BusinessMagazin

Blog

  • Cine este tânărul care a reusit sa transforme cele mai arzătoare dorinţe ale oamenilor intr-o super afacere si sa faca milioane cu ea

    Lui Sean Rad i se datorează, probabil, multe relaţii… eşuate sau de succes. Explicaţia? Antreprenorul este cel care, sub presiune, în timpul unui hackathon, a pus bazele unei platforme de dating devenite imediat un succes global: Tinder.

    Născut în Statele Unite, într-o familie foarte numeroasă, cu provenienţă iraniano-evreiască, în timpul liceului Sean Rad şi-a înfiinţat propria trupă, însă nu după mult timp şi-a dat seama că viaţa de artist nu era pentru el.

    Aşa că la vârsta majoratului, după ce a fost admis la University of Southern California, a înfiinţat o primă companie, platforma de comunicaţii prin video şi mesagerie Orgoo, dezvoltând tehnologia din spate alături de mai mulţi colegi.

    În 2006, înainte de finalizarea studiilor, Rad a renunţat la cursuri pentru a se focusa pe antreprenoriat. Următorul său business a fost Ad.ly, o platformă prin intermediul căreia brandurile puteau intra în legătură cu diverse celebrităţi, şi care a reuşit, în 2010, să ridice o finanţare de 5 milioane de dolari.

    În iarna anului 2012 s-a alăturat incubatorului de startupuri Hatch Labs, pentru a fonda Cardify, un program de loialitate pentru clienţi.

    Momentul decisiv în parcursul său antreprenorial a venit însă puţin mai târziu, cu ocazia unui hackathon de 48 de ore organizat în cadrul aceluiaşi program. Rad a făcut echipă cu inginerul Joe Munoz, alături de care a prezentat ideea unei aplicaţii de dating numite Matchbox, care a atras interesul juriului şi a obţinut prima poziţie în topul finaliştilor. În septembrie 2012, Tinder (fosta Matchbox) era lansată. Spre deosebire de alte aplicaţii de dating dezvoltate anterior, noua platformă a fost proiectată cu o interfaţă intuitivă, adaptată şi pentru mobil. În doar două luni de la lansare, Tinder înregistrase deja peste un milion de „matches” (compatibilităţi – n. red.) şi anul următor a primit titlul de „Cel mai bun startup din 2013” din partea TechCrunch. Până în 2015 ajunsese în 99 de ţări, iar după alţi doi ani devenea aplicaţia cu cele mai mari venituri din Apple Store.

    În 2017, după ce servise timp de mai mulţi ani ca CEO, preşedinte şi şef al departamentului de producţie şi marketing, antreprenorul s-a retras din companie, în urma unei dispute legate de acţiuni, când a intentat un proces de 2 miliarde de dolari împotriva companiei-mamă a Tinder, IAC. Un alt proces în care a fost implicat este cel dintre Whitney Wolfe şi cofondatorul Tinder, Justin Mateen, pe care Wolfe, la rândul său implicată în business, l-a acuzat de hărţuire sexuală. Ulterior, tânăra a fondat propria aplicaţie de dating, Bumble.

    După ce a plecat din companie, Rad a pus bazele unui nou business, AllVoices, împreună cu Claire Schmidt. Platforma le permite angajaţilor să raporteze anonim abuzuri, cazuri de hărţuire sau alte probleme din spaţiul de lucru direct către boardul companiei, urmând ca apoi să fie notificaţi când şi cu ce măsuri au răspuns membrii consiliului respectivelor plângeri. Platforma a luat naştere ca un răspuns la multitudinea de plângeri din indsutria de tehnologie şi entertainment.

    În prezent, Tinder are peste 6 milioane de abonaţi şi 75 de milioane de utilizatori activi lunar, cu peste 65 de miliarde de „matches” la nivel global.   

