BusinessMagazin

Blog

  • CNA a retras licenţa Money.ro TV. Televiziunea lui Sorin Freciu se închide oficial

     Potrivit articolului 57, alineatul 1 din Legea audiovizualului, “Licenţa audiovizuală analogică se retrage de Consiliu în următoarele situaţii: b) titularul încetează să difuzeze serviciul de programe pentru care i s-a acordat licenţa audiovizuală mai mult de 90 de zile, pentru motive de natură tehnică, şi mai mult de 96 de ore, pentru orice alte motive imputabile titularului”.

    Reprezentanţii CNA au făcut mai multe controale la sediul Money.ro TV din Bucureşti, constatând că televiziunea nu mai emite.

    Pe de altă parte, potrivit reprezentanţilor CNA, televiziunea şi-a întrerupt emisia mai mult de 96 de ore şi nu a notificat Consiliul pentru a preciza care sunt motivele pentru care şi-a încetat emisia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Eutanasierea câinilor fără stăpân după 14 zile, adoptată de Camera Deputaţilor

    Amendamentul a fost adoptat cu majoritate de voturi, după ce reprezentanţii PDL, PSD şi PNL şi-au exprimat susţinerea faţă de forma legii rezultată de la comisie.

    Votul final asupra legii urmează să fie dat la ora 12.30, Camera Deputaţilor fiind forul decizional asupra acestui proiect.

    În timpul dezbaterilor, preşedintele Camerei, Valeriu Zgonea, a ţinut să precizeze că nu a fost depusă nicio cerere din partea vreunui ONG pentru a asista la şedinţa plenului. Zgonea a spus că a primit mai multe SMS-uri potrivit cărora reprezentanţi ai unor ONG-uri ar fi vrut să asiste la dezbaterile din plen asupra acestei legi, dar nu au depus nicio cerere în acest sens.

    Comisiile parlamentare au stabilit, luni, un termen de 14 zile în care câinii fără stăpân sunt ţinuţi în adăposturi, după care, dacă nu sunt revendicaţi sau adoptaţi, să fie eutanasiaţi, edilii având posibilitatea să amâne eutanasierea dacă dispun de resurse pentru a mai păstra animalele în padocuri.

  • Voinea: Reducerea CAS cu 3 puncte ar avea un impact asupra bugetului de circa 3 miliarde lei

     “Răspunsul dacă se poate sau nu se poate depinde de sursa de finanţare a acestor 3 miliarde. Dacă avem o creştere de venituri din altă parte care să compenseze scăderea de 3 miliarde se poate. E de asemenea o decizie de oportunitate şi economică, dar şi politică, între diferite opţiuni de politici publice: creşterea investiţiilor, scăderea TVA la alte produse, scăderea cotei generale de TVA, scăderea CAS, fie măsuri pe parte de creştere a cheltuielilor, care să stimuleze economia în 2014”, a afirmat Voinea, la o întâlnire cu senatorii PSD, întrebat în ce măsură este fezabilă reducerea contribuţiei de asigurări sociale cu 3 puncte în 2014 şi dacă acestă scădere se va face exclusiv de la angajator.

    Potrivit acestuia, calculele privind impactul trebuie să fie făcute foarte conservator, fără să se plece de la premisa creşterii colectării ca urmare a scăderii taxelor şi că dacă va avea loc o astfel de evoluţie impactul asupra bugetului va fi pozitiv.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Orange ia în calcul achiziţionarea de operaţiuni în domeniul telefoniei fixe în România şi Belgia

    “Dacă Germania va accepta să meargă de la patru operatori la trei, decizia va crea un cutremur în Europa. Va forţa alte ţări să-şi reevalueze poziţia privind consolidarea pieţei”, a declarat directorul general al Orange, Stephane Richard, citat de Bloomberg.

    Grupul francez anticipează un “cutremur” pe piaţa europeană a telecomunicaţiilor dacă autorităţile germane vor aproba fuziunea diviziilor locale ale Telefonica şi KPN, acceptând astfel reducerea numărului de concurenţi de pe piaţă de la patru la trei, transmite Bloomberg.

