BusinessMagazin

Blog

  • Cel mai nou pariu al domnului Mario Draghi

    Coroborat cu anunţul Băncii Angliei că va continua operaţiunile de relaxare monetară, anunţul lui Draghi a umplut joi de euforie pieţele europene de acţiuni, cu cea mai mare creştere într-o singură zi a indicelui paneuropean FTSEurofirst 300, cu 2,4%.

    Fermitatea ambelor bănci contrastează puternic cu poziţia Rezervei Federale a SUA, care a sugerat recent va pune capăt programului de stimulare artificială a pieţelor cu ajutorul tiparniţei de bani. În plus, pentru BCE este neobişnuit să ofere pieţelor astfel de promisiuni clare. “O perioadă extinsă este o perioadă extinsă. Nu e vorba doar de 6 sau 12 luni”, a spus Draghi, adăugând că BCE rămâne deschisă la orice opţiune în privinţa dobânzilor, inclusiv la ideea unor rate negative ale dobânzii la depozite.

    Intervenţia verbală energică a lui Draghi a fost menită în special să combată aşteptările speculatorilor privind posibilitatea de a forţa randamente mai mari la obligaţiunile guvernamentale emise de ţările cu probleme din zona euro, în primul rând Portugalia şi Spania, în contextul în care criza de guvern din Portugalia a dus la o creştere bruscă a randamentelor la obligaţiunile vândute de statul portughez.

    În septembrie trecut, Mario Draghi a lansat un program nelimitat de achiziţii de obligaţiuni (OMT – Outright Monetary Transactions), cu scopul de a reduce dobânzile cerute de creditori statelor cu probleme. De atunci încoace, randamentele la obligaţiunile ţărilor cu probleme din zona euro au rămas la niveluri confortabile, evitând noi crize de genul celor care au silit Grecia, Irlanda şi Portugalia să apeleze la ajutorul de urgenţă al UE şi al FMI.

  • Povestea unui mare magician (VIDEO)

    Burt îşi pierde faima, slujba şi toţi banii, după ce Anton pleacă în Cambodgia pentru a le oferi momente de bucurie locuitorilor săraci. Pentru a-l ajuta să se repună pe picioare, mentorul lui Burt, Rance Holloway (Alan Arkin), împreună cu fermecătoarea sa asistentă (Olivia Wilde) trebuie să găsească cele mai bune metode care să-i retrezească pasiunea pentru magie.

  • Ce pune statul în locul fabricilor de şomeri cu diplomă

    “Mi-ar plăcea să vedem cât mai mulţi tineri de clasa a X-a care optează pentru învăţământul profesional şi pe care să-i găsim activând în procesul de pregătire pe lângă Dacia Piteşti, pe lângă Ford Craiova, pe lângă Sidex Galaţi, pe lângă multe alte companii din România şi, de ce nu, în zona de învăţământ profesional agricol. Acest model nu este un model inventat de noi, este modelul german care a fost introdus în Legea educaţiei din România şi eu sper ca şi părinţii, şi copiii să înţeleagă că a avea o meserie, a şti să faci ceva este garanţia poate nu a prosperităţii, dar a unui trai decent”, a afirmat preşedintele.

    Traian Băsescu a atras atenţia că, în ciuda mediei naţionale scăzute a şomajului, există trei regiuni – Moldova, Centru şi Sud-Est, unde şomajul în rândul tinerilor depăşeşte 25% – aşa încât programele cu bani europeni destinate creării de locuri de muncă pentru tineri (125 mil. euro alocate României prin bugetul 2014-2020) va trebui să fie îndreptate spre astfel de zone.

    În anul şcolar 2012 – 2013 sunt 13.000 de tineri înscrişi la învăţământul profesional şi 1.500 de firme care beneficiază de el, în timp ce pentru anul 2013 – 2014 sunt 20.000 de locuri şi 1.800 de firme care solicită să preia în învăţământ profesional tineri care au trecut de clasa a IX-a.

    În acelaşi timp, conform legislaţiei adoptate în 2010 care completa legea privind ucenicia la locul de muncă, companiile au  dreptul să angajeze ucenici – tineri între 16 şi 25 de ani – primind pentru formarea acestora o subvenţie lunară în valoare de 300 de lei brut de la agenţiile de ocupare a forţei de muncă. “Aş spune că până în prezent acest program nu este de mare succes”, a conchis preşedintele.

    Şeful statului i-a criticat, nu fără temei, pe “universitarii parlamentari” al căror interes e să desfiinţeze învăţământul profesional, ca să aibă “materie primă plătitoare”. “Se manifestă tendinţa de a desfiinţa acest învăţământ profesional pentru că multele universităţi inventate peste tot pe cuprinsul ţării trebuie să aibă materie primă plătitoare. A venit momentul în care ori înţelegem că avem obligaţia să renunţăm la mercantilismul din educaţie şi să dăm şanse copiilor, ori, dacă nu, vom avea generaţii sacrificate”, a spus Băsescu.