     

    Carte de vizită

    Sean Rad, cofondator, Tinder

    1. S-a născut pe 22 mai 1986, într-o familie de imigranţi stabiliţi în Statele Unite;

    2. A fondat primul business la 18 ani;

    3. În 2012, în timpul unui hackathon, a gândit o platformă de dating, Matchbox, lansată ulterior pe piaţă sub numele de Tinder;

    4. El deţine nouă patente legate de sistemul din spatele aplicaţiei de dating fondate;

    5. A dezvoltat, de-a lungul timpului, şi alte aplicaţii destinate clienţilor/angajaţilor din diverse industrii;

    6. În 2014 fost inclus în Top 10 cei mai de succes 30 de antreprenori sub 30 de antreprenori ai deceniului de către Forbes;

    7. E căsătorit cu Lizzie Grover şi locuieşte în LA, California, împreună cu soţia sa şi golden retrieverul lor, Minnie, amândoi soţii fiind colecţionari avizi de artă.

  • Fără precedent: O companie aeriană folosită de milioane de români dă în judecată un pasager. Reprezentanţii companiei spun că ceea ce a făcut acesta este total inacceptabil

    Compania aeriană irlandeză Ryanair dă în judecată un pasager pentru 15.000 € după un comportament neadecvat în timpul unui zbor.

    Potrivit Euronews.com, aceasta este prima acţiune civilă de acest tip în Irlanda şi face parte din politica de toleranţă zero a companiei aeriene low-cost în privinţa comportamentelor perturbatoare la bord. Pasagerul în cauză a determinat devierea unui zbor de la Dublin la Lanzarote anul trecut.Compania aeriană a avertizat că aceasta nu va fi ultima dată când va apela la tribunal din cauza comportamentului inacceptabil la bordul aeronavelor sale. Ryanair a depus o acţiune în instanţă la Tribunalul de Circuit din Irlanda pe 20 decembrie, cerând despăgubiri de peste 15.000 € împotriva unui pasager care a determinat devierea unui zbor de la Dublin la Lanzarote către Portugalia. Avionul a fost nevoit să rămână în Porto peste noapte pe 9 aprilie 2023, iar compania aeriană a fost obligată să asigure cazare la hotel pentru 160 de pasageri.

    „Comportamentul inacceptabil al acestui pasager a forţat devierea zborului spre Porto, unde a fost întârziat peste noapte, determinând ca 160 de pasageri să se confrunte cu perturbări inutile şi să piardă o zi întreagă din vacanţă”, a declarat compania aeriană într-un comunicat. „Este complet inacceptabil ca pasagerii care muncesc din greu pentru a se bucura de o călătorie alături de familie/prieteni să fie privaţi de această plăcere din cauza eşecului unui pasager de a se comporta corespunzător.” Compania aeriană nu a oferit detalii suplimentare despre identitatea pasagerului sau despre faptele care au determinat devierea zborului.

    Compania aeriană a subliniat că viitoarele comportamente perturbatoare – inclusiv abuzurile verbale şi fizice – ar putea fi, de asemenea, sancţionate prin acţiuni legale. „Ryanair are o politică strictă de toleranţă zero faţă de comportamentul inadecvat al pasagerilor şi va continua să ia măsuri decisive pentru a combate comportamentele perturbatoare ale pasagerilor la bord, în beneficiul marii majorităţi a pasagerilor care nu perturbă zborurile”, a continuat compania în declaraţia sa. „[Acţiunea în instanţă] demonstrează doar una dintre numeroasele consecinţe cu care se pot confrunta pasagerii care perturbă zborurile, ca parte a politicii de toleranţă zero a Ryanair, şi sperăm că această acţiune va descuraja alte comportamente perturbatoare la bord, astfel încât pasagerii şi echipajul să poată călători într-un mediu confortabil şi respectuos”, a adăugat un purtător de cuvânt.

    Vor da şi alte companii aeriene în judecată pasagerii turbulenţi?

    Deşi aceasta este prima dată când o companie aeriană dă în judecată un pasager pentru comportament perturbator, ar putea crea un precedent pentru alte companii. Dr. Brian Flanagan, profesor asociat la Şcoala de Drept şi Criminologie de la Universitatea Maynooth, a declarat pentru RTÉ News că „alte companii aeriene vor urmări îndeaproape acest caz”. „Cred că, dacă va avea succes, mulţi oameni din industrie vor fi destul de mulţumiţi şi, de asemenea, potenţialii pasageri ar putea fi satisfăcuţi de existenţa acestei căi de recurs”, a spus el.

