BusinessMagazin

Blog

  • Aviva intra pe auto

    Aviva va incepe sa vanda in perioada urmatoare asigurari auto in Polonia. Compania britanica, specializata pe asigurari de viata si pensii private, nu putea ignora o piata poloneza a asigurarilor auto asteptata sa se dubleze in urmatorii zece ani, cu venituri din prime de aproape 6 miliarde de euro anual.

     

    Tidjane Thiam, directorul executiv al Aviva responsabil pentru afacerile din Europa, spune ca firma intentioneaza sa vanda asigurari prin Internet si telefon, desi majoritatea asigurarilor in Polonia se incheie acum prin intermediul brokerilor. Thiam s-a declarat convins de succesul vanzarilor directe in Polonia, desi va dura ceva timp pana va fi pus la punct sistemul de vanzare. In prezent, 43% din populatia poloneza detine o masina, comparativ cu 32% in Marea Britanie. Din totalul proprietarilor, 26% detin o asigurare auto completa, dar reprezentantii companiei sunt convinsi ca acest procent se va majora in perioada urmatoare, pe masura ce cresc vanzarile de masini noi. Numarul clientilor Aviva din Polonia este de 3,5 milioane. Compania ofera asigurari de viata si de locuinte, ocupand locul al doilea in tara pe piata pensiilor si a asigurarilor de viata.

  • Inca trei ani fara straini

    Premierul ungar, Ferenc Gyurcsány, va incerca sa convinga Comisia Europeana ca interdictia privind achizitionarea terenurilor agricole de catre straini sa fie extinsa cu trei ani.

     

    Conform tratatului semnat de Ungaria cu Uniunea Europeana la aderarea din 2004, strainii nu au dreptul sa cumpere teren pana in 2011. In cazul in care diferenta dintre preturile practicate in tara si cele ale terenurilor similare din UE este prea mare, atunci interdictia poate fi extinsa cu trei ani. La o intalnire cu Camera Agricultorilor, premierul Gyurcsány a dat asigurari ca va cere la Bruxelles aplicarea acestei masuri, intrucat terenurile din Ungaria ar fi substantial mai ieftine decat cele din UE. Liderii Camerei au sustinut chiar modificarea actualei legislatii, care interzice achizitionarea terenurilor doar de catre strainii persoane fizice, nu si de companiile controlate de cetateni straini.

  • Fond de investitii in metale

    Pe masura ce fondurile clasice de investitii sau cele in proprietati imobiliare isi diminueaza randamentele, investitorii cauta noi oportunitati de a-si mari profiturile.

     

    Budapest Fund Manager (BA), bratul de investitii al Budapest Bank, parte a grupului GE Money, a anuntat lansarea unui fond de investitii in metale. In ultimii ani, piata a inregistrat un boom spectaculos, fiind asteptata o crestere a preturilor si in anii urmatori. Aceasta deoarece furnizarea materiilor prime va tine tot mai greu pasul cu cresterea cererii, alimentata de investitiile in China si India, dar si de majorarea consumului intern in aceste tari. Sumele vor fi investite in parti egale in achizitia de zinc, aluminiu, nichel, cupru sau produse petroliere. BA are in portofoliu 25 de fonduri de investitii si patru fonduri de pensii. Profitul total obtinut anul trecut a fost de 6,7 milioane de euro. La sfarsitul lui 2006, valoarea activelor administrate era de 1,22 miliarde de euro. 

  • Bancnote si firfirici

    O initiativa publica din Slovacia, semnata pana in prezent de 2.700 de persoane, urmareste ca Banca Centrala Europeana (BCE) sa lanseze procedura emiterii de bancnote de 1 si 2 euro.

     

    Guvernul slovac, care va adopta moneda europeana in 2009, nu a sprijinit initiativa. Cu toate acestea, premierul slovac Robert Fico (foto) i-a explicat presedintelui BCE, Jean-Claude Trichet, ca tara sa intentioneaza sa lanseze o dezbatere pe aceasta tema, relateaza publicatia EUObserver. „Bancnota, spre deosebire de moneda, este un simbol subiectiv al valorii“, a precizat Fico. El a argumentat cu faptul ca in tara sa moneda de un euro va inlocui doua bancnote de 20 de coroane sau una de 50, in prezent un euro fiind evaluat la 33,5 de coroane slovace. Astfel, slovacii ar putea avea sentimentul ca detin mai putini bani.

