Pana la sfarsitul lui noiembrie, compania va pune in functiune o noua linie de productie si va angaja 30–40 de persoane.
József Szabó, managing director al firmei, spune ca fabrica din Timisoara, ridicata in 2005 si in care s-au investit 3,5 milioane de euro, nu mai poate sa tina pasul cu cererea, in conditiile in care vanzarile se dubleaza la fiecare trei luni. De aceea, de cateva luni fabrica din Ungaria este nevoita sa acopere diferenta. La inceputul anului, firma a deschis o subsidiara in Bulgaria, dar aceasta are atributii doar pe partea de comercializare.
Blog
-
Prea putine pateuri
-
Jumatate din fondurile UE
Astfel, din suma totala de 1,9 miliarde de euro s-au cheltuit doar 986 de milioane, conform unui raport realizat de Ministerul Constructiilor si Dezvoltarii Regionale. Fondurile alocate pentru 2005 mai pot fi consumate pana la sfarsitul acestui an, in timp ce acelea aferente lui 2006 au ca termen final de utilizare sfarsitul lui 2008.
Cea mai mare parte a fondurilor s-au cheltuit prin Programul privind agricultura si dezvoltarea rurala, care a atras in jur de 185 de milioane de euro. Pe locul urmator s-a situat Programul privind resursele umane. Pentru urmatorii sapte ani, Slovacia are alocate din partea Uniunii Europene peste 12 miliarde de euro sub forma de fonduri structurale, impartite pe 11 programe operationale. Domeniile prioritare sunt spre care se vor indrepta fondurile sunt infrastructura, resursele umane si educatia. -
Crestere record a constructiilor romanesti in T3
Sectorul constructiilor din Romania si cel al lucrarilor de inginerie civila a inregistrat, in trimestrul al treile, cel mai mare ritm de crestere din Uniunea Europeana, potrivit datelor biroului european de statistica Eurostat.
Astfel, ritmul de crestere a productiei in sectorul de constructii autohton s-a ridicat in trimestrul al treilea la 37,5% comparativ cu perioada similara din 2006, acest ritm fiind de 15 ori mai mare decat media inregistrata de cele 27 de state membre UE (+2,5%).
Romania a fost urmata in clasamentul ritmurilor de crestere din constructii de catre Bulgaria (30%), Slovenia (17,1%) si Lituania (16,1%). Singurele state care au inregistrat in ultimul an o scadere a productiei sectorului de constructii sunt Cehia (-0,3%), Spania (-1,2%), Portugalia (-2,3%), Germania (-3,1%) si Marea Britanie (-3,5%).
Sectoarele autohtone de constructii si lucrari civile au inregistrat cele mai mari cresteri si raportat la trimestrul al doilea din 2007, fiind urmata de Bulgaria si Portugalia. Raportand datele existente din septembrie la cele din luna august, reiese ca Slovacia a inregistrat un ritm de crestere al constructiilor mai mare decat cel al Romaniei (3,2% respectiv 2%), Germania fiind ultimul stat din UE al carui sector de constructii a mai inregistrat cresteri raportat la luna anterioara.
-
Amenda pentru intarzieri de trenuri
Consilierul Petr Polasek, citat de agentia de presa ceha CTK, a spus ca situatia din transportul feroviar a devenit critica in ultima vreme, intarzierile fiind din ce in ce mai mari, in timp ce circulatia unor trenuri a fost anulata. Desi compania a fost instiintata de aceste lucruri in trecut, situatia nu s-a imbunatatit.
De exemplu, in mai au avut intarzieri 60 de trenuri, iar in septembrie 50. In acest an, firma va primi peste 11,2 milioane de euro din partea autoritatilor regionale din Olomouc pentru asigurarea securitatii in transportul regional. -
Lactalis cumpara din nou in Ucraina
Molochni Dom ("Casa laptelui"), proprietarul brandului Fanni, a avut anul trecut o productie de 35.000 de tone de lactate, obtinand o cifra de afaceri de 34 de milioane de euro. Aceasta este a treia achizitie pe care grupul francez o efectueaza pe piata ucraineana, primele doua fiind realizate in 1996 si 2004.
Anul trecut, vanzarile Lactalis in Ucraina au ajuns la 68 de milioane de euro. In Europa de Est, grupul mai detine fabrici in Republica Moldova, Polonia si Cehia. Lactalis este al doilea producator de produse lactate din lume, cu o cifra de afaceri la nivel mondial in 2006 de 7,5 miliarde de euro. La nivel mondial, grupul detine 124 de fabrici, din care 46 sunt situate in afara Frantei. -
Slovenia, elevul rau
Aprecierea ii apartine lui Joaquin Almunia, comisarul european pentru afaceri economice si monetare. Acesta s-a declarat profund ingrijorat de evolutia Sloveniei, mai ales dupa publicarea cifrelor privind evolutia inflatiei in acest an, dar si a estimarilor pentru 2008.