    Comisia Europeană va evalua de asemenea preluarea operatorului german E-Plus, deţinut de compania olandeză Royal KPN, de către Telefonica Deutschland Holding, divizie a grupului spaniol Telefonica, acesta fiind cunoscut în Germania prin marca O2.

    Piaţa europeană a telecomunicaţiilor este fragmentată, cu peste 100 de operatori, majoritatea cu probleme de profitabilitate.

    Fuziunea E-Plus cu O2 va crea cel mai mare operator din Germania după numărul de clienţi, dacă va fi aprobată, şi va încuraja alte fuziuni şi achiziţii pe continent.

    Orange va căuta să-şi consolideze poziţia în mai multe ţări, printre care Spania şi Polonia, şi va lua în calcul achiziţii în domeniul telefoniei fixe în Belgia şi România, unde operează numai servicii mobile, a afirmat Richard.

    Orange oferă în România servicii de telefonie mobilă, internet şi televiziune.

    Antoine Colombani, purtătorl de cuvânt al comisarului european pentru Concurenţă, Joaquin Almunia, a declarat săptămâna trecută cu nu există “o cifră magică” în ceea ce priveşte numărul operatorilor telecom din Europa.

    Telefonica şi KPN nu au notificat până în prezent Comisia Europeană cu privire la fuziunea operaţiunilor din Germania. În multe cazuri, CE condiţionează aprobarea unor astfel de tranzacţii de vânzarea unor active.

    Ceilalţi doi operatori de pe piaţa germană sunt Vodafone Group (Marea Britanie) şi grupul german Deutsche Telekom, care deţine T-Mobile.

    Almunia a sugerat anterior că el consideră consolidarea (fuziunile şi achiziţiile) drept pozitivă pentru industria telecom. Comisarul s-a arătat “preocupat” de fragmentarea pieţei.

    Unele guverne afişează o poziţie mai dură. Spre exemplu, autoritatea pentru concurenţă din Franţa a arătat că încurajează utilizarea în comun a reţelelor de către mai mulţi operatori pentru reducerea costurilor, însă a avertizat că fuziunea mai multor operatori nu va fi posibilă şi nu este de dorit.

    Comisarul european pentru telecomunicaţii, Neelie Kroes, va prezenta în următoarele zile un proiect de reformă menit să accelereze tranziţia sectorului telecom din UE spre o piaţă unică. Principalele măsuri propuse sunt eliminarea tarifelor de roaming şi standardizarea procedurilor prin care guvernele alocă licenţe pentru utilizarea spectrului de frecvenţe.

    Piaţa românească a telecomunicaţiilor este disputată de Orange, Vodafone şi grupul elen OTE, prezent prin Romtelecom şi Cosmote.

  • Cine este tânărul care vinde cele mai deştepte bijuterii din România: “Clienţii revin la magazin de şase ori cu aceeaşi bijuterie”

    Ziua în care ţi-ai luat permisul de conducere sau ziua în care ai văzut turnul Eiffel pot fi motive pentru cumpărarea unei bijuterii„, descrie Lucian Adochiţei, country manager al Pandora Jewelry pentru România şi Moldova, conceptul cu bijuterii personalizate pe care se bazează brandul internaţional.

    Fondată de un mic bijutier din Danemarca în 1983, afacerea a ajuns pe toate continentele după introducerea conceptului de „brăţări talisman„. Pe piaţa locală, preţul pentru un astfel de produs porneşte de la 59 de lei şi poate ajunge la 2.000 de euro, în funcţie de numărul de experienţe pe care vrea să şi le amintească posesoarea bijuteriei. Până acum, circa 10.000 de astfel de brăţări au fost cumpărate de români, alături de alte bijuterii din metale preţioase cu o valoare cuprinsă între 14 şi 24 de carate existente în portofoliul Pandora. Lansată pe piaţa autohtonă în iarna anului 2011, compania a ajuns la o cifră de afaceri de 700.000 de euro şi la un profit net de circa 30.000 de euro. Adochiţei este responsabil de activiteatea celor două magazine din Bucureşti şi a celui din Constanţa, dar brandul este prezent şi prin două francize, în Iaşi şi în Cluj şi prin intermediul a circa 30 de puncte de desfacere în cadrul magazinelor multibrand: Sabrini, Be in Time, Splend’or, B&B Collection şi Cellini.