     

    Un purtator de cuvant al BCE a explicat ca o asemenea solicitare nu va fi acceptata, deoarece aspectele pozitive ar fi depasite cu mult de cele negative. Astfel, ar urma sa fie afectat sectorul de retail si cel al vanzarilor prin automate. De asemenea, costurile cu imprimarea si procesarea noilor bancnote ar fi prea impovaratoare. Purtatorul de cuvant a dat si exemplul Statelor Unite, care au stopat emiterea de noi bancnote de un dolar si le-au inlocuit cu monede. O solicitare similara a fost respinsa de BCE in noiembrie 2004, la solicitarea Atenei si a Romei. La adoptarea monedei europene in 2001, un euro a inlocuit aproximativ 340 de drahme grecesti.

  • TGV pentru fotbal

    Dupa ce Polonia a castigat dreptul de a organiza Euro 2012 impreuna cu Ucraina, autoritatile s-au decis sa cumpere trenuri de mare viteza (TGV), care sa ruleze cu peste 200 de kilometri/ora.

     

    Czeslaw Warsewicz, presedintele PKP Intercity, a spus ca in urmatorii doi-trei ani vor fi cumparate 20 de TGV, care vor costa in jur de 400 de milioane de euro. Jumatate din suma urmeaza sa fie achitata de companie, iar jumatate din fondurile UE. Primul tren ar urma sa fie dat in folosinta in perioada 2010-2011. 

  • Tinta pe Balcani

    Compania de head-hunting Jordan Sheppard Eastern Europe, cu sediul central in Sofia, isi va concentra activitatile si isi va orienta resursele pe regiunea Balcanilor.

     

    Noua denumire va fi Jordan Sheppard Balkans, sub care si-a deschis deja primul birou la Bucuresti. Pana la jumatatea lui 2008 vor urma altele in Belgrad, Skopje, Atena si Istanbul. Compania se va extinde si prin brandul Horizons, prin care vor fi oferite servicii de recrutare pentru personal din middle management si pentru experti. Horizons a deschis deja trei birouri regionale in Bulgaria, la Plovdiv, Veliko Tarnovo si Burgas, urmand ca pana la sfarsitul verii sa mai fie deschise doua la Varna si Ruse.

  • ROMANUL S-A NASCUT CREATIV

    Cat de creativ este romanul, cat de perseverent in a-si promova o idee? Pe o scara de la 1 la 10 masurati creativitatea romanilor, a rusilor, a americanilor, a japonezilor, a ungurilor.

    • „In Romania se aplica teoria efortului minim, din pacate. Cred ca nivelurile de creativitate sunt asemanatoare. Difera insa semnificativ numarul de persoane la care se aplica si mediul in care traiesc persoanele respective. Asta inseamna ca o idee creativa are sanse mult mai mari sa fie transpusa in practica in America si Japonia decât in România sau Rusia“ – Iulian Stanciu, Asesoft
    • „Daca in plina recesiune visul romanului era sa castige la Loto sau Bingo, sondajele de la inceputul boom-ului economic au aratat ca dobanzile tot mai putin atragatoare din banci i-au determinat pe romani sa declare ca a investi intr-o afacere e principala optiune in cazul in care ar avea o suma disponibila. Intre timp, imobiliarele au devenit sport national si lumea a uitat de afaceri in sensul antreprenorial al cuvantului. Dar calmarea boom-ului din real estate va readuce fara indoiala in prim-plan initiativele de antreprenoriat“ – Radu Limpede, analist economic
    • „In mare parte avem spirit antreprenorial, pacat ca nu avem stiinta dezvoltarii rapide a unui business“ – Sorin Stoica, Oregano
    • „E o intrebare discutabila, pentru ca sunt numeroase forme de manifestare a creativitatii si cu siguranta toate aceste popoare se manifesta mai bine in unele domenii si mai putin in altele (spre exemplu, pe japonezi ii caracterizeaza mai curand creativitatea tehnica). Probabil ca si romanii au, pe anumite coordonate cel putin, o creativitate superioara majoritatii celorlalte popoare mentionate“ – Marius Ghenea, pcFun
    • „Romanii cred ca sunt undeva pe pozitia 7 pe o scara de la 1 la 10 a creativitatii“ – Adrian Mircioiu, Andami
    • „Romanii si rusii 7, americanii 9, japonezii 8, ungurii 6“ – Andrei Georgescu, White Image
    • „Cred ca suntem foarte creativi. Romanii 7-8; rusii 7 (sunt mai disciplinati/conformisti ca noi); americanii – 9; japonezii – mai putin; ungurii – nu stiu. De ce v-ati oprit aici?“ – Francisc Bodo, GED Capital
    • „Asta-i ca in bancurile de pe vremuri! As face un clasament, care ar fi asa: americanii, creuzet de natiuni cu mare potential creativ, favorizat de marea competitie – nota 9; japonezii, care au recuperat foarte mult in ultima vreme, chiar daca erau renumiti ca mari copiatori – nota 8; ungurii, rusii si romanii cred ca stam in acelasi palier – nota 6“ – Gabriel Mardarasevici, Ness Technologies
    • „Romanii si rusii 7, americanii 8, japonezii 9, ungurii 6“ – Radu Ionescu, Kinecto

