BusinessMagazin

Blog

  • Djokovic vrea un „ultim dans” cu Nadal la Roland Garros

    Retragerea lui Rafael Nadal de la Mastersul de la Monte Carlo pune sub semnul întrebării participarea acestuia la Roland Garros. Novak Djokovic a declarat că încă speră la un ultim capitol din rivalitatea lor istorică. „Ar fi grozav să avem o altă mare întâlnire”, şi-a exprimat speranţa sârbul.

    Spaniolul în vârstă de 37 de ani, care a declarat că se aşteaptă să se retragă după sezonul 2024, a revenit în competiţie la Brisbane, în ianuarie, după aproape un an de absenţă din cauza unei accidentări la flexorul şoldului, dar de atunci nu a mai jucat într-un eveniment ATP.

    „Ca fan al tenisului, vreau ca el să mai joace cel puţin un turneu înainte de a se retrage…”, a declarat Djokovic, numărul unu mondial, pentru Eurosport, într-un interviu publicat sâmbătă.

    „Ştim cu toţii ce a făcut pe zgură în cariera sa, în special la Roland Garros. Acesta este obiectivul lui, ştim cu toţii asta, a tot spus-o. Pentru binele întregului tenis şi al Roland Garros în special, sperăm că va putea juca acolo. Ar fi grozav să avem o altă mare întâlnire”.

    Djokovic îşi va începe marţi lupta pentru al treilea titlu la Monte Carlo fără antrenorul Goran Ivanisevic în loja sa, după ce luna trecută a pus capăt parteneriatului său de mare succes cu croatul.

    În ultimele săptămâni, sârbul a lucrat cu fostul număr unu mondial la dublu, Nenad Zimonjic.
    „Ne cunoaştem foarte bine de mai bine de 20 de ani. A fost mereu ca un frate mai mare pentru mine. Un mentor, un prieten, care a încercat mereu să mă ajute ca persoană şi ca jucător”, a declarat Djokovic.

    „Când m-am oprit cu Goran, începusem pregătirea pe zgură la Belgrad, iar el era acolo. A venit pe teren şi ne-a plăcut foarte mult colaborarea noastră şi l-am rugat să vină aici pentru câteva săptămâni.

    „Încercăm să profităm la maximum de el. Mi-a dat sfaturi foarte utile pentru a găsi poziţia corectă atunci când mă apropii de fileu, iar acesta este un lucru la care eu nu mă pricep cel mai bine, deoarece nu joc atât de multe meciuri de dublu.”

  • Ziua Sănătăţii. Ministrul Rafila le recomandă românilor să adopte un stil de viaţă echilibrat

    Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, le-a recomandat românilor să adopte un stil de viaţă sănătos şi echilibrat. Recomandarea a fost făcută duminică atunci când se sărbătoreşte Ziua Sănătăţii.

    Mesajul a fost publicat pe Facebook.

    „Dragi români, în ziua internaţională dedicată sănătăţii trebuie să reflectăm la modul în care acţionăm, pentru ca valoarea cea mai de preţ, sănătatea proprie şi a celor dragi să fie apărată şi îmbunătăţită! Într-o lume în continuă schimbare, în care provocările la adresa sănătăţii sunt tot mai complexe, este esenţial să ne concentrăm eforturile în direcţia accesului mai bun la servicii medicale de calitate apropiate de cetăţeni. Îndemn pe fiecare să-şi asume un rol activ în îngrijirea propriei sănătăţi şi să o promoveze prin adoptarea unui stil de viaţă sănătos şi echilibrat. Prevenţia rămâne cea mai bună strategie în lupta împotriva bolilor, iar educaţia în domeniul sănătăţii este cheia pentru o viaţă lungă şi sănătoasă”, a transmis Alexandru Rafila.

    Ministrul Sănătăţii s-a referit şi la investiţiile făcute în sistemul sanitar.