Aderarea la zona euro, la inceputul acestui an, a fost precedata de doi ani cu o inflatie de 2,5%, tara fiind data drept model de stabilitate financiara.
Pentru acest an insa se anunta o rata a inflatiei de 3,5%, iar pentru anul viitor de 3,7%, valori care situeaza tara cu mult in afara limitelor pentru zona euro. “Nu este un bun exemplu pentru alti candidati faptul ca odata ce intra in zona euro, inflatia incepe imediat sa creasca”, a comentat Almunia. El a negat vehement existenta vreunei legaturi intre majorarea inflatiei si aderarea la zona euro, in sensul ca preturile ar fi crescut artificial cand au fost convertite in noua moneda. -
Soft ilegal cu chitanta
Business Software Alliance (BSA) a constatat ca peste 57% dintre comercianti "nu informeaza cumparatorii despre posibilele actiuni impotriva utilizatorilor de programe software instalate ilegal".
Dragomir Kojic, reprezentantul BSA, spune ca Serbia detine una din cele mai ridicate rate ale pirateriei software din Europa Centrala si de Est – 78%. Spre comparatie, in Croatia aceasta este de 58%. In ciuda introducerii unor reglementari impotriva pirateriei, nivelul redus al salariilor, de aproximativ 300 de euro, si pretul ridicat al licentelor ii determina pe multi sarbi sa continue sa apeleze la softuri ilegale.
-
Fara cash in tranzactiile mari
Proiectul prevede si infiintarea unei politii fiscale cu sarcina de a supraveghea aplicarea noilor reglementari. Pentru a preveni divizarea sumei cu scopul de a ocoli legea, vor fi scoase in afara legii si platile mai mici legate intre ele, care constituie de fapt o singura tranzactie si care in total depasesc pragul limita de 5.100 de euro. Noua lege ar urma sa se aplice si tranzactiilor imobiliare.
Conform presedintelui Camerei Notarilor din Bulgaria, anul trecut s-au incheiat in jur de 600.000 de tranzactii imobiliare. Principalul scop pentru care platile privind achizitionarea unui imobil va trebui sa fie efectuate prin intermediul bancilor este descurajarea evaziunii fiscale, avand in vedere ca majoritatea proprietatilor sunt declarate in scopul taxarii la o valoare mult inferioara fata de cea de piata. Noul pachet de legi este sustinut de Confederatia Angajatorilor si a Industriasilor din Bulgaria, care considera ca aplicarea restrictiilor la platile efectuate cu numerar va scoate la suprafata unele afaceri derulate in prezent in economia subterana.
-
Primul mare faliment al unui mall
Unul dintre cele mai scumpe avioane McDonell Douglas MD-80 din lume decola martea trecuta in jurul pranzului de pe aeroportul Otopeni. Nu era insa vorba de o versiune de lux a avionului care nu depasea in mod normal 50 de milioane de dolari si nici macar de vreo comanda speciala din partea unui seic, ci era cursa de linie care ii ducea de la Bucuresti la Nisa pe cativa dintre cei mai mari proprietari si dezvoltatori imobiliari din Romania. Shimon Galon, seful GTC Romania, si Reuven Havar, directorul general al Africa Israel Romania, top managerii Bucuresti Mall si Plaza Romania, precum si alti investitori ale caror proiecte insumate (finalizate sau aflate pe teava) treceau de trei miliarde de euro aveau aceeasi tinta – Palais des Festivals et des Congrès de la Cannes, unde are loc in fiecare an MAPIC, cel mai important targ de mall-uri si proiecte comerciale din Europa.
Iar daca pana acum trei-patru ani dezvoltatorii romani ajungeau la MAPIC mai mult pentru a vedea care sunt tendintele si pentru a atrage finantari pentru proiectele lor, in ultimii doi ani comunitatea de afaceri din Romania este printre cele mai bine reprezentate.Doar ca numarul mare de centre comerciale anuntate pe termen mediu a generat o mare problema pentru retailerii de imbracaminte si incaltaminte. Cu aproape o suta de mall-uri in plan pentru Bucuresti si celelalte orase din tara, cum poti alege cea mai buna destinatie? "Suntem intr-un moment in care vrem sa deschidem rapid magazine, ne intereseaza o dezvoltare cat mai accelerata a retelei, dar nu stiu ce sa alegem, avem propuneri pentru proiecte care in unele cazuri sunt situate la doar o aruncatura de bat unul de celalalt." Aceasta este dilema lui Markus Pinggera, director de expansiune al Deichmann, unul dintre cele mai mari lanturi de magazine de incaltaminte si marochina rie din Europa. El da exemplul Aradului, unde sunt in plan 7-8 proiecte, "unele foarte frumoase, dar cu toate acestea nu am semnat nicaieri pentru ca astept sa vad unde vor semna si alti retaileri importanti".