  • SEND ME AN ANGEL

    Exista sansa ca un intreprinzator cu o idee cu adevarat buna, dar fara bani sa gaseasca sprijin din partea bancilor romanesti sau a fondurilor de investitii?  

    • „Din pacate intreprinzatorii, sau majoritatea lor, nu stiu sa realizeze in scris un plan de afaceri coerent. O idee nu inseamna mai nimic daca nu este sustinuta printr-un plan“ – Iulian Stanciu, Asesoft Distribution
    • „Mitul ca un credit se da pe plan de afaceri ramane totusi un mit, peste tot in lume. In ultima vreme s-a creat, totusi, o bresa in sistemul birocratic al bancilor: creditul personal, fara destinatie precisa, mai usor de obtinut decat un credit pentru un proiect de afaceri. Un dezavantaj: este putin mai scump“ – Marius Ghenea, PCFun
    • „Pe langa banci exista asa-numitii «business angels», care de obicei sunt dispusi sa investeasca intr-o idee buna. Totusi, investitiile vin de obicei dupa primul sau al doilea an de functionare a unei firme. Indiferent cat de geniala este ideea, nu foarte multi investitori sunt dispusi sa investeasca din momentul zero“ – Andrei Georgescu, White Image
    • „Trebuie sa intelegem ca finantarea start-up-urilor nu poate fi core business-ul unei banci comerciale, tocmai din cauza gradului de risc implicat. Sunt convins ca in urmatorii ani vor aparea si la noi fonduri de investitii specializate pe start-up-uri si incubatoare de afaceri, care trebuie sa reprezinte o componenta a politicii sociale a oricarui guvern“ – Francisc Bodo, GED Capital
    • „Nu este obligatoriu sa obtii finantare de la o banca daca esti la inceput. Un software se poate dezvolta cu foarte putini bani. Poti fi student, poti sa te duci la cursuri dimineata, poti sa ai o slujba part-time dupa-amiaza si seara sau noaptea sa mai si programezi. Programul il poti usor vinde si promova pe Internet si astfel nu ai nevoie de finantare, cel putin pana cand firma mai creste“ – Radu Georgescu, GeCAD
    • „Cea mai mare sansa este asocierea cu un investitor, care sa ia o cota-parte din business si sa ofere infuzia de capital de care are nevoie“ – Adrian Mircioiu, Andami

  • Idei de furat pentru o afacere de la zero

    Ce
    afaceri pornite de la zero ofera cel mai bun potential de
    dezvoltare in urmatorii ani? Marele secret este ca nu exista o
    activitate anume care sa garanteze, singura, succesul unei tinere
    companii. Ar fi insa si cateva mici secrete. Primul: mizati pe
    Internet si servicii. Al doilea: ignorati granitele. Ultimul:
    ignorati, pe cat puteti, si regulile; mai bine le rescrieti.

