serviciilor de Cetăţenie şi Imigrare ale Statelor Unite (USCIS) între 2009 şi 2013, unde a implementat programul Deferred Action for Childhood Arrivals (DACA). Ulterior, a servit ca Secretar Adjunct al DHS între 2013 şi 2016.

    În calitate de Secretar al DHS, Mayorkas a jucat un rol esenţial în politica de imigraţie a administraţiei Biden. Recent, el a anunţat includerea oficială a României în Programul Visa Waiver, permiţând cetăţenilor români să călătorească în Statele Unite fără viză pentru şederi de până la 90 de zile în scopuri turistice sau de afaceri. Evenimentul oficial de aderare a României la program a avut loc la Washington, D.C., marcând un moment semnificativ în relaţiile bilaterale dintre cele două ţări.

    SUA a ridicat vizele pentru America la 35 de ani de la căderea comunismului. Care sunt tipurile de vize care intră în programul Visa Waiver. Premierul Ciolacu: Istoria pare că se desfăşoară foarte rapid pentru România în această perioadă. Au trecut doar 10 zile de când am fost admişi pe deplin în Schengen, iar astăzi am primit anunţul oficial pentru Visa Waiver

    Alejandro Mayorkas are o carieră remarcabilă în domeniul juridic şi al securităţii naţionale, fiind cunoscut pentru contribuţiile sale la politica de imigraţie şi reformele administrative din Statele Unite.

    Mayorkas a început ca Procuror Federal Adjunct în Districtul Central al Californiei, unde a gestionat cazuri complexe de fraudă, criminalitate organizată şi corupţie.

    În 1998, a fost numit Procuror al Statelor Unite pentru Districtul Central al Californiei, devenind cel mai tânăr procuror federal din ţară la acea vreme.
    S-a remarcat prin combaterea criminalităţii economice, inclusiv prin soluţionarea unor cazuri de mare anvergură de fraudă financiară şi de corupţie guvernamentală.

    În perioada 2009-2013, a fost director al USCIS, unde a implementat Deferred Action for Childhood Arrivals (DACA), o iniţiativă ce protejează de deportare sute de mii de tineri imigranţi aduşi ilegal în SUA în copilărie.

    Sub conducerea sa, USCIS a modernizat procesul de imigraţie prin digitalizarea procedurilor administrative.

    Între 2013 şi 2016, Mayorkas a servit ca Secretar Adjunct al DHS, unde a coordonat programe legate de securitatea cibernetică, răspunsul la dezastre, şi combaterea terorismului internaţional.

    A contribuit la dezvoltarea unor parteneriate public-privat pentru a întări securitatea cibernetică la nivel naţional.

    În calitate de Secretar al Departamentului de Securitate Internă (DHS), Mayorkas gestionează una dintre cele mai mari agenţii federale, cu responsabilităţi extinse, inclusiv:

    Politicile sale se concentrează pe o abordare echilibrată între securitate şi compasiune, promovând reforme care să răspundă provocărilor imigrării moderne.

    Sub conducerea sa, DHS a intensificat eforturile de a proteja infrastructurile critice ale SUA împotriva atacurilor cibernetice, inclusiv prin iniţiative de colaborare internaţională.
    Reforme privind mobilitatea internaţională: Anunţul recent al includerii României în Programul Visa Waiver este doar un exemplu al angajamentului său faţă de facilitarea mobilităţii globale.
     

  • Uniunea Europeană pare să susţină Planul Draghi pentru creşterea competitivităţii, în condiţiile în care integrarea pieţei unice a blocului încetineşte, iar piaţa comunitare se confruntă cu o presiune tot mai mare din partea Chinei şi a Statelor Unite

    Uniunea Europeană urmează să avertizeze că integrarea pieţei unice a blocului încetineşte, în timp ce se confruntă cu o presiune tot mai mare din partea unor economii globale majore, inclusiv SUA şi China, potrivit unui raport preliminar obţinut de Bloomberg.

    Într-un raport care descrie provocările viitoare ale UE în ceea ce priveşte competitivitatea sa, braţul executiv al Uniunii a menţionat „riscuri semnificative generate de tensiunile geopolitice crescute, practicile comerciale neloiale şi dependenţele strategice, la care o economie deschisă, cum este cea a UE, este expusă.”

    Concluziile, care reprezintă în mare parte o reiterare a unui raport mai amplu realizat anul trecut de fostul preşedinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, riscă să fie umbrite de un conflict comercial în curs între UE şi China, precum şi de inaugurarea lui Donald Trump din 20 ianuarie. Documentul nu conţine planuri de politici noi sau acţiuni concrete.