    „Împreună avem responsabilitatea de a construi un sistem de sănătate solid, care să răspundă aşteptărilor marii majorităţi a populaţiei. Ministerul Sănătăţii investeşte masiv în infrastructura medicală, în digitalizare şi în formarea profesională a personalului medical. Sărbătorind Ziua Sănătăţii ne reafirmăm angajamentul pentru o comunitate în care sănătatea şi bunăstarea fiecărui individ să fie respectate şi protejate”, a precizat Alexandru Rafila.

    Ziua Mondială a Sănătăţii este marcată din anul 1950 sub egida Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

  • Antropologul digital Rahaf Harfoush: Nu puteţi fi creativi dacă staţi permanent cu atenţia la telefon, la WhatsApp şi Teams, la şefi şi colegi. Trebuie să vă acordaţi timp să reflectaţi fără întreruperi, să fiţi plictisiţi până la urmă. Dacă nu ştii nimic, nu ai context, AI-ul este inutil

    Oamenii trebuie să înveţe să ia pauze de la utilizarea tehnologiei, de la a răspunde tot timpul imediat mesajelor de colegi sau şefi sau de la a derula la infinit fluxurile din aplicaţiile de social media, pentru că fără deconectarea de la aceste surse permanente de întreruperi nimeni nu poate fi creativ, nu poate reflecta la anumite teme şi nu poate veni cu idei noi – o calitate esenţială pentru a face faţă schimbărilor şi volatilităţii cu care se confruntă întreaga lume.

    “Atunci când vorbim despre tehnologie, mai ales în lumea afacerilor, avem tendinţa de a ne concentra pe schimbările de la nivelul de suprafaţă. Spunem că x va schimba marketingul nostru. Sau că Y ne va schimba operaţiunile. Sau că Z ne va schimba recrutarea. Şi pentru că lucrurile se mişcă atât de repede, ne concentrăm doar pe aceste schimbări de suprafaţă, ceea ce înseamnă că ignorăm adesea impactul cultural mai profund al modului în care aceste instrumente schimbă modul în care acţionăm, ceea ce credem şi ceea ce simţim. Şi cred că este foarte important să înţelegem aceste impact mai profund, pentru că, altfel, nu înţelegem pe deplin cât de mult co-creăm, cu ajutorul tehnologiei, lumea în care trăim astăzi”, consideră Rahaf Harfoush, antropolog digital, autor al mai multor cărţi best seller despre intersecţia dintre tehnologia emergentă, inovaţie şi cultura digitală, şi consultant în legătură cu impactul AI pentru mai multe organizaţii.

    “Şi, după cum mulţi dintre voi ştiţi, lumea în care trăim astăzi este una extrem de volatilă şi complexă. Avem pandemia care a schimbat pentru totdeauna modul în care oamenii lucrează introducând noi aşteptări şi noi moduri de lucru. Avem coliziunea tendinţelor macro. Avem evenimente sociale care au loc. Avem inflaţia şi costul vieţii. Avem schimbările climatice. Avem, de asemenea, ascensiunea tehnologiilor disruptive. Avem inteligenţa artificială (AI) generativă care este folosită în modelele de îngrijire a sănătăţii, care este folosită în arme de către armatele din întreaga lume. Avem, de asemenea, geopolitica. Avem un război care se desfăşoară în Ucraina. Avem o catastrofă care se desfăşoară în Orientul Mijlociu. Avem tensiuni tot mai mari între China şi SUA. Ca să nu mai vorbim că 2024 este un an super-electoral. 40% din populaţia lumii va ieşi la vot anul acesta, inclusiv noi, aici, în UE, în vară. Aşadar, toate acestea înseamnă că există o cantitate imensă de perturbări care se întâmplă. Deci, ce faceţi cu toate acestea? Cu siguranţă nu putem schimba faptul că aceste perturbări au loc, dar ceea ce putem face este să adoptăm un alt tip de mentalitate atunci când au loc aceste perturbări.