  • BNR: Mingea e de-acum în ograda băncilor

    Baza deciziei este faptul că inflaţia a scăzut mai repede decât se estimase, iar scopul este stimularea băncilor să reducă dobânzile la credite cât mai curând, atât spre a impulsiona creditarea, cât şi spre a face posibilă rambursarea sumelor împrumutate. “E în interesul bancherilor să practice dobânzi mai mici, dar încasabile decât să ţină dobânzi mai mari, dar să aibă probleme la încasarea sumelor”, a argumentat Isărescu.

    Banca centrală a urmărit, cel mai probabil, să transmită astfel “un semnal că nu e mulţumită de ritmul creşterii economice, mai ales că exporturile nete au fost singurul motor de creştere în T1, în timp ce cererea internă a avut o contribuţie negativă la PIB în T1″, apreciază Dumitru Dulgheru, economist al BCR. Or, acesta nu e un model sustenabil de creştere pentru o economie aflată în acest stadiu de dezvoltare”, arată Dulgheru.

    Consensul Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari este că noul ciclu iniţiat de BNR va duce la o dobândă de 4,75% până în decembrie şi de 4,25% până la sfârşitul lui 2014. Estimarea BCR este tot de 4,75% în decembrie, în condiţiile unei inflaţii aşteptate să se reducă de la cca 5,3% la finele lui mai spre 3,6% la sfârşitul anului.

  • Flacăra democraţiei se întoarce cu scântei

    Adrian Papahagi, unul dintre liderii manifestaţiilor pro-Băsescu cu “flacăra democraţiei” din vara trecută, şi-a dat demisia din PDL anunţând că “singurul lider legitim al dreptei este Traian Băsescu”, ceea ce era oricum vizibil, măcar din faptul că acesta a participat la întâlnirea între fondatorii Mişcării şi liderii filialelor din judeţe, ţinută la Vila Lac 1.

    În ce o priveşte pe Elena Udrea, văzută în primăvară ca potenţial lider al popularilor, ea anunţase încă pe atunci că s-ar înscrie în MP dacă s-ar transforma în partid, dar nu ca gest ostil faţă de PDL, cu care aprecia că viitorul partid MP ar urma să coopereze. O despărţire în termeni ostili a avut, în schimb, Cristian Preda, care a fost suspendat din PDL pe şase luni pentru criticile constante aduse conducerii partidului şi care, ca atare, şi-a anunţat colegii că “ne despărţim şi că va dura mai mult de şase luni până să ne regăsim”.
     

  • Ce mai vinde omul de prin casă: jucării de colecţie

    Unele sunt jucării foarte populare la vremea lor, când mai toţi copiii aveau cel puţin câte una din gamă, cum ar fi cele din seria Star Wars de la finalul anilor ’70 sau începutul anilor ’80 ori Barbie şi Action Man vechi, Thunderbirds din anii ’60-’70 sau maşinuţele Corgi.

    De mare  valoare sunt şi jucăriile care pot fi asociate cu o perioadă anume, dar care nu au fost la fel de intens promovate ca altele din epoca lor. Preţurile cele mai mari se obţin nu numai în funcţie de raritate, ci şi de starea jucăriilor, colecţionarii fiind dispuşi să plătească mai mult pe exemplare care mai au cutia şi manualele ori sunt chiar sigilate în ambalaj.

  • Semne bune de la Londra: economia creşte, bursa duduie, femeile se bucură

    BCC estimează că economia ar putea creşte cu 0,6% în T2, faţă de 0,3% în T1.

    Prima reuniune a comitetului de politică monetară prezidată de Carney s-a încheiat cu declaraţia fermă că programul curent de relaxare monetară derulat de bancă va continua. Aceasta a stârnit euforia pieţelor financiare, cu o creştere a indicelui FTSE 100 cu 6%; în acelaşi timp, lira sterlină s-a depreciat sub 1,50 dolari – un lucru numai bun pentru exportatorii britanici.

    Cu o carieră de 13 ani în Goldman Sachs şi de 7 ani ca guvernator al Băncii Canadei, Mark Carney (47 de ani) a figurat inclusiv în topul celor mai influenţi 25 de oameni din lume al revistei Time. Luni, când şi-a început serviciul ca guvernator al Băncii Angliei, a venit la lucru cu metroul, dimineaţa devreme, iar una dintre primele lui promisiuni a fost că se va întâlni cu un grup de femei care au protestat în faţa băncii contra eliminării efigiilor de femei de pe bancnotele în circulaţie.

