BusinessMagazin

Blog

  • Revolut adaugă în portofoliu o soluţie integrată cu programe de contabilitate prin care companiile îşi pot gestiona facturile şi plăţile către furnizori

    Fintech-ul global Revolut anunţă că şi-a extins portofoliul destinat întreprinderilor cu soluţia Revolut BillPay, integrată cu programe de contabilitate, inclusiv QuickBooks, Xero şi FreeAgent, prin intermediul căreia companiile îşi pot gestiona facturile şi plăţile către furnizori din peste 150 de destinaţii.

    În România, Revolut Business înregistrează o medie de aproape 1.000 de afaceri noi active în fiecare lună, în creştere cu 101% faţă de anul precedent, iar la nivel global divizia integrează lunar peste 20.000 de întreprinderi, potrivit datelor companiei.

    “Prin noua soluţie, întreprinderile pot minimiza efortul manual, pot beneficia de controale ale cheltuielilor şi reguli de aprobare şi pot obţine o supraveghere completă a operaţiunilor lor, eliberându-şi timpul pentru creşterea afacerii”, spun reprezentanţii Revolut.

    Încasările globale anuale ale Revolut Business, soluţia business-to-business (B2B) pusă pe piaţă de Revolut, au depăşit 500 mil. euro. În România, volumul tranzacţiilor procesate lunar se apropie de 345 mil. euro.

    Recent, compania s-a extins şi în Singapore astfel că numărul total de pieţe în care Revolut Business este activ a atins 40.

    „Revolut Business se dezvoltă rapid. (…) Cu sprijinul unui număr semnificativ şi în creştere de clienţi, intensificăm agresiv activitatea B2B şi suntem pregătiţi să revoluţionăm sistemul bancar pentru şi mai multe întreprinderi din întreaga lume”, spune James Gibson, Head of Revolut Business.

    În viitor, oficialii fintech-ului spun că investiţiile în materie de produse se vor concentra pe mai multe domenii cheie, respectiv banking, plăţi şi zona de achiziţii.

     

  • Vrei un salariu de peste 7.000 de lei? A fost oficializat examenul pentru a obţine calificarea pentru acet job. Nu este IT

    Profesioniştii care vor să dobândească calitatea de consultant fiscal sau de consultant fiscal asistent pot susţine proba în data de 09 noiembrie în acest an.

    Înscrierea la examen şi depunerea documentelor aferente, se fac exclusiv online, în perioada 30 septembrie 2024 – 18 octombrie 2024,  pe site-ul www.ccfiscali.ro – secţiunea EXAMEN.

    Pentru atribuirea calităţii de consultant fiscal, candidaţii, persoane fizice, trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:

    a) să fie licenţiaţi ai unei facultăţi cu profil economic;

    b) să aibă o experienţă profesională de minimum 5 ani, dintre care minimum 3 ani în una sau mai multe dintre următoarele activităţi:

    (i) elaborarea, avizarea, aprobarea sau aplicarea legislaţiei fiscale;

    (ii) administrare fiscală;

    (iii) elaborarea sau aplicarea reglementărilor contabile;

    (iv) activitate financiar-contabilă;

    (v) activitate didactică universitară în domeniul finanţelor publice, fiscalitate, politici fiscale şi bugetare, contabilitate financiară, finanţele instituţiilor publice;

    (vi) activitate de consultant fiscal asistent;

    c) să nu aibă antecedente penale pentru săvârşirea unor infracţiuni sancţionate de legile fiscale, financiar-contabile, vamale, cele care privesc disciplina financiară, precum şi alte infracţiuni în legătură cu exercitarea activităţilor prevăzute la lit. b);

    d) să aibă capacitate deplină de exerciţiu;

    e) să fie apţi din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei;

    f) să promoveze examenul pentru atribuirea calităţii de consultant fiscal.