    Aş dori să vă vorbesc despre o idee de care poate aţi auzit deja şi care a fost transformatoare pentru mine. Şi aceasta este ideea de anti fragilitate. Anti fragilitatea a fost inventată de un economist în acelaşi Nicholas Taleb, autorul cărţii Black Swan, în 2012. Şi a spus că atunci când se întâmplă ceva foarte important pe o piaţă, există trei reacţii posibile.
    Primul răspuns este că aceia care nu sunt rezilienţi, pur şi simplu se prăbuşesc. Nu se pot adapta. Nu pot supravieţui. Practic, dispar. Al doilea răspuns este cel pe care mulţi dintre noi îl cunoaştem. Este vorba de cei care sunt rezilienţi. Dacă eşti rezilient, atunci vei supravieţui şi vei supravieţui şocului de sistem şi vei reveni acolo unde erai înainte de întrerupere.

    Dar Taleb a spus că există şi o a treia categorie de oameni şi de afaceri cu adevărat interesante. Şi i-a numit pe aceştia antifragili – companii antifragile, lideri antifragili. Ei devin mai puternici după un şoc de piaţă. Ies din el şi sunt înfloritori. Sunt mai buni decât erau înainte. Nu se întorc pur şi simplu la cum erau ci sunt mai buni decât erau de când s-a întâmplat evenimentul.
    Şi astfel, pentru a îmbrăţişa acest stil de conducere antifragilă, ce trebuie să facem? Ei bine, trebuie să recunoaştem că a fi rezilient nu mai este suficient. Supravieţuirea nu mai este suficientă. Trebuie să devenim mai puternici. Trebuie să prosperăm. Trebuie să îmbrăţişăm întreruperea şi disconfortul.
    Aşadar, astăzi aş vrea să vă vorbesc despre ce înseamnă leadershipul anti fragilitate în contextul peisajului nostru digital, care este domeniul meu de expertiză”.

    În medie o persoană este distrasă sau întreruptă pentru că îşi atinge telefonul de peste 2.600 de ori pe zi

    Rahaf Harfoush a spus că un prim lucru extrem de important este că oamenii trebuie să nu fie permanent atenţi la gadgeturi şi la întreruperile pe care acestea le generează.

    “Prima temă despre care vreau să vorbesc este cultivarea concentrării şi a recuperării. Deci tehnologia pe care o folosim, toate vin cu contextul social, ceea ce înseamnă că am decis cu toţii că există câteva reguli care determină modul în care folosim instrumentele pe care le avem astăzi.

    Pentru noi, în mod specific la locul de muncă, avem două lucruri care sunt incredibil de importante. Unu, trebuie să fii mereu receptiv. Trebuie să răspunzi imediat. Şi doi, trebuie să fii mereu disponibil. Şi puteţi vedea aceste două lucruri care sunt prioritizate în caracteristicile instrumentelor pe care le folosim zi de zi. De exemplu, aveţi notificări pe reţelele de socializare, pe e-mailuri, pe WhatsApp sau Slack, sau Teams.

    Asta pentru ca tu să răspunzi mereu şi ai actualizări de stare care îi spun şefului tău acest lucru. Să-ţi anunţi echipa că eşti acolo. Că eşti disponibil. Acum, ceea ce a rezultat din asta este o cultură în care suntem în mod constant distraşi de întreruperi, întreruperi şi distrageri. În medie o persoană este de fapt distrasă sau întreruptă pentru că îşi atinge telefonul de peste 2.600 de ori pe zi şi, de fiecare dată când atingem sau glisăm sau atingem telefonul creierul eliberează dopamină, iar acea dopamină creează un mic ciclu care creează dependenţă. Şi, deşi, da, este foarte util pentru noi să putem transforma asta în acţiune sau educaţie, multe dintre comunicările pe care le primim la locul de muncă doar ne distrag atenţia. Un client are nevoie de ceva. Şeful tău are nevoie de ceva. Un coleg are nevoie de ceva.