Cu alte cuvinte, considera analistii imobiliari, mall-urile care vor convinge cat mai repede primele nume mari din retail sa intre ca ancore vor atrage ca un magnet si brandurile care acum sunt in expectativa. Asteptarea din prezent este intr-un fel inversarea situatiei de acum 3-4 ani, cand retailerii care doreau sa intre pe piata roma neasca mergeau tinta la cele cateva centre comerciale noi cu o suprafata de macar 20.000 de metri patrati. Iar intrarea lor intr-un astfel de centru comercial, chiar daca insemna plata unor chirii foarte ridicate, era un succes aproape garantat.A fost cazul Bucuresti Mall, primul proiect comercial de tip mall din Romania unde au intrat pentru prima data branduri internationale precum Marks & Spencer sau Debenhams, dar si cazul Plaza Romania, unde s-a deschis in toamna anului 2004 primul magazin Zara de pe piata. "Am avut foarte multe cereri si avem in continuare o lunga lista de asteptare, chiar daca am extins de-a lungul timpului suprafata de la Bucuresti Mall si avem planuri de extindere si pentru Plaza Romania“, spune Radu Tanasescu, director operational al Anchor Grup, parte a grupului turcesc Fiba, care opereaza cele doua mall-uri din Bucuresti.
Avantajul primului venit pe acest segment al pietei imobiliare romanesti a permis operatorului celor doua mall-uri sa contabilizeze doar anul trecut un profit net de aproximativ 17 milioane de euro la afaceri de aproape 34 de milioane de euro.Numai ca in timp ce compania turca s-a limitat la Capitala, alti investitori, precum omul de afaceri Iulian Dascalu, au mizat pe orasele de provincie. Dascalu, proprietarul grupului Iulius, a ajuns in prezent sa detina trei mall-uri in Iasi, Timisoara si Cluj, un alt proiect fiind deja anuntat pentru Suceava. "Ma intereseaza si alte orase din tara si nu doar spatiile comerciale, ci proiecte integrate, cum este cazul Palas – pe care il dezvoltam la Iasi in zona centrala“, spune omul de afaceri, in timp ce incearca sa cuprinda macheta proiectului cu care a fost prezent la targul imobiliar de la Cannes.
"Un proiect livrat in fiecare an sau la doi ar fi foarte bine pentru noi, iar in primavara sper sa prezentam inca un proiect care va fi chiar mai mare decat Palas“, adauga Dascalu. Cu o valoare a proiectelor viitoare, aflate in diferite stadii de dezvoltare, de peste jumatate de miliard de euro potrivit propriilor estimari, Dascalu va avea insa de facut fata concurentei reprezentate de mari dezvoltatori internationali, precum Africa Israel, Globe Trade Center (GTC) sau Plaza Centers si a unor investitori romani, mai mult sau mai putini cunoscuti, precum Dan Adamescu (proprietarul Unirea Shopping Center din Capitala), care are in plan proiecte comerciale in Brasov si alte orase din tara, sau Dan Calin Nistor, care va demara pana la sfarsitul acestui an constructia unui mall de aproximativ 30 de milioane de euro la Cluj. Insa numarul dezvoltarilor viitoare anuntate este cu mult mai mare, rapoartele de piata ale principalilor consultanti imobiliari vorbind de 80-90 sau chiar 100 de mall-uri.
-
Minus la inchidere
Acesta adauga ca perioada de incertitudine va continua pana spre sfarsitul perioadei de subscriere la oferta publica initiala a Transgaz, programata sa inceapa saptamana viitoare.
SIF-urile au piedut cel mai mult, aproape un procent, SIF Muntenia si SIF Moldova inregistrand pierderi de peste doua puncte procentuale. Banca Transilvania (simbol TLV) a pierdut inca 0,6%, pe fondul unor operatiuni in valoare de aproape un milion de euro. O pierdere semnificativa au consemnat titlurile dezvoltatorului imobiliar Impact (simbol IMP), dupa ce au deschis in crestere.
Pierderi asemanatoare celor de la noi se inregistreaza astazi pe tot continentul, de la indicele european DJ EURO STOXX 50, cu un minus de 0,6%, pana la Sofia, undde SOFIX a pierdut aproape un procent, si Instambul, unde ISE NATIONAL 100 a cazut 0,7%.