     

  • Guvernarea pe bază de impresii şi rugăciuni

    Guvernarea prin ordonanţe – trenuleţ a atins noi culmi prin publicarea celei mai recente în seara de Revelion. Faptele se ştiu – Guvernul a adoptat o atare ordonanţă de urgenţă pe 30 decembrie, după ce pe 29 au prezentat, unui Consiliu Naţional Tripartit întrunit în grabă, un alt text, care nu conţinea nicio modificare de impozite şi taxe. În discursul public al miniştrilor, trenuleţul a fost rebotezat “ajustare multi-sectorială”. Printre altele, textul adoptat conţine eliminarea facilităţilor fiscale pentru IT-işti, agricultori şi constructori. Evident, niciun studiu/estimare de impact, zero. Urgenţa iarăşi nu e clară, că doar calculele despre veniturile şi cheltuielile bugetare sunt demult ştiute la Ministerul de Finanţe.

    Probabil Guvernul şi-a făcut socoteala că toată chestiunea va fi îngropată în numărătoarea inversă de Revelion, uitată pană la Sf. Ion şi de luni toată lumea vine la treabă, pentru că cineva trebuie să muncească, să plătească impozite şi facturi, contribuţii la stat pentru sănătate şi pensii, meditaţiile copiilor şi abonamentele private de sănătate.

    Guvernul, prin vocea vicepremierului Tanczos Barna, vine acum şi ne împărtăşeşte impresiile despre cele trei industrii lovite de tren(uleţ): pe scurt, constructorii sunt bine, le mai dă statul contracte (deci să nu zică nimic); IT-ştii sunt stabili şi robuşti; agricultorii au mai primit bani la inundaţii, la una-alta, şi Doamne-ajută să avem un an agricol bun.

    Mediul privat nu îşi permite decizii bazate pe impresii şi rugăciuni – sunt în joc locuri de muncă, contracte cu clienţii, furnizori de plătit, bugete de livrat către acţionari. Şi da, impozite de dat la stat, dar nu mărite peste noapte.

    Sunt două lucruri care trebuie subliniate, unul general, despre această metodă contraproductivă de guvernare, şi al doilea despre faptele şi cifrele cu adevărat relevante, pe care Guvernul ar fi trebuit să-şi întemeieze deciziile (mă voi referi doar la sectorul IT, pentru acesta avem cifre şi informaţii certe, nu impresii).

    1.Măsura privind anularea facilităţii fiscale pentru o parte din angajaţii din sectorul de IT a fost făcută fără consultarea partenerilor sociali – mediu de business şi angajaţi –  şi cu ignorarea Legii responsabilităţii fiscale, care prevede că orice modificare fiscală trebuie făcută cu cel puţin 6 luni înainte de aplicare. Avem deja semnale de la companii că vor acţiona în judecată Guvernul pentru încălcarea Legii responsabilităţii fiscale.

    Semnalele dinspre companii vorbesc şi despre îngrijorarea clienţilor lor, care au la rȃndul lor dificultăţi şi nu pot accepta creşteri de tarife în mijlocul proiectelor, despre şocul acţionarilor, care n-au mai pomenit aşa ceva într-o jurisdicţie din Uniunea Europeană, despre dezamăgirea şi furia angajaţilor, despre bugete anuale aruncate în aer.

    2. Guvernul şi Ministerul de Finanţe ar trebui să se preocupe de impactul de ansamblu al unei măsuri fiscale asupra bugetului de stat şi asupra economiei naţionale.

    Dacă ar face acest lucru, ar vedea că vorbim de o măsură pro-ciclică, de natură să scadă contribuţiile la buget ale sectorului de IT în perioada următoare.

    Iată de ce: sectorul IT, deşi robust, este într-un moment de stagnare, aşa cum arată cifrele de la jumătatea anului 2024. Deja în 2023 creşterea nominală a industriei s-a redus cu două treimi faţă de anul precedent şi numărul de angajaţi s-a redus în acelaşi an cu 10.000. De ce? Pentru că sectorul IT romȃnesc este un exportator net, prin urmare scăderea cererii pe pieţele globale a afectat puternic industria. Guvernul precedent a ratat oportunitatea de a accelera digitalizarea, deşi cu finanţări asigurate prin PNRR şi alte programe europene, prin urmare nu a susţinut o piaţă internă pentru industria locală.