    Aşadar, sunt multe întreruperi. Problema este că antifragilitatea, ca ideologie de leadership, este un act de creativitate. Trebuie să fii creativ pentru a fi capabil să detectezi oportunităţi, sau să foloseşti o nouă tehnologie sau să înveţi, şi tot trebuie să fii creativ, pentru a fi antifragil. Iar creativitatea necesită o stimulare profundă şi timp neîntrerupt. Necesită să te plictiseşti.
    Acum gândiţi-vă la ultima dată când v-aţi plictisit. S-ar putea să vă daţi seama că este foarte greu. Aştepţi o cafea, stai pe telefon, începe şedinţa sau îţi verifici e-mailurile. Îţi aştepţi copilul la antrenamentul de fotbal. Te hotărăşti să citeşti ştirile.
    Întotdeauna faci ceva. Cercetătorii au făcut un studiu în care au luat oameni le-au luat dispozitivele şi i-au pus într-o cameră. Şi în această cameră era o masă, un scaun şi un mic dispozitiv mecanic. Când atingeai dispozitivul, acesta genera un curent electric. Au descoperit că oamenii ar prefera să se electrocuteze, decât să se plictisească timp de 25 de minute.
    Aceasta este lumea în care trăim astăzi.

    Aşadar, avem o cultură de echipă care se concentrează pe reacţia rapidă, în loc ca membrii echipei să îşi ia timp să reflecteze, să se gândească la ce înseamnă toate aceste schimbări pentru a putea detecta oportunitatea. Mesajul pentru voi, pentru toţi cei prezenţi, este că în acest context concentrarea profundă a devenit o abilitate foarte importantă. Trebuie să o exersaţi.
    Trebuie să o faceţi cu intenţie, pentru că există atât de multe lucruri diferite care încearcă să vă fure atenţia în mod regulat. Pentru că, ţineţi minte, cea mai bună tehnologie, cele mai bune date, cea mai inteligentă inteligenţă artificială nu vă vor ajuta dacă sunteţi distraşi, dacă sunteţi prea distraşi pentru a putea aplica efectiv cunoştinţele pe care le folosiţi sau pe care le obţineţi”.

    Creativitatea necesită odihnă şi recuperare

    “Celălalt lucru pe care vreau să îl subliniez este că şi creativitatea necesită, de asemenea, odihnă şi recuperare. Trebuie să te afli într-o stare în care să îţi poţi reîncărca energia. Iar acest lucru este foarte dificil în viaţa noastră digitală din zilele noastre moderne din cauza a ceva numit contagiune digitală. Astfel, cercetătorii au descoperit că atunci când citeşti lucruri online, nu le consumi doar intelectual, ci şi fizic.
    Când citeşti despre toate lucrurile pe care le-am menţionat mai devreme, războaiele, volatilitatea, economia, noile tehnologii, tensiunile, voturile, alegerile, corpul tău se activează, sistemul tău nervos se activează, ceea ce înseamnă că trebuie să ne amintim că, de fapt, corpurile noastre umane nu au fost niciodată proiectate să reţină şi să proceseze emoţiile, furia, mânia şi tragedia unei întregi planete.

    Aşa că trebuie să vă odihniţi şi trebuie să îi daţi corpului vostru şansa de a se deconecta, pentru că fără odihnă nu vă recuperaţi.
    Şi fără recuperare, nu te poţi concentra. Asta înseamnă că poţi fi acasă în weekend, poţi fi în vacanţă, iar dacă dai scroll fără să îi dai corpului tău şansa de a se recupera, nu te recuperezi de fapt sau nu îţi refaci energia. Aşadar, întrebarea la care vreau să te gândeşti este: care este strategia ta tech, privind instrumentele pe care le foloseşti, e-mailul, telefonul, toate dispozitivele pe care le ai la serviciu?
    Prioritizează ele de fapt concentrarea profundă şi recuperarea? Şi dacă nu, ce schimbări puteţi face pentru ca ele să o facă?”