    Talismanele i-au adus noroc lui Adochiţei, care, până să lucreze în cadrul reţelei internaţionale de bijuterii, şi-a testat abilităţile de antreprenor cu o afacere de producţie de mobilă la comandă, a lucrat în publicitate în cadrul unui trust media şi a fost manager de retail pentru un distribuitor de produse farmaceutice pentru animale. Pasionat de marketing, spune că nu există mari diferenţe între activităţile anterioare şi afacerea cu bijuterii, domeniu în care a intrat în 2010, cu un magazin propriu. A preferat totuşi să se dedice afacerii Pandora atunci când danezii şi-au extins activităţile din Europa Centrală şi de Est, preluând conducerea acestora pentru România şi Republica Moldova, singurele ţări din regiune în care brandul nu era prezent. După ce în 2009 a intrat pe piaţa din Polonia, unde, potrivit managerului, toate brandurile au performanţe cu 20-30% mai bune decât în România, reţeaua a ajuns pe piaţa autohtonă la sfârşitul lui 2011, mizând pe apetitul românilor pentru branduri internaţionale.

    Lansarea din Republica Moldova va fi făcută în următoarele luni, prin intermediul unui partener care va lansa două magazine. „Deşi este o piaţă asemănătoare cu cea din România, proporţia bijuteriilor de brand este mică, la putere fiind încă cele turceşti sau ruseşti„, descrie Adochiţei comportamentul clienţilor din vecinătate.

    În România însă, piaţa de bijuterii şi ceasuri de brand este evaluată la 90 de milioane de euro, fiind compusă din circa 20 de jucători. Aceasta este dominată în prezent de retailerul de bijuterii B&B, cu o cifră de afaceri de circa 40 milioane de euro, de compania italiană de produse de lux Sodo Migliori – care operează pe piaţa autohtonă magazinele Paul&Shark, Swarowski şi Cellini, cu o cifră de afaceri de circa 20 mil. euro – şi de retailerul de bijuterii Sevda, cu afaceri estimate la circa cinci milioane de euro. Pandora ocupă deocamdată locul 17 în lista „bijutierilor„ autohtoni din segmentele premium şi de lux, într-o piaţă aflată la 10% din valoarea afacerilor globale ale danezilor.

  • Câţi bani va primi consultantul pentru privatizarea Romtelecom

    “Cheltuilelile legate de plata componentei variabile a onorariului consultantului pentru privatizarea Romtelecom vor fi suportate de MSI în limitele sumelor aprobate cu această destinaţie în bugetul privind activitatea de privatizare al ministerului, la finalizarea procesului de vânzare a acţiunilor Romtelecom, din sumele încasate din vânzarea acestora”, potrivit unei ordonanţe de urgenţă privind contractarea serviciilor de consultanţă pentru privatizarea Romtelecom.

    La articolul 1 din acelaşi act normativ, publicat luni în Monitorul Oficial, se precizează că suma de 2 milioane de lei, prevăzută prin OG 17/2013 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2013, reprezintă componenta fixă şi se poate angaja de la bugetul de stat prin bugetul MSI.

    La finele lunii iulie, MSI a anunţat că statul va angaja un consultant financiar specializat pentru a vinde întreaga participaţie minoritară pe care o mai deţine la Romtelecom, reprezentând 45,99% din capitalul social.

    Opţiunea principală a Guvernului este ca acţiunile să fie vândute prin listare la Bursa de Valori Bucureşti, dar aşteaptă şi opinia consultantului financiar care urmează să fie angajat, astfel încât profitul statului din această operaţiune să fie cât mai mare.

    O hotărâre adoptată de Executiv în luna iulie prevede selectarea de către MSI a unui consultant specializat, respectiv o bancă de investiţii sau un consorţiu format dintr-o bancă de investiţii şi consultant juridic, care să aibă capacitatea de a presta şi servicii de investiţii financiare pe piaţa de capital, în vederea finalizării privatizării Romtelecom.