    Într-un moment de stagnare, normal este să găseşti stimulente suplimentare pentru o industrie cu un impact major în economie azi, cȃnd nu există competitivitate fără digitalizare. Mai ales că sectorul de IT este deja contributorul numărul 2 dintre sectoarele economice la totalul taxelor şi impozitelor plătite.

    Eliminarea facilităţii, ea singură, va reduce profitabilitatea sectorului cu o treime, aşa cum am arătat în studiul din octombrie 2024, Impactul industriei de IT&C asupra economiei romȃnesti. Prin urmare sumele încasate la buget din impozitul pe profit se vor diminua proporţional.

    Mai mult, încă din 2022, companiile de IT erau în top 5 contributori la bugetul de stat prin TVA-ul plătit. Ce înseamnă afaceri în scădere? Mai puţin TVA plătit la buget.

    IT-iştii sunt contributorul numărul 1 la bugetele de asigurări sociale – circa 56.000 lei/IT-ist în anul 2023. Mai puţini angajaţi în IT, eventual salarii mai mici – mai puţini bani la buget.

    Cȃt despre impozitul pe venit? Sumele încasate de buget vor fi nesemnificative (dar şi ele în scădere din cauza scăderii numărului de angajaţi) şi, oricum, la bugetul de stat s-ar încasa 22% din aceste sume mici, restul mergȃnd la bugetele locale ale oraşelor şi judeţelor unde companiile au sediul, adică în principal oraşele mari, deja foarte dezvoltate.

    Şi asta în condiţiile în care sectorul IT este singurul cu o productivitate orară peste media europeană şi în condiţiile în care exportul net al sectorului doar în ultimii 5 ani a adus Romȃniei 20 de miliarde de euro. Un sector care şi într-un an dificil ca 2023 a livrat o valoare adăugată brută în creştere cu aproape 20% faţă de anul precedent. Un sector care cu o contribuţie directă în PIB de 8%, are o contribuţie totală de peste 14%, indirect şi indus. Un sector care susţine prin efectele direct, indirect şi indus circa 15% din toate locurile de muncă din economie.

    Cu alte cuvinte, Guvernul a eliminat peste noapte o facilitate cu un cost foarte mic pentru buget, care şi-a dovedit eficienţa economică, şi va pierde mult mai mult în termeni de bani la buget, dezvoltare economică şi locuri de muncă.

    Revenind la impresii şi percepţii, mai miră pe cineva în acest context că încrederea în diverse profesii din ultimul sondaj IRES înregistrează pe locul 2 specialiştii IT, cu peste 70%, iar politicienii rămȃn pe ultimul loc, cu 10%?

  • Donald Trump este dispus să se întâlnească cu Putin. „El vrea să ne întâlnim şi vom aranja asta. Trebuie să terminăm cu acel război, un adevărat măcel sângeros. Soldaţii mor cu milioanele”

    Preşedintele ales Donald Trump a sugerat posibilitatea unei întâlniri cu liderul rus, Vladimir Putin, pentru a pune capăt „măcelului sângeros” din Ucraina, în timp ce administraţia lui Joe Biden a aprobat ultimul său pachet de ajutor pentru Kiev, scrie CNBC.

    „El vrea să ne întâlnim şi vom aranja asta”, a spus Trump în timpul unei conferinţe de presă, joi, menţionând că întâlnirea va avea cel mai probabil loc după inaugurarea sa în funcţia prezidenţială.

    „Preşedintele Putin vrea să ne întâlnim. A spus asta inclusiv public. Trebuie să terminăm cu acel război, un adevărat măcel sângeros. Soldaţii mor cu milioanele. O să fie o surpriză foarte neplăcută să aflăm câţi oameni au murit”, a adăugat Donald Trump.

  • Donald Trump a fost condamnat de Curtea Supremă din New York

    – continuă –

  • Creştere neaşteptată a pieţei muncii din SUA în decembrie. Economia americană a creat peste 250.000 de noi locuri de muncă

    Piaţa muncii din Statele Unite a înregistrat o performanţă peste aşteptări în decembrie 2024, potrivit raportului publicat de Departamentul Muncii. Economiile non-agricole au adăugat 256.000 de locuri de muncă, comparativ cu o creştere revizuită de 212.000 în noiembrie. Economiştii anticipaseră o creştere medie de 160.000, iar intervalul prognozat varia între 120.000 şi 200.000.