    Toate platformele de AI generative din lume sunt inutile dacă tu ai abilitatea de a scrie “prompt-uri” dar nu ştii nimic în profunzime, nu ai context, nu ştii ce e fals şi ce e adevărat

    “A doua temă se referă la construirea de cunoştinţe şi expertiză aprofundată. Ştiu că auziţi multe despre inteligenţa artificială generativă. Cât de mult schimbă modul în care sunt conduse afacerile?
    Când te uiţi la modul în care aceste instrumente sunt complet disruptive, începi să realizezi că ele sunt disruptive doar dacă ai deja un set de competenţe interesante existente. Pentru că multe dintre aceste instrumente încă ne dau răspunsuri foarte greşite. ChatGPT încă oferă foarte multe informaţii inexacte.
    Aşadar, dacă nu învăţ cum să validez, dacă nu învăţ cum să îmi îmbunătăţesc expertiza pentru a lucra cu AI, şi dacă devin doar dependent de răspunsurile pe care AI mi le oferă, care sunt riscurile? Risc să mi se dea informaţii şi să nu pot spune că sunt greşite. Aşadar, lucrul important pe care îl văd ca o oportunitate aici este că trebuie să continuăm să ne îmbunătăţim nivelul seturilor noastre de competenţe.
    Aşadar, nu uitaţi că o expertiză profundă necesită nuanţe şi necesită mai mult decât a şti cum să dai promptul potrivit. Trebuie să ai context. Trebuie să ai experienţă. Iar aceştia sunt oamenii care au aceste lucruri şi care vor folosi aceste instrumente pentru a fi antifragili, pentru că îşi vor putea face treaba mult mai repede decât oamenii care încearcă doar să o ia pe scurtături.

    Aşadar, întrebarea pe care vreau să v-o puneţi este: cum putem să ne aprofundăm sau să ne extindem expertiza astfel încât să putem colabora mai bine cu aceste instrumente, pentru că vă va face mai reflexivi, vă va face mai receptivi.

    Aşadar, volatilitatea este noua normalitate. Aceasta este doar realitatea în care trăim în acest moment. Dar cred, de asemenea, că perturbarea şi volatilitatea creează întotdeauna oportunităţi.
    Iar diferenţa dintre oamenii care profită de oportunitate şi cei care nu profită este mentalitatea. Aşadar, dacă aveţi abilităţile necesare pentru a putea naviga în incertitudine, pentru a fi de acord cu faptul că nu ştiţi, pentru a putea vorbi despre complexitate şi dualităţi, atunci această perturbare va fi o oportunitate incredibilă pentru voi de a construi companii uimitoare, de a construi tehnologii care au un impact pozitiv.

    Nu putem prezice viitorul. Poţi doar să te pregăteşti pentru viitor. Iar asta înseamnă să fii un lider antifragil. Aşadar, într-o lume în care răspunsurile sunt mereu în schimbare, singurul lucru pe care ne putem baza este să punem întrebările corecte.

    Suntem pregătiţi pentru o concentrare profundă? Construim sisteme intenţionate de expertiză? Ne aliniem tehnologia cu convingerile noastre? Ascultăm comunităţile digitale? Îmbrăţişăm dualismul? Acestea sunt semnele unui leadership antifragil, deoarece singurul lucru la care poţi deveni cu adevărat bun este să pui întrebări. Aşa că ar trebui să fim de acord să punem întrebări şi să fim de acord să urmăm răspunsurile, indiferent unde ne conduc acestea.”
    Rahaf Harfoush a susţinut aceste declaraţii în cadrul evenimentului IQ Digital,  organizat de UPGRADE 100, care a avut loc la Craiova, la finele lunii martie.

  • Două nave au fost atacate în apropiere de Yemen. O rachetă a căzut chiar lângă un vapor

    Două nave comerciale au fost atacate în Golful Aden, în apropiere de Yemen. O rachetă a căzut chiar lângă una din nave, dar nu a provocat pagube. Celelalte nave aflate în zonă au fost avertizate. 