    Cum devin consultant fiscal asistent

    Pentru atribuirea calităţii de consultant fiscal asistent, candidaţii, persoane fizice, trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:

    a) să aibă calitatea de licenţiat al unei instituţii acreditate de învăţământ superior cu durata stabilită de lege;

    b) să aibă o experienţă profesională de minimum 2 ani;

    c) să nu aibă antecedente penale pentru săvârşirea unor infracţiuni sancţionate de legile fiscale, financiar-contabile, vamale, cele care privesc disciplina financiară, precum şi alte infracţiuni în legătură cu exercitarea activităţilor prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. b);

    d) să aibă capacitate deplină de exerciţiu;

    e) să fie apţi din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei;

    f) să promoveze examenul pentru atribuirea calităţii de consultant fiscal asistent.

     

     

     

     

     

     

  • Telefoanele mobile nu cresc riscul de cancer cerebral, arată un nou studiu

    O analiză amplă a 63 de studii ştiinţifice, desfăşurată pe parcursul a patru ani, aduce veşti liniştitoare pentru utilizatorii de telefoane mobile. Cercetarea, comandată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), nu a găsit nicio legătură între utilizarea telefoanelor şi riscul de cancer cerebral.

    Studiul, publicat în revista Environment International, a fost condus de experţi ai Agenţiei australiene de protecţie împotriva radiaţiilor şi siguranţă nucleară, cu participarea cercetătorilor din 10 ţări. Aceştia au analizat cercetări publicate între 1994 şi 2022, din 22 de ţări.

    Profesorul Mark Elwood, coautor al studiului şi profesor onorific de epidemiologie a cancerului la Universitatea din Auckland, a declarat, conform Sky News: „Niciuna dintre problemele majore studiate nu a arătat riscuri crescute. Pentru problema principală, telefoanele mobile şi cancerele cerebrale, nu am găsit niciun risc crescut, chiar şi în cazul expunerii de peste 10 ani şi al categoriilor maxime de timp de convorbire sau de număr de apeluri”.

    Cercetătorii au analizat frecvenţele radio cu lungimi de undă cuprinse între 300 Hz şi 300 GHz, utilizate pentru telefoane mobile, wi-fi, radare şi alte aplicaţii. Ei au examinat riscul de cancer la creier, glanda pituitară, glandele salivare, precum şi riscul de leucemie.

    În plus, studiul nu a găsit niciun risc crescut de leucemie sau cancer cerebral la copii din cauza emiţătoarelor radio sau TV ori a staţiilor de bază de telefonie mobilă.

    Profesorul Elwood a menţionat că majoritatea studiilor au analizat reţelele 1G şi 2G, precizând că reţelele mai noi 3G şi 4G au emisii de radiofrecvenţă substanţial mai mici.

    În ceea ce priveşte reţelele 5G, nu există încă studii majore, dar cercetările asupra radarelor, care folosesc frecvenţe înalte similare, nu au arătat un risc crescut de cancer cerebral.

    Constatările vin în contextul în care, în timpul pandemiei COVID-19, au existat atacuri asupra stâlpilor de telefonie mobilă 5G în mai multe ţări, bazate pe convingerea nefondată că aceştia ar contribui la răspândirea virusului.

    Profesorul Alberto Najera, fizician şi expert în radiofrecvenţe şi sănătate la Universitatea Castilla-La Mancha din Spania, a lăudat „revizuirea sistematică exhaustivă”, descriind concluziile ca fiind „robuste” şi „susţinute de studii de calitate”.

  • Liderul controversat al Venezuelei a mutat Crăciunul pe 1 octombrie

    „Septembrie miroase a Crăciun!”, a exclamat Maduro.

    „În acest an, voi decreta începerea Crăciunului la 1 octombrie. Crăciunul a sosit pentru toată lumea, în pace, bucurie şi securitate!”.

    Decizia nu este una singulară. În 2022, Maduro a stabilit startul sărbătorilor pe 1 noiembrie, iar în 2021, în plină pandemie de Covid-19, Crăciunul a început oficial pe 4 octombrie, notează CNN.

    Conferinţa episcopală venezueleană a reacţionat prompt, criticând decizia. „Crăciunul începe pe 25 decembrie”, au subliniat reprezentanţii Bisericii, avertizând că sărbătoarea „nu trebuie să fie folosită în scopuri politice sau propagandistice”.