    “Finalizarea procesului de privatizare este considerată oportună în contextul economic actual şi al profitabilităţii companiei care, în anul 2012, a înregistrat un profit de 312,6 milioane de lei la o cifră de afaceri de 2,73 miliarde de lei. Totodată, prin acordurile stand-by de tip preventiv încheiate cu FMI, privatizarea intră în categoria măsurilor elaborate prin reformele structurale menite să asigure creşterea economică, considerându-se că o încredere sporită în rândul investitorilor, cuplată cu privatizările planificate în cadrul programului, vor aduce noi investiţii străine directe şi intrări de capital bancar”, se spunea într-un comunicat transmis de MSI în luna iulie.

    La finele lunii august, MSI a anunţat că organiza, la 6 septembrie, o licitaţie pentru achiziţionarea de servicii juridice în vederea finalizării procesului de privatizare a Romtelecom, valoarea contractului fiind estimată între 128.000 şi 500.000 lei (fără TVA) în următoarele 24 luni.

    La expirarea termenului au depus oferte casele de avocatură Salans (în prezent Dentons), David şi Baias, Bulboacă şi Asociaţii, Florea şi Asociaţii şi Boştină şi Asociaţii, au declarat pentru MEDIAFAX surse apropiate companiei.

    Potrivit caietului de sarcini, câştigătorul licitaţiei va acorda asistenţă juridică pentru MSI în procesul de elaborare a actelor normative necesare pentru vânzarea pachetului de acţiuni deţinut de stat şi va analiza şi elabora opinii juridice cu privire la documentele realizate de consultantul financiar selectat de minister.

    “De asemenea, ofertantul câştigător va redacta şi furniza către MSI opinii juridice cu privire la procesul de privatizare a Romtelecom, proces ce va fi realizat de un consultant, banca de investiţii sau consorţiul format dintr-o bancă de investiţii şi consultant juridic, care să aibă capacitatea de a presta şi servicii de investiţii financiare pe piaţa de capital, precum şi cu privire la orice alte acţiuni a căror necesitate apare pe parcursul procesului de privatizare şi care sunt necesare pentru finalizarea cu succes a acesteia”, se spune în caietul de sarcini.

    Statul a mai încercat să privatizeze Romtelecom şi în 2005 şi în 2008, dar ambele iniţiative au eşuat.

    Pachetul majoritar de acţiuni al Romtelecom este controlat de grupul elen OTE, care deţine 54,01% din capital din anul 2001.

    Datele ministerului privind situaţia financiară a Romtelecom în ultimii trei ani relevă că în 2010 a fost înregistrată o pierdere de 232,02 milioane de lei la o cifră de afaceri de 3,02 miliarde de lei.

    În 2011, pierderea companiei a urcat la la 884,64 milioane de lei la o cifră de afaceri de 2,8 miliarde de lei, în timp ce în 2012 a fost înregistrat un profit de 312,63 milioane de lei la o cifră de afaceri de 2,73 miliarde de lei.

  • De ce nu vor fi promovaţi niciodată cei mai buni angajaţi. Principiul de care ţin cont angajatorii

    TEORIA, LANSATĂ ÎN „THE PETER PRINCIPLE”, carte scrisă într-un stil umoristic, apărută în 1969, arată că, după un anumit nivel, în urma unor promovări succesive, angajaţii ajung să îşi depăşească nivelul de competenţă, devenind astfel incompetenţi. Cu alte cuvinte, cine face performanţă pe o anumită poziţie nu poate oferi garanţia unei performanţe comparabile pe o poziţie superioară sau diferită. Şi atunci, cum îşi dau managerii seama dacă sunt sau nu bune deciziile de promovare a subalternilor?

    „Situaţia este uşor evitabilă prin înţelegerea corectă a competenţelor necesare pentru a performa pe un anumit post, precum şi printr-o evaluare corectă şi riguroasă a competenţelor candidaţilor interni sau externi”, este de părere Adrian Stănese, directorul de resurse umane al companiei distribuitoare de medicamente Polisano.

    Atunci când se iau decizii de promovare, angajatorul ar trebui să ia în considerare un set nou de abilităţi pe care ar trebui să le aibă angajatul care va păşi pe o poziţie superioară, pentru că, de obicei, cei care primesc un rol nou în cadrul aceleiaşi echipe sunt tentaţi să facă aceleaşi lucruri ca până atunci.