    Mai exact, UE afirmă că „exporturile chineze sporite la preţuri foarte competitive, în multe cazuri facilitate de subvenţii de stat, ar putea cauza daune serioase unor segmente ale industriei manufacturiere din UE.” Joi, Beijingul a criticat restricţiile UE privind subvenţiile de stat din ţări terţe, susţinând că blocul foloseşte aceste măsuri în mod nedrept împotriva investiţiilor chineze.

    Documentul mai adaugă că blocul „suferă de preţuri structurale ridicate la energie şi electricitate,” care pot fi de două sau chiar de trei ori mai mari decât costurile din SUA.

    Ursula von der Leyen a făcut din energia accesibilă o prioritate politică pentru al doilea său mandat ca preşedinte al Comisiei Europene. Deşi preţurile la electricitate şi gaze au scăzut faţă de nivelurile record atinse în timpul crizei energetice din 2022, regiunea resimte încă efectele de după criză.

    Costurile ridicate ale energiei din UE riscă să încetinească tranziţia către neutralitatea climatică, pe care Europa îşi propune să o atingă până în 2050. Pentru a reduce şi mai mult emisiile de gaze cu efect de seră, regiunea doreşte să se bazeze pe electrificare — însă aceasta nu a fost implementată la scară largă.

    În termeni mai generali, raportul UE recunoaşte că blocul este semnificativ în urma SUA şi Chinei în sectorul digital, menţionând că găzduieşte doar 263 de companii unicorn, comparativ cu 1.539 în SUA şi 387 în China. Se avertizează că cele două naţiuni sunt „deja mult înainte” în implementarea tehnologiilor de inteligenţă artificială.

    Raportul mai precizează că giganţii comerţului electronic perturbă concurenţa în domeniul livrărilor de colete, ceea ce reprezintă o provocare majoră pentru sectorul poştal al blocului.

     


     

  • Titluri Quality cumpără brandul Mediafax

    Titluri Quality a achiziţionat de la Mediamex Investment brandul Mediafax şi produsele media purtând acest nume: site-ul, agenţia foto şi fluxul de ştiri. Tranzacţia a fost agreată pe 8 ianuarie 2025.

    Mediafax, înfiinţată de Adrian Sârbu în 1991 că prima agenţie de ştiri independentă de după Revoluţie, este cel mai important şi respectat furnizor de informaţii pentru media şi consumatorii finali.

    Mediafax a fost şi este perceput drept cel mai credibil brand media din România, o academie a profesiei, unde au învăţat şi s-au exprimat sute de jurnalişti.

    „Am admirat şi respectat Mediafax şi echipa să de jurnalişti din prima zi în care am intrat în presă”, declară Radu Budeanu, acţionarul majoritar al companiei Titluri Quality.

    „Sunt fericit că alături de Gândul şi ProSport, portofoliul nostru se va extinde cu acest prestigios brand. Mediafax va rămâne acelaşi reper profesional şi deontologic în lumea jurnalismului din România”, promite Radu Budeanu.

  • De la joaca cu soldăţeii de plastic la jocul miliardelor. Cum a reuşit peste noapte un fost programator care a pus bazele unei companii producătoare de jucării pentru copii să intre în rândurile ultra-bogaţilor

    Zhu Weisong, fondatorul şi preşedintele Bloks, o companie asiatică producătoare de jucării, a fost catapultat peste noapte în rândurile ultra-bogaţilor după listarea companiei sale pe bursă. Investitorii cuprinşi de frenezia unei noi listări şi de potentialul companiei au început să vină cu bani serioşi pe bursă şi au ridicat preţul acţiunilor cu 80%, creând un nou miliardar, scrie Bloomberg.

    Zhu, un fost director al unei companii de jocuri de noroc, deţine aproape jumătate din acţiunile producătorului de jucării, conform datelor companiei, participaţia sa valorând aproximativ 1,7 miliarde de dolari pe baza preţului de deschidere. Zhu Weisong a lucrat ca programator în mai multe companii de tehnologie, pe care le-a abandonat pentru a intra în lumea afacerilor din Asia.

    Fostul inginer software  mai mai adăugat averii sale alte 300 de milioane de dolari prin investiţia sa în firma chineză de jocuri Youzu Interactive Co. În prezent, averea sa totală este estimate la două mld. dolari.

    Zhu, în vârstă de 42 de ani, a lucrat în mai multe companii de telecomunicaţii înainte de a co-fonda Youzu în mai 2009 cu Lin Qi. Afacerea, cunoscută pentru seria de jocuri video League of Angels, a fost listată la Shenzhen cinci ani mai târziu.