    Anunţul vine într-un context politic tensionat. Recent, Venezuela a organizat alegeri prezidenţiale, în urma cărora Maduro şi-a asigurat un al treilea mandat. Rezultatul a fost contestat atât în ţară, cât şi pe plan internaţional.

    Opoziţia, condusă de Edmundo Gonzalez, susţine că alegerile au fost fraudate. Ei au publicat online fişe de numărare a voturilor care, potrivit unor experţi, ar indica o înfrângere a lui Maduro.

    Ca răspuns, autorităţile venezuelene au emis un mandat de arestare pe numele lui Gonzalez, acuzându-l de „infracţiuni asociate terorismului”.

    Protestele stradale au fost reprimate dur. Aproximativ 2.400 de persoane au fost arestate, iar Maduro a ordonat deschiderea a două noi închisori pentru a găzdui manifestanţii reţinuţi.

    În paralel, SUA şi alte ţări vecine cer Venezuelei să prezinte date detaliate privind votul pentru a verifica rezultatul alegerilor. În plus, autorităţile americane au confiscat recent un avion folosit de Maduro pentru deplasări internaţionale.

  • Bate vântul prin birourile din Pipera Nord şi Estul Capitalei: Ce grad de neocupare sunt pe principalele subpieţe de birouri din Capitală

  • Premieră în România. Primul şofer amendat „digital” pentru necuplarea centurii de siguranţă

    De marţi, a fost introdus proiectul, în sistem pilot, prin care poliţiştii rutieri pot aplica sancţiuni contravenţionale, prin intermediul tabletelor din dotare.

    Astfel, a fost instalată aplicaţia „Abateri rutiere – mobile” pe tabletele poliţiştilor rutieri şi au fost aplicate primele sancţiuni contravenţionale.

    Proiectul va funcţiona în sistem pilot şi progresiv, fiind colectate informaţii privind calitatea experienţei atât de la utilizatori, cât şi din partea participanţilor la trafic.

    Numărul de dispozitive pe care va fi folosită aplicaţia va creşte progresiv, astfel încât, până la sfârşitul lunii septembrie, aceasta să fie utilizată de către toţi poliţiştii rutieri din ţară. Procesele-verbale sunt tipărite cu ajutorul imprimantelor mobile din teren.

    Marţi, la ora 17.06, poliţiştii din Cluj au sancţionat contravenţional, prin intermediul aplicaţiei Abateri Rutiere – Mobile, un bărbat, de 52 de ani, din Cluj, deoarece acesta a condus un vehicul, pe strada Teodor Mihali din municipiul Cluj-Napoca, fără a avea cuplată centura de siguranţă.

    Şofertului i-au fost aplicate 2 puncte amendă, în valoare de 330 de lei şi 2 puncte de penalizare.

  • Forţa de muncă, din ce în ce mai scumpă pentru angajatorii locali. În învăţământ, HoReCa şi servicii, costul cu forţa de muncă a crescut cu peste 20%

    ♦ „Angajaţii din sectoare  precum învăţământ, HoReCa sau servicii, devin tot mai vocali în privinţa necesităţii unor salarii mai mari. Aceste majorări cu costul forţei de muncă sunt, în principal, un răspuns la nevoia atragerii şi menţinerii personalului, mai ales în sectorul HoReCa“ ♦ Sectorul de învăţământ a avut cea mai mare creştere a costurilor cu forţa de muncă în al doilea trimestru din 2024 faţă de aceeaşi perioadă din 2023, de peste 22%, ca urmare a presiunilor puse de dascăli pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de creştere a salariilor.

    Costurile orare cu forţa de muncă au crescut cel mai mult pentru companiile din învăţământ, HoReCa şi alte activităţi de servicii, toate peste 20% în trimestrul al II-lea din 2024 faţă de aceeaşi perioadă din 2023, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS).