    Revista americana Business 2.0 oferea in septembrie 2006 cateva
    idei celor dornici sa-si deschida afaceri. Era vorba acolo de
    retele ieftine Wi-Fi pentru turismul brazilian, de productia de
    biodiesel in Argentina, de o retea sociala exclusivista pe Internet
    pentru milionarii din Rusia, de un restaurant in stil american
    intr-un mare oras chinez, despre decoratiuni occidentale pentru
    clasa de mijloc chineza sau despre comertul cu ceea ce pare a fi
    noul hit pe piata vinurilor, cele produse in Grecia.

    Ideile par cosmopolite si ciudate, insa globalizarea le justifica.
    Iar romanii care ar putea cauta idei de afaceri in astfel de
    publicatii straine nu-s deloc prea mici pentru un razboi asa de
    mare; in ziua de astazi esti atat de mare pe cat vrei sa fii si ai
    anvergura pe care ti-o construiesti. Timp de un deceniu si
    jumatate, intrebarea „ce domeniu sa aleg“ pentru un potential
    intreprinzator n-a fost necesara in Romania, o piata care a primit
    firesc, fara probleme, cam orice produs i-a fost propus, de la
    napolitane la servicii de consultanta. Maturizarea pietei,
    deschiderea acesteia in fata competitiei europene in urma
    integrarii in UE, schimbarile de pe piata fortei de munca,
    rafinarea gusturilor clientilor, imbunatatirea nivelului de trai
    sunt insa acum noile coordonate de care afacerile aflate in stadiul
    de proiect trebuie sa tina cont.

    Asadar, care sunt cele mai profitabile si potential de succes idei
    de afaceri ale momentului, cu o valoare a investitiei care sa plece
    de la 50.000 de euro? Un numar de 16 oameni de afaceri si analisti
    au raspuns intrebarilor BUSINESS Magazin legate de succes, spirit
    intreprinzator, piete promitatoare si solutii de finantare. Si in
    majoritatea raspunsurilor oferite, Internetul si serviciile legate
    de online in special, dar si de tehnologia informatiei in general
    au tinut capul de afis. „Productie independenta de software, comert
    online si media online, call-center,
    help-desk sau network operations center“, raspunde scurt Marius
    Ghenea, directorul general al PCFun (distributie online de
    echipamente IT si electronice), fost director executiv la Flamingo
    si fost director general la Flanco. Sorin Stoica, fondator al
    grupului Dasimpex, preluat de fondul de investitii GED, crede ca
    domeniul IT va creste in urmatorii trei ani cu cel putin 30%, atat
    pe partea de software si hardware, cat si in zona comunicatiilor
    integrate.

    Analistul economic Radu Limpede crede ca serviciile bazate pe
    Internet, cu precadere in zonele in care valoarea este adusa de
    utilizatori, isi pot gasi rapid audienta globala si clienti de
    oriunde. Pornind de la exemplul Google, care a intrecut Coca-Cola
    in capitalizare bursiera si in notorietate a brandului in anumite
    tari ale lumii, si continuand cu Softpedia.com si Soft32.com,
    site-uri de servicii online dezvoltate in Romania, dar unde 95% din
    clienti sunt straini, Limpede crede ca zonele de Internet si
    software asigura un teren propice succesului: „Ceva inovator isi
    gaseste imediat audienta globala, pentru ca Internetul este privit
    drept «noul continent», in care nu exista granite dictate de
    distanta, iar cele lingvistice se pot parcurge cu costuri minime“,
    spune Limpede.

    Serviciile IT vor avea mai mare cautare decat in anii anteriori, pe
    masura ce firmele romanesti se vor dezvolta si vor avea nevoie sa
    isi externalizeze o buna parte din activitatile care nu fac parte
    din nucleul afacerii, spune Radu Georgescu, presedintele GeCAD, cel
    care a vandut, in urma cu cativa ani antivirusul RAV companiei
    Microsoft. „Noi mizam mult pe serviciile de securitate IT“,
    precizeaza Georgescu.