    Elizabeth Fry, militantă pentru drepturile femeilor, era singura femeie reprezentată pe o bancnotă, cea de 5 lire, însă ea ar fi urmat să fie înlocuită în curând cu Winston Churchill. Carney, gentil, a promis că va discuta cu colegii săi dacă această înlocuire e chiar necesară.

  • Dominaţia Android se consolidează

    În mare parte, succesul Android este datorat grupului sud-coreean Samsung, care a ajuns în Europa la vânzări reprezentând aproape jumătate din piaţa de smartphone-uri, potrivit portalului TechCrunch. Deşi expansiunea vânzărilor de smartphone-uri încetineşte pe pieţele dezvoltate, precum cea europeană, sistemul de operare al Google câştigă cotă de piaţă. Apple controlează 17,8% din piaţa europeană cu sistemul de operare iOS, iar Windows Phone doar 6,8%.

    O situaţie similară este înregistrată în China, cea mai mare piaţă de smartphone-uri din lume. În China, la fel ca în Europa, platforma Google este instalată pe peste 70% din smartphone-urile vândute. Android conduce şi în Statele Unite, cu o cotă de piaţă de 52%, avansul fiind mai mic faţă de Apple, care are 42% din piaţă. Dacă în alte ţări Android creşte puternic, în SUA aproape a stagnat pe parcursul anului trecut, în timp ce Apple a urcat de la 38,4% la 41,9%.

  • Revoluţia permanentă din Egipt intră într-o nouă fază

    Armata a reacţionat la manifestaţiile de proporţii contra lui Morsi şi l-a înlăturat de la putere, la doi ani de la alegerile libere în urma cărora acesta a devenit preşedinte. Militarii au instalat ca preşedinte interimar pe Adli Mansour, judecătorul-şef al Curţii Constituţionale Supreme, care a declarat că are în vedere organizarea de noi alegeri prezidenţiale şi parlamentare. Mansour l-a demis pe şeful serviciilor secrete, numit de Morsi, iar procurorii au început arestările în rândul susţinătorilor lui Morsi bănuiţi că ar fi tras în manifestanţi.

    Islamiştii din Frăţia Musulmană, baza politică a regimului Morsi, au trecut însă deja la atac, astfel încât Egiptul a închis frontiera spre Fâşia Gaza, după o serie de ciocniri în Peninsula Sinai între armată şi miliţiile Frăţiei. La Cairo şi Alexandria au avut loc, de asemenea, lupte violente între susţinătorii şi opozanţii lui Morsi. Numai vineri au fost ucise 36 de persoane, ceea ce ridică la 75 numărul celor ucişi de la 30 iunie încoace, când au început manifestaţiile de stradă contra lui Morsi.

    În ce priveşte noul premier, acesta ar fi urmat să fie laureatul Nobel Mohammed ElBaradei, fost şef al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică şi unul dintre liderii opoziţiei, cel ce fusese considerat în Occident favoritul la succesiunea lui Hosni Mubarak, încă mult înainte de revoluţia din 2011. Presa occidentală a relatat, sâmbătă, că ElBaradei a fost deja numit în funcţie, însă un purtător de cuvânt al lui Adli Mansour a dezminţit informaţia, spunând că deocamdată consultările între partide continuă.

    ElBaradei a fost cel care a scris, recent, un articol de opinie pentru revista Foreign Policy, unde afirma că administraţia Morsi habar n-are să conducă ţara şi că Egiptul riscă să intre în incapacitate de plată în următoarele luni. Guvernul a adoptat o serie de măsuri de austeritate în decembrie, ca să facă pe plac FMI, dar ulterior a renunţat la ele, susţinea ElBaradei.

  • Statistic stăm din ce în ce mai bine

    Pe marile grupe industriale, creşteri ale cifrei de afaceri în primele cinci luni ale anului au fost înregistrate în industria bunurilor de capital (15,5%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (6,4%), industria bunurilor intermediare (5,1%) şi industria bunurilor de uz curent (2,4%), în timp ce industria energetică a scăzut cu 17,9%.

    De altfel, analiştii şi-au îmbunătăţit estimările privind creşterea economică din acest an spre 2 – 2,2%, în urma semnalelor de revigorare din primele luni ale anului şi nu exclud un avans al PIB în jur de 2,5% în 2013, în ipoteza în care vom avea un an agricol bun, iar exporturile îşi vor continua trendul ascendent. Şi indicatorul de încredere macroeconomică al CFA România, care evaluează previziunile analiştilor financiari cu privire la starea actuală a economiei, dar şi perspectivele pentru următoarele 12 luni, a continuat să se îmbunătăţească, atingând în luna mai cel mai ridicat nivel din ultimele 12 luni, de 47 de puncte.

    Institutul Naţional de Statistică a confirmat datele provizorii din iunie privind creşterea economiei din primul trimestru, de 2,2% faţă de T1 2012 şi 0,7% comparativ cu T4 2012, ca serie brută.