    „Pe fondul inflaţiei şi al creşterii costului vieţii, angajatii din aceste sectoare devin tot mai vocali în privinţa necesităţii unor salarii mai mari. Aceste ajustări sunt în principal un răspuns la atragerea şi menţinerea personalului, mai ales în sectorul HoReCa, care a fost puternic afectat de criza pandemică. Multe hoteluri şi restaurante se confruntă cu un deficit de personal, ceea ce pune presiune pe angajatori să ofere salarii mai mari şi beneficii adiţionale. Aşadar, costul orar cu forţa de muncă creşte nu doar din cauza cererii externe, dar şi din iniţiative interne ale companiilor care vizează retenţia personalului“, a spus pentru ZF Sorina Faier, managing partner al companiei de recrutare Elite Searchers.

    De regulă, costul companiilor cu forţa de muncă creşte când este împins din spate de factori precum inflaţia, creşterea salariului minim, creşterea cererii de forţă de muncă, creşterea nevoii de forţă de muncă calificată, majorările de contribuţii la asigurările sociale, sănătate sau alte taxe legate de muncă impuse de guvern, schimbări legislative sau creştere economică.

    Aşadar, sectorul de învăţământ înregistrează cea mai mare creştere a costurilor cu forţa de muncă (plus 22,42%), ca urmare a presiunilor puse de dascăli pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de creştere a salariilor pentru atragerea şi retenţia tinerilor în cariera didactică. Creşterea salariilor din învăţământ cu o medie de 7% în iunie 2024 este unul dintre factorii care ar putea explica această creştere a costurilor cu forţa de muncă din acest sector.

    Pe locul al doilea în clasament, HoReCa a avut o creştere a costurilor cu forţa de muncă de 21,67%. Acest lucru poate fi legat de creşterea cererii pentru servicii turistice şi de ospitalitate în al doilea trimestru al anului, în perioada sezonului estival, ceea ce de regulă creşte nevoia de angajări suplimentare şi, implicit, de majorări salariale.

    „Pe lângă cererea şi oferta de forţă de muncă, un alt aspect important este evoluţia generală a pieţei muncii. Factori precum digitalizarea, automatizarea şi adoptarea tehnologiei în diverse sectoare contribuie la necesitatea unor angajaţi mai bine pregătiţi şi mai flexibili. În acest context, companiile sunt nevoite să investească mai mult în formare şi dezvoltare profesională, ceea ce adaugă presiuni suplimentare asupra costurilor salariale“, a mai spus Sorina Faier.

    Pe locul al treilea în clasament este sectorul de alte activităţi de servicii au înregistrat o creştere de 20,41%, sugerând o expansiune a diverselor servicii, inclusiv cele personale, culturale şi recreative.

    Categoria de „alte activităţi de servicii“ este destul de largă şi include o varietate de activităţi economice care nu se încadrează în mod specific în alte sectoare. În general, în această categorie intră companii care au precum servicii de coafură, cosmetică, manichiură, pedichiură, sunt furnizori de servicii de relaxare şi terapie, sunt săli de fitness, studiouri de yoga, spălătorii şi curăţătorii chimice, cabinete veterinare, companii care se ocupă cu planificarea şi organizarea de petreceri şi aşa mai departe.

    Construcţiile (plus19,74%) şi tranzacţiile imobiliare (plus 19,77%) au avut creşteri similare, ceea ce arată o posibilă intensificare a activităţilor în aceste domenii, în parte stimulată de proiectele imobiliare. Sectoare precum transportul şi depozitarea (plus 17,35%) şi distribuţia apei şi salubritatea (plus 16,72%) arată, de asemenea, creşteri importante.

    La polul opus, comparativ cu trimestrul al doilea din 2023, costul orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) a crescut cel mai puţin în activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (8,98%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (9,44%), respectiv în activităţi de spectacole, culturale şi recreative (9,96%).

    „Un prim factor care poate explica creşterile restrânse ale costului orar al forţei de muncă este stagnarea salarială. Aceasta poate avea la bază mai mulţi factori, inclusiv criza economică globală, modificările structurale în economie şi politica salarială a companiilor. De exemplu, în serviciile administrative, tendinţele recent observate sugerează o direcţie de limitare a cheltuielilor operaţionale. Companiile pot alege să menţină salariile constante pentru a reduce costurile în faţa unei competiţii tot mai acerbe pe piaţa serviciilor“, a explicat Sorina Faier.