    Firma britanică de securitate Ambrey a anunţat că deţine informaţii potrivit cărora o navă a fost atacată duminică în Golful Aden, la aproximativ 102 mile marine sud-vest de Mukalla, în Yemen, potrivit Reuters.

    „Nasele din vecinătate au fost sfătuite să fie precaute şi să raporteze orice activitate suspectă”, a transmis firma fără a spune cine este responsabil pentru atac.

    Un alt incident a avut loc la 59 de mile marine sud-vest de portul yemenit Aden. O rachetă a aterizat în apropierea unei nave, dar nu au existat avarii, a comunicat agenţia Operaţiunile de Comerţ Maritim al Regatului Unit (UKMTO).

    Nici în acest caz nu au fost oferite detalii suplimentare.

    Militanţii Houthi din Yemen organizează frecvent atacuri în zona care este o rută cheie pentru comerţul mondial. Aceştia sunt aliaţi ai Iaranului şi susţin că atacă navele care reprezintă interesele Israelului şi ale occidentalilor.

  • Alegeri locale în Polonia. Scrutinul reprezintă un test pentru guvernul pro-occidental al lui Tusk

    Polonezii votează duminică la alegerile locale. Scrutinul reprezintă un test pentru guvernul pro-occidental al lui Donald Tusk. Acesta a ajuns premier în decembrie, după opt ani de guvernare naţionalistă.

    Mii de consilieri şi primari sunt aleşi duminică în Polonia, potrivit Reuters. Ei vor juca un rol cheie în investiţiile de miliarde de euro din fondurile Uniunii Europene. De asemenea, rezultatul va oferi un prim indiciu al satisfacţiei polonezilor faţă de guvernul lui Donald Tusk.

    Numirea lui Tusk ca prim-ministru în decembrie a marcat un punct de cotitură pentru Polonia. Coaliţia pe care o conduce Tusk a câştigat majoritatea la alegerile parlamentare din octombrie, pe baza promisiunilor de a anula reformele judiciare implementate de guvernul anterior. De altfel, fostul guvern naţionalist a pus Polonia într-o situaţie tensionată în raport cu UE.

    Turul doi pentru alegerea primarilor va avea loc pe 21 aprilie.

  • Noua Zeelandă modifică regulile privind acordarea de vize din cauza creşterii numărului de migranţi

    Noua Zeelandă a anunţat duminică faptul că modifică în regim de urgenţă regulile din programul de vize. Este vorba despre vizele acordate celor care se angajează în ţară. Măsura a fost luată după ce anul trecut s-a înregistrat un număr mare de migranţi.  

    Cifrele privind migraţia s-au apropiat de record anul trecut, iar autorităţile au declarat despre creştere că este „nesustenabilă”.

    Schimbările anunţate includ măsuri precum introducerea cerinţei de limba engleză pentru locurile de muncă cu calificare scăzută şi stabilirea unui prag minim de competenţe şi experienţă de muncă. De asemenea, perioada maximă de şedere continuă pentru majoritatea joburilor slab calificate va fi redusă de la cinci ani la trei ani.

    „Guvernul se concentrează pe atragerea şi menţinerea migranţilor cu înaltă calificare, cum ar fi profesorii din gimnaziu, unde există o lipsă de personal. În acelaşi timp, trebuie să ne asigurăm că neozeelandezii sunt puşi în prim-plan pentru locuri de muncă în care nu există probleme de personal”, a declarat ministrul imigraţiei Erica Stanford, potrivit Reuters.

    Anul trecut, aproape 173.000 de persoane au migrat în Noua Zeelandă care are o populaţie de aproximativ 5,1 milioane de locuitori.

  • Ziua NATO. Ciolacu: România este un aliat de încredere şi un veritabil furnizor de stabilitate

    Prim-ministrul Marcel Ciolacu a transmis un mesaj cu ocazia Zilei NATO în România. Ţara noastră este un aliat de încredere şi un veritabil furnizor de securitate şi stabilitate, a spus Ciolacu.