    Rata şomajului a scăzut la 4,1%, semnalând o rezilienţă a pieţei muncii, chiar şi în contextul încetinirii angajărilor după majorările succesive ale dobânzilor de către Rezerva Federală în 2022 şi 2023. Creşterea salariilor a continuat, câştigurile medii pe oră înregistrând un avans de 0,3% faţă de luna anterioară şi de 3,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

    Rezultatele susţin consumul intern prin venituri mai mari, deşi economiştii avertizează că măsurile preconizate de preşedintele ales Donald Trump, precum creşterea tarifelor de import şi deportările masive, ar putea afecta dinamica economică.

    Rezerva Federală a adoptat o poziţie prudentă cu privire la noi reduceri ale dobânzii, conform minutelor şedinţei din 17-18 decembrie. Deşi sentimentul de afaceri s-a îmbunătăţit după alegerile prezidenţiale din noiembrie, nu există dovezi clare că firmele intenţionează să majoreze semnificativ numărul de angajaţi pe termen scurt.

  • Scăderi abrupte pe Wall Street şi pe bursele europene după ce date peste aşteptări cu privire la locurile de muncă din SUA reduc şansele ca FED să taie dobânda: S&P500 scade cu 1,7%, Dow Jones cu 1,4%. Starul bursei americane Nvidia pierde 4%. Tesla, 2%. La Bucureşti, Bursa stagnează

    Economia SUA a creat 256.000 de locuri de muncă în decembrie, cu mult peste aşteptările analiştilor, ceea ce va oferi cel mai probabil Rezervei Federale a SUA mai puţine stimulente pentru a reduce dobânzile în acest an. Dobânzile mari descurajează investiţiile în acţiuni, deoarece cresc costurile de finanţare pentru companii şi fac obligaţiunile mai atractive pentru investitori.

    Astfel la ora redactării acestei ştiri indicele S&P500 scade cu 1,7%, Dow Jones cu 1,4%. Şi în Europa bursele sunt pe scădere. La Bucureşti indicele BET stagnează.

    Financial Times notează că statisticile anunţate vineri de Biroul de Statistică a Muncii au depăşit prognoza consensuală a economiştilor intervievaţi de Reuters de 160.000 şi a fost mai mare decât cele 212.000 de posturi adăugate în noiembrie, revizuite în scădere.

    Randamentele Trezoreriei au crescut, investitorii pariind că Rezerva Federală va reduce mai lent ratele dobânzilor în acest an. Înainte de publicarea datelor, pieţele futures au amânat data preconizată pentru prima reducere a ratei cu un sfert de punct, din iunie până în septembrie.

    Şansele unei a doua reduceri în acest an au scăzut de la aproximativ 60 la sută la aproximativ 20 la sută.

    Randamentul Trezoreriei pe doi ani, care urmăreşte aşteptările privind ratele dobânzilor şi se mişcă invers faţă de preţurile obligaţiunilor, a crescut cu până la 0,11 puncte procentuale, la 4,37%. Randamentul pe 10 ani a urcat cu 0,09 puncte procentuale până la 4,77% – cel mai ridicat nivel din noiembrie 2023.

    Câteva dintre cele mai bune performanţe de anul trecut au scăzut, producătorul de cipuri Nvidia coborând cu aproape 4 procente, iar Tesla cu 1 procent. Dolarul a crescut cu 0,4 procente faţă de un coş de alte şase valute.

    „Această cifră subliniază faptul că Fed nu trebuie să se grăbească … validează într-o măsură semnificativă faptul că ar trebui să rămână în aşteptare câteva luni”, a spus Eric Winograd, economist şef la AllianceBernstein. Acesta a adăugat că piaţa obligaţiunilor era deja „pe muchie de cuţit”.

    Datele de vineri privind locurile de muncă au fost foarte aşteptate de ambele părţi ale Atlanticului, pe fondul unei vânzări pe pieţele obligaţiunilor guvernamentale, alimentată în parte de aşteptările tot mai mari că Fed va reduce ratele dobânzilor doar uşor în 2025.

