BusinessMagazin

Blog

  • HORNBACH: Creştere uşoară a vânzărilor în anul financiar 2012/2013

    Hornbach Holding AG a raportat, în anul financiar 2012/2013, început la 1 martie 2012 şi finalizat la 28 februarie 2013, o creştere cu 0,8% a vânzărilor, până la 3,229 miliarde de euro. În acelaşi timp, profitul înainte de dobânzi şi impozite (EBIT) s-a ridicat la 145,9 milioane de euro, sub nivelul cifrei raportate în anul financiar precedent – 169,1 milioane de euro.

    Potrivit lui Albrecht Hornbach, CEO al Hornbach Holding AG, principala cauză a scăderii profitului a fost agravarea recesiunii începând din vara anului trecut.
    “Ne-am menţinut poziţia în ciuda mediului economic foarte dificil, iar vânzările s-au îmbunătăţit uşor. Cu toate acestea, scăderea vânzărilor pe pieţele internaţionale nu ne-au ajutat să ne menţinem ritmul de creştere din anul precedent”, a declarat Albrecht Hornbach.

    În ceea ce priveşte vânzările Hornbach din Germania, excluzând noile magazine inaugurate şi extinderile, acestea au raportat o creştere simulară celei înregistrate în anul financiar precedent, de 5,8%. Dincolo de performanţele înregistrate în Germania, vânzările generate de magazinele din celelalte ţări europene, fără a include noile locaţii, au scăzut cu 3,2%.  “Performanţele din Germania ne-au ajutat sa obţinem o creştere uşoară a vânzărilor Grupului”, a mai spus Albrecht Hornbach.

    “Deoarece gândim pe termen lung, anul trecut am investit peste 10 milioane de euro într-un proiect de viitor, în ciuda reticenţei din multe părţi ale Europei“, a mai adăugat Hornbach. Aceste investiţii au inclus în primul rând construirea şi expansiunea magazinului online www.hornbach.de, ce pune la dispoziţia clienţilor peste 50.000 de produse şi care este privit drept una dintre cele mai de succes platforme de e-commerce din Germania.

    În ceea ce priveşte numărul de angajaţi din cadrul grupului Hornbach, acesta a crescut, în anul financiar 2012/2013, cu 4,1%, până la 14.913. Cele mai multe dintre cele aproximativ 600 de noi locuri de muncă au fost create prin deschiderea de noi magazine pe patru pieţe – Suedia, România, Elveţia – dar şi în Germania, Oberhausen.

    Capitalurile proprii ale Grupului Hornbach s-au majorat, la data bilanţului – 28 Februarie 2013, de la 45,9% la 48,3%, iar dividentele ar trebui să rămână neschimbate.

    “Lunile lungi de iarnă au dus la o schimbare a comportamentului de cumpărare. O astfel de intrare anevoioasă în noul an financiar nu am mai experimentat până acum”, a mai spus Hornbach, fiind convins că decalajul din primele luni va fi recuperat pe parcursul anului. 

    Cu toate acestea, previziunile Grupului pentru acest an sunt precaute, însă este de aşteptat ca rezultatele din anul financiar 2013 / 2014 să le surclaseze pe cele din anul tocmai încheiat. De asemenea, profitul înainte de dobânzi şi impozite (EBIT) ar putea rămâne egal cu cel raportat în perioada 2012 / 2013, de 145,9 milioane de euro.

    În ceea ce priveşte investiţiile, acestea vor fi cuprinse în acest an între 150 şi 200 de milioane de euro.

     

  • Directorii de companii se arată optimişti cu propriile companii, dar sunt presimişti în privinţa economiei în ansamblu

    Creşterea economică nesigură sau instabilă, răspunsul Guvernului la deficitul fiscal şi la povara datoriilor, volatilitatea cursului de schimb sunt principalele îngrijorări ale directorilor generali din România. Creşterea bazei de clienţi si fidelizarea acestora, managementul talentelor şi structura organizaţională sunt principalele arii în care se anticipează schimbări de strategie. Directorii de companii se vor concentra pe întărirea relaţiilor cu principalii stakeholderi: clienţi, furnizori, autorităţi, presa şi comunitatea locală

    Directorii generali din România par să-şi fi regăsit încrederea în perspectivele de creştere ale companiilor lor, atât pe termen scurt, cât şi mediu. 42% dintre respondenţi s-au arătat foarte încrezători cu privire la perspectivele de creştere ale companiilor lor în următorul an, iar 60% şi-au manifestat această aşteptare pentru următorii trei ani (în comparaţie cu 36%, respectiv 46% la nivel global).