    Zhu a fondat Bloks în 2014, după ce obiceiul său de a cumpăra cadouri pentru cei doi copii ai săi în timpul călătoriilor de afaceri i-a trezit interesul pentru piaţa jucăriilor. El a părăsit Youzu în anul următor pentru a se concentra în întregime pe noua afacere.

    Bloks a început prin a vinde jucării tip lego înainte de a lansa figurine cu diverse personaje de asamblat dezvoltate din animaţii de renume mondial, inclusiv Ultraman şi Transformers.

    În ciuda creşterii rapide a veniturilor în ultimii ani, Bloks a fost neprofitabilă cel puţin în 2021, conform datelor publice.

  • Ce spune Ciolacu, despre plafonarea preţurilor la energie şi gaze după 1 aprilie

    Înaintea şedinţei de guvern de vineri, premierul Marcel Ciolacu a spus că este important să fie găsită o soluţie pentru plafonarea preţurilor la energie şi la gaze şi după data de 1 aprilie.

    Potrivit premierului Ciolacu, este „o mare prioritate” să se găsească o „formulă optimă de a continua sprijinirea populaţiei prin preţuri plafonate la energie şi gaze şi după 1 aprilie”.

    El spune că este „o certitudine” faptul că executivul va continua să-i ajute „pe români”, „iar o dovadă în plus este că Romgaz deja face paşii decisivi pentru a demara furnizarea gazelor pentru consumatorii casnici”.

    „Sunt sigur că, la fel ca Hidroelectrica în piaţa energiei, Romgaz va veni cu cea mai bună ofertă de preţ la gaze pentru toţi românii”, a mai spus premierul Marcel Ciolacu, la începutul şedinţei de guvern.

  • Ciolacu: Guvernul trebuie să aprobe bugetul până cel târziu pe 27 ianuarie

    „O mare prioritate este finalizarea în această lună a proiectului de buget pe 2025. Guvernul trebuie să aprobe Bugetul până cel târziu pe 31 ianuarie, astfel încât să putem să îl înaintăm rapid Parlamentului”, spune Marcel Ciolacu.

    El afirmă că în prima săptămână a seisunii parlamentare legea de buget trebuie să fie aprobată

    El le cere miniştrilor „să îşi facă toate calculele, dar să includă neapărat şi propuneri de restructurare a tuturor posturilor nejustificate”, atât în administraţia centrală, cât şi la nivelul companiilor de stat din subordine.

  • Ciolacu: Alegerile prezidenţiale, pe 4 şi 18 mai. Există, firesc, o uriaşă aşteptare publică

    „Cel mai important fapt este că avem un acord politic privind organizarea alegerilor prezidenţiale – turul întâi pe 4 mai, cel de al doilea – pe 18 mai. Există în mod firesc o uriaşă aşteptare publică legată de fixarea acestor date”, spune Marcel Ciolacu.

    El afirmă că Executivul pregăteşte legislaţia necesară pentru organizarea alegerilor.

    „Asta va fi prioritatea Guvernului pentru următoarea şedinţă de guvern. Se vor aproiba toate documentele necesare pentru alegerile pe 4 mai şi pe 18 mai”, încheie Ciolacu.

  • 2024 a fost cel mai călduros an din istoria măsurătorilor meteorologice în România

    2024 a fost confirmat şi de Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice (C3S) ca fiind cel mai cald an înregistrat la nivel global şi primul an calendaristic în care temperatura medie globală a depăşit cu 1,5°C nivelul preindustrial.

    „Aceste recorduri pe care le-au anunţat colegii mei de la ANM nu fac decât să ne îngrijoreze şi să sublinieze ceea ce ştiam: este o eră în care efectele schimbărilor climatice devin din ce în ce mai periculoase. Asta pentru că aduc din ce în ce mai des fenomene meteo extreme: secete, inundaţii, furtuni puternice, incendii de vegetaţie şi aşa mai departe. Aşadar, trebuie să regândim cum abordăm lucrurile. Este crucial să venim cu măsuri care combat aceste efecte ale schimbărilor climatice prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, să venim cu tehnologii inovatoare, să avem un management adaptat acestei situaţii în ceea ce priveşte apa, deşeurile, împăduririle. Să avem o altă abordare în ceea ce priveşte exploatarea resurselor naturale. Ceea ce vreau să subliniez este faptul că schimbările climatice ne afectează pe fiecare dintre noi şi trebuie să acţionăm acum!”, a subliniat ministrul mediului, apelor şi pădurilor, Mircea Fechet.