    Pe de altă parte, în sectorul energiei, volatilitatea preţurilor resurselor energiei şi reglementările guvernamentale stricte pot constrânge bugetele companiilor, determinându-le să evite majorările salariale pentru a menţine rentabilitatea. Stagnarea salariilor poate să creeze o spirală descendentă, în care angajaţii sunt nemulţumiţi, ceea ce, la rândul său, poate duce la reducerea productivităţii şi a motivaţiei.

    Un alt aspect important de luat în considerare este eficientizarea costurilor. Multe companii din sectoarele menţionate au adoptat tehnologii şi procese inovative care le permit să-şi optimizeze operaţiunile şi să-şi reducă costurile. De exemplu, în serviciile administrative, instrumentele digitale şi software-ul de automatizare au redus necesitatea forţată a unui număr mare de angajaţi, determinând astfel o stagnare în creşterea costurilor forţei de muncă. 

    În sectorul producţiei de energie, tranziţia către resurse regenerabile şi tehnologiile eficiente din punct de vedere energetic au condus la modificări în structura costurilor reducând astfel presiunea asupra cheltuielilor cu forţa de muncă. Eficientizarea se poate traduce, de asemenea, în scăderea numărului de ore lucrate pentru angajaţi, dar şi în nevoia de a păstra costurile relativ constante în faţa inovaţiilor tehnologice, care cer, poate, mai multă specializare, dar nu neapărat o creştere a forţei de muncă.

    Indicele trimestrial al costului orar al forţei de muncă este un indicator care reflectă evoluţia costurilor orare suportate de angajator cu forţa de muncă. Costul cu forţa de muncă are două componente: salariul propriu-zis şi cheltuielile indirecte, precum taxe, impozite, contribuţii plătite pentru angajat, precum şi beneficiile extrasalariale pe care o companie le poate oferi unui angajat.

  • Instruirea bugetarilor cade pradă planului guvernului de reducere a cheltuielilor

    ♦ Guvernul României pregăteşte măsuri drastice de reducere a cheltuielilor bugetare printr-o ordonanţă de urgenţă care pune pe pauză instruirea şi perfecţionarea profesională a bugetarilor ♦ Angajaţii din instituţiile statului, inclusiv din domenii esenţiale precum sănătatea şi securitatea, vor fi afectaţi de aceste restricţii, în ciuda obligaţiilor legale de instruire continuă.

    Guvernul opreşte instruirea angajaţilor din instituţii publice şi elimină finanţarea pentru studii şi cercetări, conform unei ordonanţe de urgenţă privind gestionarea deficitului bugetar. 

    Discuţiile vin şi în contextul în care guvernul negociază în acest moment cu Comisia Europeană un plan de reducere a deficitului bugetar pe o perioadă de şapte ani. În acest sens, guvernul trebuie să vină toamna aceasta cu propuneri pentru reducerea graduală a deficitului, inclusiv pe partea de cheltuieli bugetare.

    „În anul 2024, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, ordonatorii de credite ai autorităţilor şi instituţiilor publice (….) nu pot organiza proceduri de achiziţie publică şi nu pot încheia angajamente legale pentru categoriile de cheltuieli prevăzute la următoarele articole de cheltuieli bugetare: a) bunuri şi servicii pentru alineatul furnituri de birou; b) bunuri de natura obiectelor de inventar; c) cărţi, publicaţii şi materiale documentare; d) consultanţă şi expertiză; e) pregătire profesională; f) studii şi cercetări”, scrie OUG citată.

    Astfel, măsura vizează toţi angajaţii din aparatul bugetar, de la medici, personal medical auxiliar, personal din aviaţie, specialişti în securitate ciber­netică, funcţionari publici şi alte categorii profesionale.

    „Decizia de a elimina fi­nanţarea pentru pregătirea pro­fe­sională a bugetarilor survine într-un moment critic, când nevoia de educaţie, formare şi per­fecţionare continuă este mai acută ca niciodată. (…) Re­ducerea competenţelor perso­na­lului din aceste domenii va de­grada calitatea serviciilor publice, va amplifica riscurile pentru siguranţa cetăţenilor şi va afecta grav imaginea României pe plan internaţional”, a spus Bogdan-Costin Fârşirotu, fondator al Centrului de Formare APSAP.