     

    Cancelarul britanic Rachel Reeves a fost supusă unei presiuni tot mai mari în această săptămână, după ce costurile împrumuturilor guvernamentale au crescut vertiginos, lăsându-i puţin spaţiu de manevră pentru a respecta regulile fiscale pe care şi le-a autoimpus.

    Randamentele obligaţiunilor britanice au crescut după publicarea cifrelor privind locurile de muncă din SUA. Randamentul gilt-ului pe 10 ani a crescut la 4,85 %, cu 0,02 puncte procentuale mai mult pe zi, dar sub maximul de 16 ani de 4,93 % atins la începutul acestei săptămâni.

    Planurile preşedintelui ales al SUA, Donald Trump, de a reduce taxele, de a impune tarife şi de a limita imigraţia au determinat, de asemenea, Fed să semnaleze că va fi mai prudentă în 2025.

    În decembrie, banca centrală a prognozat doar două reduceri de dobândă cu un sfert de punct în acest an, comparativ cu o proiecţie de patru în septembrie, parţial din cauza forţei persistente a pieţei forţei de muncă.

    Jeff Schmid, un oficial de top al Fed, a declarat joi că banca centrală americană este „destul de aproape” de îndeplinirea obiectivelor sale privind inflaţia şi ocuparea forţei de muncă, subliniind aşteptările că factorii de decizie se vor abţine de la reduceri puternice ale ratei dobânzii în acest an.

    Fed a început reducerea dobânzii sale principale în septembrie, reducând-o cu un punct procentual complet până la sfârşitul anului 2024.

    La următoarea sa reuniune de la sfârşitul acestei luni, se aşteaptă ca banca centrală a SUA să menţină ratele dobânzilor constante în intervalul său ţintă cuprins între 4,25 % şi 4,5 %.

    Cifrele de vineri au arătat că rata şomajului a fost de 4,1 %, comparativ cu 4,2 % în noiembrie. Acestea au fost ultimele cifre lunare privind locurile de muncă publicate sub preşedinţia lui Joe Biden, în timpul căreia economia SUA a creat 16,6 milioane de locuri de muncă.

    O piaţă a muncii excepţional de puternică, care a sfidat previziunile frecvente conform cărora se prefigura o încetinire bruscă sau o recesiune, a fost o caracteristică definitorie a economiei în timpul mandatului lui Biden.

    Din punct de vedere politic, însă, acest lucru nu a ajutat administraţia Biden, deoarece aceste câştiguri au fost subminate de valul de inflaţie care a atins apogeul în vara anului 2022, crescând brusc costul vieţii pentru gospodării pe toată durata mandatului său.

  • Preţul petrolului ajunge la cel mai ridicat nivel din ultimele trei luni, până la 78,85 de dolari pentur un baril. Creşterea cererii chineze şi golirea depozitelor americane pun presiune pe cotaţiile internaţionale

    Preţul petrolului a crescut până la maximul ultimelor trei luni datorită revenirii cererii din China şi presiunii asupra depozitelor americane, scrie FT.

    Brent crude, standardul internaţional, a urcat cu 2,5% până la 78,85 de dolari pentru un baril, cel mai ridicat nivel de la mijlocul lunii octombrie.

    WTI, echivalentul american al Brent curde, a crescut tot cu 2,5% ajungând la 75,78 de dolari pentru un baril.

  • Ce se mai întâmplă cu incendiile devastatoare din Los Angeles. Trump vrea gâtul guvernatorului Californiei, care a încercat să îi ia locul

    În timp ce incendiile de proporţii catastrofale continuă să facă ravagii în Los Angeles, preşedintele ales Donald Trump a oferit puţin sprijin emoţional celor afectaţi. În schimb, el a folosit criza pentru a se prezenta drept un lider mai capabil, promovând afirmaţii false şi aruncând responsabilitatea asupra guvernatorului democrat al Californiei, Gavin Newsom, scris AP News.

    Trump a criticat politicile de gestionare a pădurilor promovate de Newsom, un adversar politic de lungă durată, şi a făcut o afirmaţie nefondată conform căreia iniţiativele statului de conservare a peştilor ar fi cauza lipsei de apă pentru hidranţii din zonele afectate. În cadrul declaraţiilor oferite în urma catastrofei, preşedintele a sugerat că Newsom ar trebui să demisioneze.