    Perioada 2012-2024 reprezintă cea mai călduroasă perioadă de 13 ani consecutivi în care abaterile termice anuale sunt pozitive, primii 5 ani cei mai călduroşi din intervalul 1900-2024 fiind 2024, 2023, 2019, 2020 şi 2022.

    Anul 2024 a înregistrat, în 10 luni, abateri termice lunare pozitive, cele mai mari, în ordine descrescătoare fiind luna februarie, urmată de iunie, iulie, martie şi august. De asemenea, februarie 2024 a înregistrat cea mai mare temperatură medie lunară. În ceea ce priveşte recordurile termice ale anului 2024 în România, iarna 2023-2024 a fost cea mai caldă iarnă din intervalul 1900-2024, temperatura medie anotimpuală fiind de 3.66 grade Celsius, iar abaterea de +3.85 grade Celsius comparativ cu media intervalului 1991-2020.

    Totodată, vara 2024 a fost cea mai caldă vară din intervalul 1900-2024, temperatura medie anotimpuală fiind de 22.80 grade Celsius, iar abaterea de +3.50 grade Celsius comparativ cu media intervalului 1991- 2020, lunile iunie, iulie şi august fiind cele mai călduroase luni de vară din istorie şi cu abateri termice de +3.20 grade Celsius în august 2024, +3.50 grade Celsius în iulie 2024 şi 3.70 grade Celsius în iunie 2024, faţă de normalul termic al acestor luni.

    În vara 2024 a fost emis cel mai timpuriu cod roşu de caniculă în zilele de 22-23 iunie, iar în lunile iulie şi august, cod roşu pentru cele mai lungi intervale de zile consecutive cu val de căldură persistent, intens şi extins, respectiv 6 zile consecutive în perioadele 13-18 iulie şi 15- 20 august 2024.

    De asemenea, în vara 2024 s-au emis 15 avertizări meteorologice de cod roşu pentru caniculă, val de căldură persitent şi disconfort termic deosebit de accentuat. Cele mai ridicate temperaturi maxime au fost: 39.1 grade Celsius în iunie 2024 la Alexandria, 41.7 grade Celsius în iulie 2024 la Cernavodă şi respectiv, 41.1 grade Celsius în august 2024 la Zimnicea.

    În anul 2024 s-au emis în total 166 alerte meteo generale, din care 18 de cod roşu. Avertizările now-casting au fost într-un număr total de 3063, din care 81 de cod roşu. Statistica alertelor meteorologice din perioada 2017-2024 reliefează creşterea în intensitate, frecvenţă şi extindere a ariei fenomenelor meteorologice periculoase cu impact asupra activităţii socio- economice în ţara noastră.

    În 2024, în întreaga lume au fost observate fenomene meteorologice extreme, de la furtuni şi inundaţii grave la valuri de căldură, secetă şi incendii de vegetaţie. Frecvenţa şi intensitatea crescute ale acestor fenomene reprezintă un risc semnificativ pentru mijloacele de subzistenţă ale oamenilor din întreaga lume.

  • Ministrul energiei, Sebastian Burduja, pentru Financial Times: Preluarea EON România de către grupul maghiar MVM ar putea fi blocată pe motive de securitate. Oferta a fost mult mai mare decât ceea ce erau dispuşi să plătească competitorii, care includeau două companii energetice de stat din România.

    Financial Times scrie că oferta grupului maghiar MVM pentru EON România, un important furnizor de energie din România, este în curs de revizuire după ce au apărut suspiciuni legate de motivele din spatele ofertei exagerate, inclusiv temeri privind influenţa Rusiei, citându-l pe ministrului român al energiei. 

    Ministrul energiei, Sebastian Burduja, a declarat pentru Financial Times că preluarea ar putea fi blocată pe motive de securitate, similar cu ceea ce s-a întâmplat în Spania anul trecut, când Madridul a oprit o fuziune feroviară cu o companie maghiară, parţial din cauza legăturilor acesteia cu Rusia.

    „Am văzut un precedent în Spania, unde o tranzacţie care implica entitatea maghiară a fost respinsă de un comitet similar cu cel din România”, a spus Burduja. „Va trebui să luăm în considerare toate aceste aspecte pentru a ajunge la o decizie.”

    Eon Energie România deserveşte milioane de clienţi români cu electricitate şi gaze, având o cotă de piaţă de aproape 50%, a adăugat acesta.