    Reprezentanţii APSAP mai punc­tează că această măsură încalcă un drept şi o obligaţie pre­vă­zute în legislaţia muncii po­trivit căreia organizaţiile pu­blice trebuie să asigure cursuri de instruire şi perfec­ţionare a angajaţilor cel puţin o dată la fiecare doi ani.

    „Decizia de a opri finanţarea pentru formarea profesională contravine direct principiilor stabilite prin Codul Muncii şi Codul Administrativ, care impun organizaţiilor obligaţia de a asigura formarea continuă a angajaţilor cel puţin o dată la fiecare doi ani. Această măsură pune instituţiile publice într-o poziţie de neconformitate legală, expunându-le la riscul unor litigii din partea angajaţilor cărora le este limitat accesul la educaţie şi la promovarea în grad profesional superior”, spun ei.

     

  • Mircea Geoană a demisionat din poziţia de Secretar general adjunct al NATO. Este aşteptat anunţul oficial al candidaturii sale la preşedinţie

    Mircea Geoană (66 de ani) a demisionat din poziţia de secretar general adjunct al NATO. Secretarul general, Jens Stoltenberg, i-a acceptat demisia ce devine efectivă la 10 septembrie, mulţumindu-i lui Geoană pentru serviciul său.

    Într-un comunicat de presă al NATO, Jens Stoltenberg, al cărui mandat expiră la 1 octombrie (el va fi înlocuit de olandezul Mark Rutte), scrie: „Mircea a slujit NATO de aproape cinci ani. Concentrarea lui asupra tehnologiei şi provocărilor emergente de securitate a fost esenţială pentru a stimula inovaţia în Alianţă. Este un adevărat transatlanticist, iar munca sa cu partenerii a adus foarte mult beneficii NATO. Îi doresc toate cele bune pentru viitor”.

    Într-o postare pe reţeaua Facebook, Geoană scrie, la rându-i: „Să fiu în conducerea NATO a fost onoarea vieţii mele. Îi mulţumesc Secretarului General Stoltenberg pentru încredere şi prietenie. Împreună, în ultimii 5 ani, am traversat multe momente dificile, dar am împărtăşit şi nenumărate realizări, alături de echipa noastră remarcabilă. Pe măsură ce trec la un nou capitol, privesc cu mândrie la timpul memorabil petrecut în slujba celei mai importante alianţe din istorie”. Boris Ruge, secretar general adjunct pentru afaceri politice şi politică de securitate, va ocupa funcţia de secretar general adjunct interimar până la numirea unui succesor.

    În zilele ce vin, este de aşteptat ca Mircea Geoană să-şi anunţe, oficial, candidatura pentru alegerile prezidenţiale din 24 noiembrie şi 8 decembrie. În această cursă s-au înscris sau au intenţia să o facă mai mulţi candidaţi dar, dintre cei înscrişi deja, puţini contează în luptă: Marcel Ciolacu (PSD), Nicolae Ciucă (PNL) şi Elena Lasconi (USR).

    Mircea Geoană a mai candidat în alegeri prezidenţiale – în 2009, din partea PSD (era preşedintele formaţiunii), când a fost învins de Traian Băsescu la un scor foarte strâns: 50,34% Băsescu şi 49,66% Geoană. Atunci el era susţinut de PSD, dar azi nu are un nucleu dur care să-l sprijine şi de aceea există în partide o teamă: din bazinul electoral al cărui partid se va înfrupta el?

    Geoană a fost, de-a lungul carierei sale politice, preşedinte al Senatului (2008 – 2011), ministru de externe (2000 – 2004) şi ambasador al României în SUA (1996 – 2000).

    A studiat la Politehnica din Bucureşti şi apoi la ENA (celebra şcoală de ştiinţe politice din Paris). Este doctor al ASE Bucureşti, acestui titlu fiind-i contestat în urma unei analize a publicaţiei PressOne care susţine că o treime din teza sa de doctorat este un plagiat. Comisia de etică de la ASE a decis că Mircea Geoana nu a plagiat întrucât, din 270 de pagini ale lucrării doctorale, Geoană a copiat doar 43 de rânduri şi 2 tabele. 