    “În schimb, optimismul acesta pentru propriile companii pare decuplat de perspectivele globale de creştere, opiniile despre situaţia economică generală fiind mai degrabă rezervate. Este un semn că directorii generali din România au învăţat că în actuala conjunctură economică nu se pot baza decât pe forţele proprii pentru creşterea afacerilor”, a declarat Vasile Iuga, Country Managing Partner, PwC România. 

    Astfel, 47% dintre respondenţii din România anticipează că economia va stagna în acest an, iar 38% văd chiar o deteriorare a conjuncturii economice (în timp ce media globală este de 28%).

    Cei mai mulţi dintre directorii generali din România se vor concentra pe oportunităţi de creştere organică pe piaţa internă (33%) şi pe dezvoltarea de noi produse şi servicii (29%), în timp ce doar 5% dintre respondenţi mizează pe noi pieţe externe. în schimb, 15% dintre respondenţi consideră că extinderea operaţiunilor de pe pieţele externe unde companiile lor sunt deja prezente este cea mai bună opţiune de creştere. Se remarcă şi o orientare către proiecte de fuziuni şi achiziţii, joint-ventures şi alianţe strategice – 18% dintre respondenţi mizând pe astfel de strategii de creştere, faţă de doar 5% care vedeau astfel de oportunităţi în ediţia anterioară.

  • Cazul femeii ucise şi tranşate în Argeş: Bărbat eliberat recent din penitenciar, reţinut ca suspect

     Bărbatul, Florin Mârzăraru, a fost reţinut pentru 24 de ore, sub acuzaţiile de omor deosebit de grav, tâlhărie şi profanare de morminte, anchetatorii spunând că acesta a luat-o cu maşina pe femeie, apoi a dus-o acasă, a ucis-o şi i-a secţionat cadavrul, aruncându-l în râul Argeş de pe podul Căteasca.

    Conform anchetatorilor, există imagini de pe o cameră de supraveghere în care se poate vedea cum bărbatul ia la ocazie o tânără şi pleacă spre judeţul Dâmboviţa. În autoturism anchetatorii au găsit urme de sânge, acesta fiind cel mai solid indiciu că el ar fi ucis-o pe femeie.

    Procurorul-şef al Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din PICCJ, Marius Iacob, a declarat că suspectul, care a fost audiat la Poliţia Topoloveni, în noaptea de miercuri spre joi, nu şi-a recunoscut fapta, refuzând să facă declaraţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Despăgubirile Bechtel vor fi acoperite din buget, anul acesta putem licita un tronson

    “Ministrul Şova a informat, aseară târziu, referitor la încheierea negocierilor şi semnarea acordului, de fapt, de reziliere. Nu e vorba nici de un miliard, cum spunea un fost ministru, nici de 500 de milioane, cum spunea un alt fost ministru, deci înseamnă că am avut miniştri cam slabi, care nu prea ştiau să se uite prin contracte. E vorba de 30 de milioane plus TVA. În acest fel, putem practic – şi avem tot traseul liber de orice alte obligaţii – putem să gândim strategia pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere pe toată zona Ardealului. De altfel, chiar în acest an sper să putem licita segmentul Sebeş-Câmpia Turzii, deci practic să legăm Clujul de autostrada Arad-Sibiu, după care putem, fie din fonduri europene, fie în parteneriat public privat, să continuăm vechiul traseu spre Suplacul-de-Barcău şi în jos, spre Sighişoara”, a spus Ponta.

    Cittii mai multe pe www.mediafax.ro

  • INS: Salubritatea şi administraţia publică au avut în primul trimestru cele mai multe locuri de muncă vacante

     Comparativ cu acelaşi trimestru al anului 2012, rata locurilor de muncă vacante a crescut cu 0,05 puncte procentuale. Numărul locurilor de muncă vacante a fost de 28.000, în creştere cu 4.800 locuri de muncă vacante faţă de trimestrul anterior. În comparaţie cu trimestrul similar al anului 2012, numărul locurilor de muncă vacante a crescut cu 3.100.

    În trimestrul I 2013, cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (1,58%), administraţie publică (1,52%), respectiv în sănătate şi asistenţă socială (1,33%).

    La polul opus, cu cele mai mici valori ale ratei locurilor de muncă vacante s-au regăsit activităţile de producţie şi furnizare de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (0,11%), respectiv cele din învăţământ (0,15%).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta îi răspunde şefului ANRE: Să îşi facă treaba şi să ne dea sfaturi mai puţine!