    Teoretic, traseul în carieră al unui angajat este următorul: în primul job, angajatul se conduce pe el însuşi, apoi este promovat ca manager al altora, după care devine manager peste manageri, după care urmează poziţii precum function manager, business manager (al unei divizii sau al unei companii), manager la nivel de grup în companie şi „enterprise manager„- care poate însemna manager la nivel regional. Aceasta este aşa-numita „leadership pipeline„, care stă la baza conceptelor create în jurul planurilor de succesiune şi de management al talentelor folosite în companii.

    LA FIECARE PROMOVARE PE UNUL DINTRE ACESTE ROLURI, ANGAJAŢII NU AU NEVOIE DOAR DE ABILITĂŢI DIFERITE, ci trebuie să înveţe să îşi aloce şi timpul în mod diferit, pentru că o echipă poate performa mai prost dacă managerul nu alocă suficient timp în conducerea celorlalţi„, crede Oana Ciornei, managing partner al firmei de executive search Amrop România. De multe ori însă, deciziile de promovare luate pe baza unor competenţe tehnice demonstrate de angajat pot conduce la greşeli, iar acest lucru este „validat„ cel mai uşor în sectorul IT.

    „În domeniul IT, întotdeauna cel mai bun om dintr-o echipă este considerat cel mai bun om tehnic din echipa respectivă. Cu mici excepţii, cel mai bun om tehnic nu trebuie însă promovat să conducă echipa. Am avut cazuri în care am promovat cel mai bun om tehnic pe poziţie de management şi nu a confirmat, pentru că nu avea abilităţile necesare pentru a conduce oamenii, aşa că l-am readus în domeniul tehnic. A înţeles ce nu a făcut bine şi, după un an, s-a întors pe poziţia de management„, spune Andrei Pitiş, preşedintele Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS), care a condus anterior mai multe companii de software. Astfel, o echipă care îşi „pierde„ cel mai bun om tehnic prin promovarea acestuia pe o poziţie de management va fi mai puţin performantă, mai ales dacă noul manager nu are competenţele pe care le cere conducerea unor oameni. Pitiş a adăugat că angajatorii americani din această industrie au rezolvat problema într-un mod mai „elegant„, în sensul că au creat conceptul unei cariere duale în domeniul IT, una de management şi una tehnică, astfel că oamenii tehnici foarte buni pot fi promovaţi pe poziţii tehnice mai înalte, la fel de bine plătite şi cu o reputaţie similară unor poziţii de top management.

    NU TREBUIE PROMOVAT NEAPĂRAT CEL MAI BUN OM TEHNIC, ci cel care are cele mai bune aptitudini de conducător, dar care este şi respectat în cadrul echipei şi alocă timp în managementul oamenilor„, adaugă Oana Ciornei de la Amrop.
    Specialiştii în domeniul resurselor umane spun că la fiecare promovare pe o poziţie de management trebuie analizate, pe lângă competenţele tehnice şi performanţele angajatului, şi cele comportamentale, pentru că riscul unei promovări greşite este scăderea performanţei unei întregi echipe sau structuri.

  • EximBank a ajuns la 16 agenţii după ce a deschis patru unităţi în 2013

    EximBank, banca de stat dedicată finanţării exportatorilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM), a deschis o agenţie la Târgu-Mureş, a patra de anul acesta, reţeaua teritorială ajungând astfel la 16 unităţi.

    Banca al cărei rol de susţinere a exportatorilor a devenit vizibil abia în criză a început anul acesta un proces de extindere a reţelei teritoriale, mizând pe modelul agenţiilor cu număr mic de angajaţi, fără servicii de back office.

    „Ne-am propus să avem o acoperire naţională cât mai extinsă pentru a creşte gradul de accesibilitate la produsele şi serviciile specifice EximBank”, a declarat Traian Halalai, preşedintele băncii. Extinderea reţelei teritoriale a EximBank vine într-un moment în care multe bănci care s-au extins agresiv în anii de boom ai creditării îşi restrâng acum prezenţa teritorială.

    EximBank avea active de 3,9 miliarde de lei (880 mil. euro) la sfârşitul anului trecut şi un volum total de 3,7 miliarde de lei (840 mil. euro) al finanţărilor, garanţiilor şi asigurărilor acordate. 

    Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 10.09.2013

  • BCR vinde credite cu depozit colateral firmelor mici care nu au garanţii

    BCR, cea mai mare bancă locală după activele deţinute, vrea să-şi extindă portofoliul de clienţi întreprinderi mici şi mijlocii (IMM) şi le vinde acestora credite în lei fără garanţii, dar cu depozit colateral. Valoarea maximă a liniei de finanţare ajunge la 300.000 de lei, iar perioada de rambursare a creditului este de trei ani.

    Costul finanţării este format din dobânda de referinţă Robor la o lună sau la trei luni plus marja băncii care variază între 4,5% şi 7,5%, în funcţie de situaţia financiară a clientului.

    „Segmentul companiilor mici este cel mai dinamic şi creditul fără garanţii reprezintă un mod de a răspunde nevoii clienţilor care au afaceri bine gestionate şi cu potenţial de creştere, dar care  nu dispun de garanţii suficiente”, a declarat Sorin Mititelu, director executiv, direcţia managementul segmentelor retail în cadrul BCR.

    Creditul este garantat în proporţie de maximum 80% de către Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, clienţii nefiind obligaţi să prezinte şi alte tipuri de garanţii. Destinaţia finanţării o reprezintă capitalul de lucru şi activitatea curentă.

    Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 10.09.2013

  • Acţionarii de la Roşia Montană au pierdut într-o singură zi jumătate din bani

    Acţiunile Gabriel Resources au înregistrat luni o scădere de 53% la bursa din Toronto, după un declin de 70% în debutul şedinţei, compania recomandând la începerea sesiunii de tranzacţionarea prudenţă.
     
    Titlurile Gabriel Resources au coborât la un minim de 0,43 dolari pe unitate, cu 70% mai jos decât cotaţia de deschidere, după ce au fost iniţial suspendate de la tranzacţionare în urma declaraţiilor premierului Victor Ponta privind proiectul Roşia Montană.
     
    Imediat după deschidere titlurile au urcat uşor la 1,11 dolari, pentru ca apoi să coboare brusc până la 0,45 dolari pe unitate.
     
    Premierul Victor Ponta a declarat, luni, că soluţia pentru proiectul Roşia Montană este respingerea în regim de urgenţă a acestuia la Senat, apoi şi la Cameră, adăugând: “Şi cu asta, basta!”.
     
    Ponta a spus că, având în vedere poziţiile exprimate de grupurile politice, soluţia în cazul acestui proiect este de a fi respins urgent la Senat, iar apoi şi la Camera Deputaţilor.
     
    Premierul a mai spus că în cazul proiectului Roşia Montană a dorit ca Guvernul să nu aibă o răspundere asupra acestuia, pentru a nu plăti despăgubiri, însă a precizat că “în mod sigur” compania canadiană va intenta un proces şi cel mai probabil se vor plăti despăgubiri.
     
    Anterior, preşedintele Senatului, liderul PNL Crin Antonescu a declarat luni că el consideră că proiectul exploatării de la Roşia Montană nu poate fi susţinut şi, în opinia sa, acesta ar trebui respins, el apreciind că sentimentul public contrar e mai important decât datele tehnice.
     
    Cel mai mare acţionar al Gabriel Resourses este fondul de hedging Paulson&Co, al miliardarului John Paulson, care este căsătorit din anul 2000 cu românca Jeni Zaharia, devenită ulterior Jenny Paulson. Fondul deţine 61,42 mil de titluri ale Gabriel Resourses, respectiv o participaţie de 16%.
     
    Sursa graficului: Google Finance
     
    Printre acţionarii Gabriel Resourses se numără şi firma de administrare a investiţiilor deţinută de Intercapital Invest, care administrează fondul listat pe bursă iFond Gold (IFG). Acesta avea la 31 august circa 34,55% din active în acţiuni ale companiei miniere.
     
    Titlurile iFond Gold înregistrau astăzi pe bursa de la Bucureşti o corecţie de 7,4%, până la un preţ de 39,8 lei/acţiune şi un rulaj de 48.200 de lei.
     
    iFond Gold a fost creat în anul 2010 ca un pariu pe proiectul Roşia Montană şi alte proiecte aurifere de pe plan local, precum cel al companiei Eldorado Gold şi a strâns 4 mil. lei de la investitori.