    Radu Apostolescu, director executiv la magazinul online Emag,
    completeaza lista domeniilor despre care crede ca sunt de viitor
    pentru o afacere noua: „Servicii logistice integrate, cu
    transparenta informationala maxima, real-time catre clienti.
    Servicii online de furnizare de informatii, pentru ca sunt zeci,
    sute de domenii de la administratie centrala si locala pana la
    turism in care e necesara transparenta si viteza mare de circulatie
    a informatiei“.

    Un punct de vedere diferit are Vladimir Sterescu, directorul
    executiv al EasyCall: „Personal, as investi in zona de creare de
    continut pentru diverse industrii conexe celei a comunicatiilor.
    Romania sta bine la capitolul infrastructuri, toti ne dorim sa avem
    acces la diverse retele de comunicatii, insa cand cauti un continut
    de calitate, versiunile in limba romana reprezinta o mica parte din
    ceea ce gasesti in strainatate“, spune Sterescu, a carui afacere de
    debut, call-center-ul EasyCall, a fost recent cumparata de compania
    americana CGS.

    Cei mai putin familiarizati cu Internetul si productia de software
    se pot orienta spre activitati cu un grad ridicat de concret.
    „Reciclarea aparatelor electronice, electrocasnice, IT & C.
    Daca n-as avea alte preocupari, as investi in turism de tip
    wellness sau de aventura, mici hoteluri in locuri pitoresti, cu
    facilitati de spa si activitati in aer liber, sau intr-o firma de
    amenajari interioare“, spune Lorand Szarvadi, directorul executiv
    al retelei de magazine Domo.

    Francisc Bodo, director de investitii la fondul GED Capital,
    extinde lista: „Consultanta in afaceri, training, servicii privind
    protectia mediului, inclusiv audit si consultanta, forme speciale
    de turism, inclusiv cel rural, petrecerea timpului liber
    (spectacole, sport), ingrijirea sanatatii, retail specializat,
    fast-food, cafenele, catering, administrarea imobilelor. In general
    orice servicii care se preteaza la outsourcing – contabilitate, IT,
    evidenta si administrare personal, paza si securitate, call
    centers, professional cleaning“. Si pentru a fi si mai precis, Bodo
    ofera si variantele finantarii: „Cu experienta si finantare, orice
    activitate din lista; cu experienta si fara finantare, activitati
    care nu presupun investitie initiala mare, cum sunt consultanta sau
    trainingul; fara experienta si cu finantare, turism rural; fara
    experienta si fara finantare, greu de spus, poate doar cleaningul,
    insa si acolo este necesar un minim de know-how sau macar sa ai un
    client de inceput“.

    Mai spre zona hard-pragmatica inclina Gelu Lupas, patronul firmei
    clujene Solara: „Constructii si instalatii pentru case individuale,
    instalatii si sisteme cu consum redus de energie, case low-energy.
    Productie de materiale de constructie si pentru izolatie bazate pe
    materiale naturale, obtinute din produse agricole. Biodiesel,
    izolatii termice si fonice, srot de seminte pentru brichete de
    combustibil“.

    La granita dintre Internet si concret se afla Andrei Georgescu,
    directorul companiei de marketing White Image: „In prezent pe piata
    exista un mare vid de informatii si ar fi cazul sa inceapa sa apara
    integratorii de date, nu in sensul de a colecta informatii din zeci
    de surse, ci de a aduce valoare adaugata, prin crearea de modele de
    analiza a acelor date si crearea de previziuni“.

    In fine, Dragos Dinu, CEO al A&D Pharma, vede dezvoltarea in
    spatiul „serviciilor de consultanta in domeniul aducerii
    reglementarilor din diverse domenii in acord cu legislatia Uniunii
    Europene“.

    Asadar, servicii si Internet. Care ar fi, prin comparatie,
    potentialele succese pentru creatorii de start-up-uri din
    strainatate? CNN ofera exemplul unui start-up multinational – o
    firma americana de mobilier pentru copii, ElevateHome, care detine
    doua fabrici, una in Thailanda si una in India. La 18 luni de la
    infiintare, firma, cu birouri in locuinta proprietarului si numai
    trei angajati in SUA, asteapta primele profituri si o cifra de
    afaceri de 750.000 de dolari in 2006. O alta afacere dezvoltata de
    la zero, Bulbs.com – un retailer online din Massachusetts – vinde
    pur si simplu becuri; trimite si in strainatate comenzi mai mari de
    100 de dolari, iar cifra de afaceri i-a crescut cu cate 50% anual
    in ultimii trei ani.