     “Toată lumea e foarte bună la dat sfaturi. Domnul preşedinte de la ANRE e bun la sfaturi. Eu aştept de la el să aibă grijă să aplice regulile europene, că încă la ANRE văd că, în afară de energie eoliană, ei nu ştiu altceva. Să îşi facă treaba şi să ne dea sfaturi mai puţine !”, a spus Ponta.

    Autorităţile trebuie să fie preocupate în special de creşterea veniturilor populaţiei, nu de menţinerea la un nivel jos, pe baze “nesustenabile”, a preţurilor energiei, a declarat, miercuri, preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ, la conferinţa “MEDIAFAX Talks about Energy”.

    “Este preţul energiei prea mare sau veniturile prea mici? (…) În mod normal, guvernele ar trebui să se îngrijească mai degrabă de creşterea veniturilor populaţiei, iar nu de menţinerea la un nivel jos, pe baze nesustenabile, a preţurilor energiei. Preţurile mici ale energiei îi avantajează doar pe consumatorii cu venituri mari”, a afirmat şeful Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Google pregăteşte un smartphone care să concureze iPhone-ul Apple

     Gadget-ul, numit MotoX, va fi produs inclusiv în SUA şi va face parte dintr-o campanie de a reduce preţurile smartphone-urilor şi de a pune capăt marjelor ridicate de profit ale companiilor precum Apple, a spus Woodside, citat de cotidianul Financial Times. Woodside a devenit şeful Motorola după preluarea companiei de către Google la sfârşitul anului 2011.

    Declaraţiile directorului Motorola, făcute în cadrul unei conferinţe oragnizate în statul american California, reprezintă prima confirmare oficială că Google va lansa un telefon capabil să concureze cu dispozitive precum iPhone şi Samsung S4.

    “MotoX este, ţinând seama de context, mai conştient de ceea ce se întâmplă în jurul său. Poţi interacţiona cu acesta mai mult decât cu alte dispozitive actuale. Anticipează ce vreau”, a spus Woodside.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta despre contractele deja încheiate ale directorilor la stat: Ce s-a încheiat, s-a încheiat

     “Dacă mâine se publică în Monitorul Oficial, practic de săptămâna viitoare orice fel de noi contracte – de management sau colective – nu se pot încheia decât cu respectarea acestei ordonanţe”, a spus Ponta la RTV.

    Întrebat însă ce se întâmplă cu contractele vechi, deja încheiate, premierul a răspuns că acestea pot fi renegociate, dar nu există “un instrument coercitiv”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Contractul cu Bechtel a fost REZILIAT. Cât are de PLĂTIT statul român companiei americane

     Premierul Victor Ponta a afirmat marţi că Şova a greşit anunţând presa că înţelegerea cu Bechtel pentru autostrada Transilvania va fi reziliată luni, 27 mai, arătând că acesta nu trebuia să spună nimic până nu încheia negocierile.

    “Cred că a fost prea transparent, că nu trebuia să vă spună nimic până nu încheia negocierea. Dacă v-a anunţat înainte să încheie negocierile, înseamnă că a greşit”, a spus Ponta jurnaliştilor, aflat la Brăila.

    Şova a declarat luni pentru MEDIAFAX că rezilierea contractului este o chestiune de zile şi că mai sunt unele detalii de pus la punct în această perioadă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aproape 6.000.000 de tineri sunt condamnaţi să trăiască în sărăcie. Nimeni nu face nimic

    Europa este aproape de naufragiu în ceea ce priveşte reducerea şomajului în rândul tinerilor, scrie Der Spiegel. În timp ce eforturile guvernului german au rămas în mare măsură simbolice, liderii statelor din sud preferă să perpetueze situaţia actuală, pentru a nu aliena electoratul în vârstă.

    Cu diplomă în relaţii internaţionale, master la Bremen şi experienţă la ministerul elen de externe şi Ambasada Greciei de la Berlin, Stylia Kampani (23 de ani) a obţinut un internship neplătit la prestigiosul cotidian Kathimerini, în Atena. Tânăra nu ştie la ce să se aştepte după încheierea stagiului de practică. „Bună întrebare. Nu ştiu. Prietenii mei nu cred că avem un viitor sau că vom putea duce o viaţă normală. Acum patru ani nu se punea problema de aşa ceva“, comentează Kampani, intervievată de Der Spiegel.