    MVM este a doua cea mai mare companie din Ungaria după venituri şi a fost principalul importator de gaz rusesc pentru Ungaria. De asemenea, operează o centrală nucleară proiectată de Rusia în Ungaria, care este extinsă sub egida Rosatom, gigantul nuclear de stat al Moscovei.

    Compania maghiară a oferit până la 200 de milioane de euro pentru pachetul majoritar al Eon Energie, pe care Burduja l-a estimat la o valoare de cel mult 50 de milioane de euro. Oferta a fost mult mai mare decât ceea ce erau dispuşi să plătească competitorii, care includeau două companii energetice de stat din România.

    Burduja a declarat că serviciile de informaţii vor contribui la evaluarea riscurilor asociate preluării Eon Energie de către MVM.

    „Valoarea tranzacţiei va fi analizată… precum şi implicaţiile potenţiale pe piaţa energiei”, a spus el. „[Vom] investiga mai departe, probabil cerând şi un punct de vedere din partea structurilor naţionale de securitate.”

    „Nu vom permite intrarea gazului rusesc în ţară”, a adăugat Burduja, menţionând că România lucrează pentru a exploata propriile resurse de gaze naturale şi pentru a cumpăra aprovizionări suplimentare de pe piaţa spot.

    România este deosebit de sensibilă la orice influenţă rusească, având în vedere proximitatea faţă de războiul din Ucraina şi după ce a anulat o alegere prezidenţială din cauza presupuselor intervenţii ruseşti.

    Prim-ministrul maghiar Viktor Orbán a criticat în mod repetat sancţiunile UE asupra sectorului energetic rusesc, afirmând că Occidentul „se împuşcă singur în picior” prin respingerea gazului ieftin. El s-a întâlnit cu preşedintele Vladimir Putin vara trecută, ceea ce a provocat reacţii negative din partea liderilor europeni.

    În decembrie, Orbán a declarat pentru Financial Times, după ce a discutat despre afacerea MVM cu premierul român Marcel Ciolacu, că mai există „probleme remarcabile” care trebuie rezolvate.

    „Premierul român le-a ridicat şi a cerut… să se înfiinţeze un grup de lucru comun pentru a calma pe toată lumea şi a face totul transparent”, a spus Orbán, fără a răspunde altor întrebări despre implicarea Rusiei în tranzacţie.

    MVM a declarat că va coopera cu autorităţile române, dar a refuzat să discute detalii despre ceea ce a numit o tranzacţie în desfăşurare. Compania a afirmat că portofoliul său regional de achiziţii de gaze este diversificat atât în ceea ce priveşte sursele, cât şi rutele şi maturitatea.

    Gazul rusesc furnizat de Gazprom, companie de stat, „constituie doar 40% din portofoliul comercial regional total”, a precizat compania. Acesta este primit printr-o conductă care traversează Turcia, ultima rută rămasă către Europa după ce un acord de tranzit între Gazprom şi Ucraina a expirat pe 1 ianuarie.

  • Lumea a depăşit pentru prima dată obiectivul de încălzire globală de 1,5°C în 2024. Datele privind cel mai cald an stârnesc temeri că schimbările climatice se accelerează mai rapid decât se preconiza

    Lumea a depăşit pentru prima dată pragul de încălzire de 1,5°C anul trecut, au declarat agenţii internaţionale de top, pe fondul unui salt „extraordinar” al temperaturii medii globale, care a stârnit temeri că schimbările climatice se accelerează mai repede decât era de aşteptat, scrie FT. 

    Agenţia europeană de observaţie Copernicus a confirmat vineri că 2024 a fost cel mai cald an din istorie, cu temperaturi medii la suprafaţă cu 1,6°C peste nivelurile preindustriale, după ce emisiile de gaze cu efect de seră au atins un nou record.

    A fost primul an calendaristic în care temperaturile medii au depăşit ţinta Acordului de la Paris din 2015, care urmăreşte limitarea încălzirii globale la mult sub 2°C şi, de preferinţă, la 1,5°C peste nivelurile preindustriale.

    „Sincer, rămân fără metafore pentru a explica încălzirea pe care o observăm”, a declarat Carlo Buontempo, directorul Copernicus.

    El a adăugat că seria de dezastre climatice de anul trecut — de la inundaţii la valuri de căldură — nu a fost o anomalie statistică, ci a fost în mod clar legată de schimbările climatice cauzate de creşterea nivelului de dioxid de carbon şi metan.

    Copernicus a declarat că anii din 2015 până în 2024 au fost cei mai calzi 10 ani din istorie.