    O
    alta companie, cu numai 10 angajati, este interfata prin care 90 de
    fabrici din China, Malaiezia si Singapore vand pe piata americana
    produse ce pornesc de la banale lupe pentru filatelisti si ajung la
    lasere industriale. Crema prajiturii o reprezinta cinci studenti de
    la Rensselaer Polytechnic Institute, cea mai veche universitate
    tehnologica din SUA, care au creat in 2004 un program de training
    pentru folosirea eficienta a stingatoarelor pentru incendii;
    vanzarile au crescut in primul an de doua ori mai repede decat au
    estimat intreprinzatorii.

    Setul de intrebari trimis celor 16 oameni de afaceri si analisti
    romani a cuprins si o mica capcana: i-am intrebat spre ce tip de
    afacere s-ar orienta in prezent, daca ar fi sa o ia de la inceput.
    Am vrut sa vedem in ce masura coincid raspunsurile la aceasta
    intrebare cu ceea ce au recomandat in materie de start-up de
    succes. Internetul si comertul online tin capul de afis si la acest
    capitol, urmate de prestarile de servicii, turism, energie verde,
    consultanta si training; apar imobiliarele si constructiile,
    domenii ce implica finantari serioase. Putem deci conchide
    linistiti ca interlocutorii n-au cazut in capcana.

    Mai departe, am solicitat interlocutorilor sa numeasca o piata, un
    domeniu de activitate unde produsele romanesti sa poata spera la
    recunoasterea mondiala, la un succes cel putin asemanator cu cele
    inregistrate in software de antivirusii RAV al lui Radu Georgescu
    sau BitDefender produs de Softwin. Francisc Bodo si Gabriel
    Mardarasevici, directorul Ness Technologies, joaca pe cartea
    turismului. „Promovarea trebuie sa fie insa organizata si finantata
    de catre Guvern“, spune Bodo. „Succesul va aparea in anii viitori,
    in masura in care se va investi masiv in infrastructura“, adauga
    Mardarasevici.

    Marius Ghenea de la PCFun introduce insa o nota de scepticism
    inclusiv in privinta exemplelor noastre de produse romanesti cu
    succes in strainatate. „Atat RAV, cat si BitDefender sunt produse
    remarcabile, ca si companiile care se asociaza acestor nume de
    marca ale industriei software. Dar cred ca, fara a parea
    condescendent, nici unul din ele nu a ajuns la consacrarea
    mondiala, deci nici macar aici nu cred ca putem spune ca «dominam»
    piata mondiala“, considera Ghenea, recunoscand insa ca productia de
    asemenea programe poate fi in continuare un punct forte al
    economiei romanesti. „Piata pe care putem spera sa fim recunoscuti
    in viitorul apropiat pe plan european si, de ce nu, mondial ar
    putea fi cea de outsourcing. Pentru putin timp, insa, trei-patru ani, din cauza evolutiei costurilor fortei
    de munca“, atrage atentia Marius Ghenea.

    Lorand Szarvadi de la Domo se arata insa mult mai optimist: „Eu
    cred ca tot IT-ul romanesc, industria de software, va produce si
    urmatoarele surprize. Categoric, intrarea noastra in Europa ofera
    sanse si celorlalte domenii sa intre in competitie cu toata lumea“.
    Radu Georgescu are un punct de vedere asemanator, dar si o
    precizare de facut: „Putem fi recunoscuti in piata de software,
    pentru ca noi, romanii, suntem capabili sa cream programe foarte
    inovatoare, care pot avea succes pe piata internationala. Piata de
    software insa este o notiune destul de larga. La GeCAD, ne-am
    orientat catre aplicatii pentru comunicarea electronica, pentru
    comert electronic si solutii de securitate IT“.