    Duminică se sărbătoreşte Ziua NATO, moment care pentru România se suprapune cu împlinirea a 20 de ani ca membru cu drepturi depline al Alianţei. NATO împlineşte 75 de ani de la înfiinţare. Importanţa apartenenţei la alianţa militară este evidenţiată de războiul din Ucraina.

    „Aflată în imediata apropiere a acestui conflict fără perspective foarte apropiate de a se încheia, România beneficiază, ca stat membru NATO, de cea mai cuprinzătoare garanţie de securitate pe care am avut-o vreodată şi, la rândul său, va continua să dea dovadă de aceeaşi responsabilitate în eforturile aliate de pregătire şi apărare împotriva ameninţărilor pe care le generează noul context strategic. Astăzi, mai mult ca oricând, Flancul Estic, vecinătatea estică, Marea Neagră, au devenit teme de importanţă centrală pe agenda NATO. România beneficiază de o prezenţă aliată consolidată şi o postură NATO întărită de descurajare şi apărare pe teritoriul naţional şi în regiune”, a spus Marcel Ciolacu.

    Premierul a arătat că rolul României în organizaţie este important.

    „Pentru România, integrarea în structurile euroatlantice a reprezentat un moment crucial, prin atingerea unui deziderat strategic de politică externă şi securitate, pentru care clasa politică şi întreaga societate românească şi-au unit eforturile. Pe parcursul celor două decenii de la aderarea sa, România a dovedit că este un aliat de încredere şi un veritabil furnizor de securitate şi stabilitate. Vom continua să contribuim la fel de hotărât şi să ne implicăm activ în asigurarea securităţii României şi în spaţiul euroatlantic”, a precizat Marcel Ciolacu.

  • Mesajul preşedintelui Senatului României de Ziua NATO: ne garantează apartenenţa la lumea liberă

    Preşedintele Senatului României, Nicolae Ciucă, a transmis un mesaj cu ocazia Zilei NATO. Ne garantează apartenenţa la lumea liberă, a transmis Ciucă. Alianţa Nord-Atlantică a fost înfiinţată în urmă cu 75 de ani.

    Mesajul a fost publicat pe Facebook.

    „Ziua NATO în România are, în acest an, o dublă însemnătate: marcăm 20 de ani de când ţara noastră a devenit membră a organizaţiei şi 75 de ani de când a fost înfiinţată Alianţa Nord-Atlantică. Încă de la semnarea Tratatului Atlanticului de Nord în 1949, NATO a fost cea mai puternică alianţă militară defensivă din istorie, care a avut un rol major în securitatea şi stabilitatea statelor membre. În toată existenţa sa, Alianţa şi-a demonstrat capacitatea de a face faţă provocărilor de securitate şi de a ţine pasul cu evoluţia şi diversificarea ameninţărilor la adresa lumii libere”, a scris Nicolae Ciucă.

    Şeful Senatului a scris şi despre importanţa pentru România a apartenenţei la NATO.

    „Din 2004 şi până azi, România a evoluat în cadrul organizaţiei, devenind un pilon de securitate pe Flancul Estic. Apartenenţa la NATO ne-a adus stabilitatea necesară dezvoltării economiei şi ne garantează apartenenţa la lumea liberă”, a precizat Nicolae Ciucă.

  • Armata din Israel a atacat mai multe poziţii Hezbollah din estul Libanului

     

    Armata israeliană a anunţat că avioanele de luptă au lovit un complex militar şi alte trei obiective ale Hezbollah din oraşul Baalbek, potrivit Reuters.

    Atacul a fost un răspuns la doborârea de către Hezbollah a unui vehicul aerian fără pilot în spaţiul aerian libanez.

    Nu au fost raportate victime în urma loviturilor de duminică, au spus surse din domeniul securităţii.

    Israel şi Hezbolahh s-au atacat frecvent pe cale aeriană după declanşarea conflictului din Gaza.