    În acest timp, peste 180.000 de persoane au fost evacuate, iar flăcările au afectat peste 116 kilometri pătraţi. Unul dintre incendii, care a devastat cartierul Pacific Palisades, a fost declarat cel mai distructiv din istoria oraşului Los Angeles.

    Confruntarea dintre Trump şi Newsom nu este surprinzătoare, având în vedere conflictul politic de lungă durată dintre cei doi. Cu toate acestea, incendiile din vestul Statelor Unite reprezintă mai mult decât o simplă dispută politică. Ele reflectă o problemă mult mai gravă: sezonul incendiilor de vegetaţie devine tot mai lung, pe fondul secetei şi temperaturilor ridicate cauzate de schimbările climatice.

    Trump, însă, refuză să recunoască impactul schimbărilor climatice asupra acestor dezastre naturale. În loc să abordeze problema ecologică, el acuză adversarii politici sau invocă o serie de factori incontrolabili. Totodată, preşedintele a promis să intensifice forarea pentru petrol şi să reducă investiţiile în energia regenerabilă.

    Într-o postare pe reţelele sociale, Trump a sugerat o soluţie simplistă, afirmând că Newsom ar trebui să „deschidă conducta de apă” pentru a rezolva problema. „Gata cu scuzele acestui guvernator incompetent!”, a scris Trump, adăugând că „este mult prea târziu” pentru orice tip de scuză.

    În timp ce răspundea criticilor, guvernatorul Newsom a fost surprins de camerele de filmat stând pe o stradă distrusă de incendii, moment în care o casă era mistuită de flăcări în spatele său. Întrebat de CNN despre reacţiile lui Trump, Newsom a oferit o replică calmă dar fermă, subliniind urgenţa şi complexitatea situaţiei.

    Această situaţie reflectă atât dimensiunea crizei climatice, cât şi diviziunile politice adânc înrădăcinate care împiedică o abordare eficientă a dezastrelor naturale.

  • Ciolacu, despre Visa Waiver: Un semn clar al încrederii Statelor Unite ale Americii în ţara noastră

    Secretarul pentru Securitate Internă al SUA, Alejandro N. Mayorkas, în consultare cu Secretarul de Stat Antony J. Blinken, a desemnat România ca ţară participantă în Programul Visa Waiver (VWP). Potrivit unui anunţ publicat pe pagina oficială a guvernului SUA, colaborarea şi schimbul de informaţii care stau la baza VWP vor spori semnificativ interesele de securitate ale Statelor Unite, în plus faţă de încurajarea călătoriilor şi comerţului legitim între cele două naţiuni.

    Secretarul Mayorkas şi Secretarul Blinken felicită România pentru îndeplinirea cerinţelor stricte de securitate necesare pentru a se alătura VWP. România este un partener excepţional al Statelor Unite, iar relaţia strategică s-a consolidat semnificativ în ultimii ani. Aderarea României la VWP este o dovadă a parteneriatului nostru strategic şi a angajamentului comun pentru securitate şi prosperitate economică.

    Programul Visa Waiver este rezultatul unor parteneriate de securitate cuprinzătoare între Statele Unite şi ţările desemnate care îndeplinesc cerinţe stricte legate de combaterea terorismului, aplicarea legii, aplicarea reglementărilor de imigraţie, securitatea documentelor şi gestionarea frontierelor. Cerinţele programului includ ca ţara să aibă o rată de refuz a vizelor pentru vizitatori non-imigranţi sub 3% în anul fiscal anterior, să emită documente de călătorie sigure, să ofere privilegii reciproce de călătorie pentru toţi cetăţenii şi naţionalii americani, indiferent de origine naţională, religie, etnie sau gen, şi să colaboreze îndeaproape cu autorităţile americane de aplicare a legii şi de combatere a terorismului. România a depus un efort semnificativ la nivel guvernamental pentru a îndeplini toate cerinţele programului, inclusiv încheierea de parteneriate cu Statele Unite pentru schimbul de informaţii privind terorismul şi infracţiunile grave cu agenţiile americane de aplicare a legii şi securitate, precum şi îmbunătăţirea proceselor de verificare a persoanelor care călătoresc spre şi prin România. Ca în cazul tuturor ţărilor participante la VWP, Departamentul pentru Securitate Internă (DHS) va monitoriza în mod continuu conformitatea României cu toate cerinţele programului şi, conform legislaţiei, va efectua o evaluare cuprinzătoare a participării continue a României în VWP, în funcţie de interesele de securitate naţională şi de aplicare a legii ale Statelor Unite, cel puţin o dată la doi ani.