    Pentru un bun inceput al afacerii, in afara de idei trebuie
    finantare si un spatiu. Pentru cei ce cred ca originalitatea ideii
    lor poate impresiona un posibil finantator mai mult decat detaliile
    planului de afaceri, cea mai potrivita finantare in actualele
    conditii din Romania pare sa vina din partea unui „business angel“
    – un capitalist cu vechime dispus sa acorde, in schimbul unui
    procent din afacere, banii necesari dezvoltarii. La banci, oamenii
    de afaceri pe care i-am consultat recomanda mai degraba accesarea
    unui credit pentru nevoi personale. Este mai scump, dar este si mai
    usor de obtinut si nu necesita garantiile cerute de banca pentru un
    credit IMM.

    Spatiile comerciale si industriale ceva mai mici sunt o problema
    mai delicata, in special in Bucuresti, dar si in orasele mari din
    tara. „Spatii mai mici inseamna circa 500 de metri patrati, pentru
    depozitare, eventual productie. Dar atat timp cat exista cerere
    pentru spatii de peste 1.000 mp, proprietarii vor opta sa satisfaca
    in primul rand acest segment“, spune Costel Alecu, director la
    Regatta. Daca intreprinzatorul este bucurestean, sansa doritorilor
    de spatii mai mici pare sa tina clar de zonele limitrofe Capitalei:
    „Proprietarii situati la 20-30 km de Bucuresti au o presiune mai
    mica la inchirieri, fiind de acord sa ofere si suprafete mai mici.
    Chiria pe metrul patrat poate varia intre 6,5 si 8 euro/mp“.

    Idee, finantatori, tendinte. Ce mai trebuie ca afacerea sa mearga?
    La inceput am promis cateva secrete, desi unii ati mai citit
    probabil lucruri asemanatoare in cartile de afaceri. Asa ca nu
    putem incheia fara inca un secret – ei da, aproape un secret al lui
    Polichinelle: sa faci ceea ce-ti place, ce te atrage, la ce te
    pricepi cu adevarat.

  • ANGAJAT SAU ANGAJATOR

    In ce masura sunt romanii mai atrasi de posibilitatea pornirii unei afaceri decat de siguranta oferita de un post de angajat?

    • „Pentru multi exista mirajul «imi fac firma, devin milionar peste noapte». In domeniile care au cautare, multi din cei care ajung la un nivel profesional peste medie sunt atrasi de acest miraj. Pericolul cel mai mare pentru acestia nu este esecul antreprenorial, ci faptul ca multi renunta prea devreme la un post in care inca mai pot invata multe si apoi isi cheltuiesc energia cu un miraj. In cazul esecului, fie isi pierd increderea in ei ca profesionisti, fie se plafoneaza, ramanand intr-o «firma de apartament», fara viitor“ – Radu Apostolescu, Emag
    • „Cred foarte mult ca indrazneala de a incepe o afacere pe cont propriu depinde de trei factori: zona geografica, varsta si educatia“ – Sorin Stoica, Oregano
    • „Nu toti romanii sunt atrasi de viata de antreprenor. Cred ca numai pana in 10% din tineri incearca si aceasta forma de existenta, dar din ce in ce mai multi reusesc“ – Lorand Szarvadi, Domo
    • „Masa critica o vor face romanii plecati la lucru in Italia, Spania, Germania sau Irlanda si care s-au dus acolo cu ideea de a acumula capital. Cei mai putin inspirati si-au imobilizat acel capital in case cu multe camere, in sate cu ulite pline de noroi si fara apa curenta, insa multi au dobandit si viziunea si cunostintele de a pune pe picioare afaceri. Chiar eu am rude care au plecat in strainatate nu de saracie, ci de plictiseala, pentru ca oraselul lor fusese efectiv golit de exodul tinerilor din generatia lor si acum, dupa 3-4 ani, se intorc pentru a deschide afaceri aici“ – Radu Limpede, analist
    • „Statisticile de la Registrul Comertului arata ca sunt foarte multe companii inregistrate, dar cu adevarat afaceri sunt foarte putine. Multe firme sunt create in Romania ca mijloace de vehiculat bani, nu sunt afaceri in sine“ – Iuliana Stan, Human Synergistics Romania