    Patru ani au trecut de la apariţia crizei datoriilor de stat din zona euro. În această perioadă, Grecia a aprobat mai multe pro-grame de austeritate, ale căror consecinţe au fost resimţite cel mai dur de tineri. Rata şomajului în rândul tinerilor din Grecia a depăşit 50% de aproape un an. Situaţia este la fel de îngrijorătoare în Spania, Portugalia şi Italia. Europa îşi formează o gen-eraţie pierdută, iar politicienii nu par să aibă habar cum să reacţioneze.

    În loc de a lansa programe de educare şi training pentru a pregăti tinerii pentru o viaţă în câmpul muncii după depăşirea crizei economice, elitele politicii de pe continent preferă să poarte dueluri ideologice. Au existat apeluri la Comisia Europeană pentru adoptarea unor programe tradiţionale de stimulare a economiei, însă guvernele statelor puternic îndatorate din sud au preferat să acorde mai multă atenţie electoratului în vârstă, în timp ce ţările-creditor din nordul Europei s-au opus oricărei măsuri care le-ar fi costat bani.

    Astfel, Europa a pierdut timpul. La începutul lunii mai, statisticile oficiale au tras un semnal de alarmă: şomajul în rândul tin-erilor din Grecia a atins 60%. Dintr-o dată, liderii europeni au remarcat urgenţa. Tinerii şomeri vor fi vedetele summit-ului UE din luna iunie. Noul premier al Italiei, Enrico Letta, a cerut ferm ca lupta împotriva flagelului să devină „o obsesie“ a UE.

    În ultimele săptămâni şi-au făcut apariţia diverse măsuri, programe şi planuri. Spre exemplu, Germania a promis că va crea 5.000 de locuri de muncă pentru tinerii şomeri spanioli. În Italia se pregăteşte un plan de „cedare a ştafetei“ între generaţii: an-gajaţii în vârstă, care se apropie de pensionare, ar urma să cedeze o bună parte din orele de lucru către colegi mai tineri, pe care să îi ajute ca mentori, cu subvenţionarea de la bugetul de stat a contribuţiilor sociale cedate. Franţa a introdus stimulente de natură fiscală, practic deduceri de taxe, pentru firmele care angajează tineri şi, în acelaşi timp, nu dau afară angajaţii trecuţi de 57 de ani.

    Eficacitatea proaspetelor planuri nu poate fi încă judecată, însă promisiunile anterioare de combatere a şomajului în rândul tinerilor nu s-au materializat.

    În februarie, Consiliul European a adoptat suplimentarea bugetului alocat pentru această cauză cu 6 miliarde euro până în anul 2020, alături de o garantare simbolică a locurilor de muncă. Însă statele membre încă nu s-au înţeles cum ar trebui chel-tuiţi banii, astfel că acţiunile efective vor întârzia cel puţin până în 2014.
    Un alt plan, adoptat recent de Franţa şi Germania, rămâne de asemenea, pentru moment, învăluit în incertitudine. Cele două super-puteri europene vor să încurajeze angajatorii din sudul Europei să deruleze programe de training pentru tineri cu finanţare de la Banca Europeană pentru Investiţii. Planul ar trebui prezentat în detaliu la sfârşitul lunii mai.

    În Germania, eforturile de combatere a crizei tinerilor s-au limitat până în prezent la recrutarea de angajaţi bine pregătiţi din Grecia, Spania şi Portugalia. Însă politicienii au realizat recent, alarmaţi, că şomajul ridicat de la Atena sau Madrid reprezintă o ameninţare la adresa democraţiei şi ar putea fi începutul sfârşitului pentru zona euro.
    „Avem nevoie de un program pentru a elimina şomajul în rândul tinerilor în sudul Europei. Barroso nu a reuşit să facă asta. Este un scandal fără precedent“, comentează fostul cancelar al Germaniei Helmut Schmidt.
    Economiştii consideră de asemenea că Europa ar trebui să acţioneze decisiv pentru soluţionarea problemei, măcar în al doisprezecelea ceas.

    „Perspectivele pe termen lung ale tinerilor în ţările afectate de criză sunt extrem de sumbre. Situaţia creşte riscul radicalizării unei întregi generaţii. Este o greşeală din partea politicienilor să recunoască problema, dar să nu acţioneze pentru atât de mult timp“, spun economiştii germani Joachim Müller şi Michael Häther.

    Wolfgang Franz, fostul preşedinte al Consiliului german de experţi pentru evaluarea dezvoltării macroeconomice, think-tank-ul care consiliază guvernul de la Berlin, consideră că este nevoie de „abordări neconvenţionale“ pentru a combate atât şomajul în rândul tinerilor, cât şi consecinţele pe termen lung ale fenomenului.