    Biroul Vamal şi de Protecţie a Frontierei (CBP) anticipează că Sistemul Electronic pentru Autorizaţia de Călătorie (ESTA), disponibil online şi prin aplicaţia mobilă, va fi actualizat în jurul datei de 31 martie 2025, pentru a permite majorităţii cetăţenilor şi naţionalilor români să aplice pentru a călători în Statele Unite în cadrul VWP în scopuri turistice sau de afaceri, pentru o perioadă de până la 90 de zile, fără a obţine în prealabil o viză americană. Aceste autorizaţii sunt, în general, valabile timp de doi ani. Călătorii care deţin vize valabile de tip B-1/B-2 pot continua să utilizeze aceste vize pentru călătorii în Statele Unite, iar vizele B-1/B-2 vor rămâne o opţiune pentru cetăţenii români. Aplicaţiile ESTA pot fi accesate la adresa esta.cbp.dhs.gov sau prin descărcarea aplicaţiei mobile „ESTA Mobile” din App Store (iOS) sau Google Play Store.

    Cetăţenii americani beneficiază deja de călătorii fără viză în România şi pot rămâne până la 90 de zile în scopuri turistice sau de afaceri, cu condiţia să deţină un paşaport valabil cel puţin trei luni de la data sosirii.

    România este al 43-lea membru al Programului Visa Waiver şi a patra ţară adăugată în timpul mandatului Secretarului Mayorkas (Croaţia în 2021, Israel în 2023 şi Qatar în 2024). Informaţii suplimentare despre VWP pot fi găsite la www.dhs.gov/visa-waiver-program.

    Ce spune premierul Marcel Ciolacu

    Includerea României în programul Visa Waiver este „un semn clar al încrederii Statelor Unite ale Americii în ţara noastră, în instituţiile noastre şi în cetăţenii noştri”, spune premierul Marcel Ciolacu.

    Românii vor călători fără vize în Statele Unite ale Americii începând cu sfârşitul lunii martie, ceea ce, potrivit premierului „este un moment istoric pe care îl aşteptăm cu toţii de peste 16 ani de zile”.

    „De altfel, istoria pare că se desfăşoară foarte rapid pentru România în această perioadă. Au trecut doar 10 zile de când am fost admişi pe deplin în spaţiul Schengen, iar astăzi am primit de la Departamentul de Stat şi Departamentul pentru Securitate Internă anunţul oficial al includerii ţării noastre în programul Visa Waiver. Sunt două evenimente esenţiale care confirmă recunoaşterea României pe scena internaţională şi în relaţia sa cu partenerii strategici. Dincolo de faptul că românii nu vor mai pierde timp şi bani pentru a-şi lua vize pentru SUA, decizia de azi are în primul rând o valoare simbolică. Pentru că este un semn clar al încrederii Statelor Unite ale Americii în ţara noastră, în instituţiile noastre şi în cetăţenii noştri. Dar este şi o recunoaştere a progresului pe care l-am făcut în ultimii ani, a reformelor pe care le-am implementat şi a apropierii noastre de standardele euroatlantice”, spune premierul Marcel Ciolacu.

    Premierul afirmă că începând cu acest moment, românii pot vorbi cu mândrie despre succesul românesc, despre succesul întregii societăţi.

    „Şi sper ca alături de Schengen, acesta să fie un punct de cotitură în ceea ce priveşte modul în care trebuie să acţionăm ca să atingem succesul. Mult prea mult timp am stat încremeniţi în lamentări.
    A da vina mereu pe alţii, a vorbi continuu despre nedreptăţi şi cetăţeni de mâna a doua nu produce nimic bun în afară de frustrare. Acesta este un mod de lucru superficial care s-a dovedit de-a lungul timpului falimentar în raport cu atingerea obiectivelor mari de ţară. Astăzi demonstrăm fără îndoială că atunci când avem un plan clar, oameni determinaţi să îl aplice şi parteneri de încredere nu avem cum să nu reuşim”, mai spune Ciolacu.