  • Iohannis: Vom continua să ne implicăm în procesul de adaptare a NATO la evoluţiile internaţionale

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a transmis duminică un mesaj cu prilejul Zilei NATO în România şi al aniversării a 75 de ani de la înfiinţarea NATO. Vom continua să ne implicăm activ în procesul de adaptare a NATO la evoluţiile mediului de securitate, a spus Iohannis.

    Mesajul a fost distribuit de Administraţia Prezidenţială.

    „Celebrăm, astăzi, 75 de ani de la înfiinţarea Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, cea mai puternică alianţă politico-militară din istorie, fundamentată pe valorile democraţiei, ale libertăţii individuale şi ale statului de drept. Pe baza legăturii transatlantice puternice şi a solidarităţii de neclintit a statelor membre, NATO s-a adaptat continuu, în toţi aceşti ani, la modificările şi provocările multiple din mediul de securitate internaţional, sporindu-şi relevanţa strategică şi asigurând în permanenţă securitatea în zona euroatlantică. În 1949, când a fost semnat, la Washington, Tratatul Nord-Atlantic, care a consacrat înfiinţarea NATO, lumea era afectată de începutul Războiului Rece, un episod dificil al istoriei postbelice care a durat patru decenii. Au urmat abordarea extinsă a securităţii şi înglobarea de către NATO a noilor membri din Europa Centrală şi de Est, iar după 11 Septembrie 2001 au devenit o prioritate pentru Alianţa Nord-Atlantică combaterea terorismului internaţional şi gestionarea noilor ameninţări asimetrice”, a transmis preşedintele României.

    Klaus Iohannis a analizat importanţa apartenenţei la NATO în contextul războiului din Ucraina.

    „Astăzi, când aniversăm 75 de ani de la înfiinţarea NATO, războiul s-a întors în Europa din cauza agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei, iar provocările actuale de securitate sunt dintre cele mai diverse şi complexe, de la cele convenţionale, la cele hibride, cibernetice şi până la cele neconvenţionale. Cu atât mai mult, în acest context de securitate dificil, NATO rămâne unită, puternică şi se adaptează conceptual, structural, instituţional şi operaţional pentru a-şi menţine superioritatea militară cu rol de descurajare faţă de orice potenţial adversar. În ultimii 10 ani, postura NATO de descurajare şi apărare a fost întărită semnificativ, în special pe Flancul Estic, iar acest proces va continua, având la bază prevederile Conceptului Strategic al NATO adoptat la Madrid în 2022, care consacră descurajarea şi apărarea ca primă sarcină fundamentală a Alianţei Nord-Atlantice. Articolul 5 al Tratatului de la Washington este astăzi mai relevant ca oricând, iar angajamentul faţă de apărarea colectivă ne oferă fiecăruia dintre cei 32 de Aliaţi, deopotrivă, garanţia unor societăţi democratice, în pace şi siguranţă”, a adăugat şeful statului român.

    Iohannis a vorbit şi despre rolul României în alianţa militară.

    „În aceeaşi măsură, rămânem ferm angajaţi, ca Aliaţi, să ne consolidăm propriile capacităţi de apărare şi să contribuim echitabil la partajarea responsabilităţilor la nivelul NATO. România se identifică deplin cu valorile democratice ale NATO şi acţionează cu responsabilitate şi hotărâre la nivel aliat, ca un veritabil pilon de securitate şi stabilitate în regiunea Mării Negre şi pe Flancul Estic. Vom continua să ne respectăm angajamentele şi să ne implicăm activ în procesul de adaptare a NATO la evoluţiile mediului de securitate, atât pe dimensiunea politică, cât şi pe cea militară a Alianţei Nord-Atlantice. Alături de partenerii din Europa şi Asia-Pacific, vom continua să întărim NATO, astfel încât să rămână cea mai solidă alianţă politico-militară din istorie”, a precizat preşedintele Klaus Iohannis.