     

     

  • Emil Boc, primarul de decenii al Clujului, a administrat defectuos proiectul pentru metrou şi a pierdut banii din PNRR. Este metroul o pălărie prea mare pentru o primărie?

    Premierul Marcel Ciolacu a declarat la începutul săptămânii că proiectul metroului din Cluj ar putea avea finanţare şi din alte surse, existând şanse ca cei 300 mil. euro din PNRR destinaţi proiectului să nu mai fie plătiţi. Pe de altă parte, proiectul metroului costă 2,2 miliarde de euro, iar banii din PNRR nu reprezintă nici 15% din valoarea acestuia.

    ♦ Metroul este cel mai mare proiect de infrastructură din istoria Clujului, unul de 2,2 miliarde de euro pentru proiectare şi execuţie, care acoperă 19 staţii şi 21 km ♦ Termenul pentru realizarea magistralei de metrou este de opt ani, din care unul este pentru etapa de proiectare, iar restul pentru execuţie ♦ Contractul pentru realizarea metroului din Cluj-Napoca a fost semnat în mai 2023 de primarul Emil Boc.

    Premierul Marcel Ciolacu a declarat la începutul săptămânii că proiectul metroului din Cluj ar putea avea finanţare şi din alte surse, existând şanse ca cei 300 mil. euro din PNRR destinaţi proiectului să nu mai fie plătiţi. Pe de altă parte, proiectul metroului costă 2,2 miliarde de euro, iar banii din PNRR nu reprezintă nici 15% din valoarea acestuia.

    „Dincolo de discuţii, metroul se face şi lucrările merg mai departe urmărind graficul de la Ministerul Transporturilor. Primăria nu este parte a discuţiilor tehnice dintre guvern şi Comisia Europeană. Există anumite tehnicalităţi care se discută, ca şi în cazul altor proiecte prin PNRR la nivel de UE. Nu sunt specifice doar nouă. Relaţia tehnică dintre SEAP şi JOUE nu este gestionată de primărie, ci de autorităţile centrale ale statului. Cât timp avem discuţii în derulare, nu pot comunica alte date. Licitaţia a fost validată şi de aceea lucrările sunt în derulare. Ce este important este că avem finanţare. Metroul este un proiect verde şi poate beneficia de multiple surse de finanţare, dincolo de PNRR. Are mai puţină importanţă din ce şi câte buzunare se finanţează. În toamnă, octombrie-noiembrie vor sosi „cârtiţele“, se vor asambla şi vor intra în subteran“, a declarat ieri Emil Boc pentru Ziua de Cluj.

    Potrivit premierului, acum executivul de la Bucureşti caută surse alternative de finanţare, care ar putea fi certificatele verzi.

    Metroul de la Cluj a fost din start proiectul Primăriei Cluj, iar Ministerul Transporturilor doar a asigurat finanţarea şi un anumit suport tehnic. Banii din PNRR ar putea fi pierduţi pentru că proiectul nu are supervizor, plus că au existat probleme de procedură.

    Spre comparaţie, la Bucureşti proiectul metroului este gestionat de Ministerul Transporturilor. Însă şi în cazul magistralei spre Drumul Taberei au existat întârzieri de cinci ani, în timp ce magistrala spre Otopeni nu leagă aeroportul de centrul oraşului, ci vor fi necesare trei schimbări de tren pentru a ajunge la Piaţa Victoriei.

    Termenul pentru realizarea magistralei de metrou este de opt ani, din care unul este pentru etapa de proiectare, iar restul pentru execuţie.

    Traseul liniei de metrou începe din zona nouă rezidenţială din Floreşti. Primele trei staţii deservesc zone de locuinţe de densitate medie din Floreşti, iar staţiile 4 şi 5 deservesc zone multifuncţionale într-o dezvoltare dinamică, desfăşurate în jurul ancorelor viitorului spital regional de urgenţă şi ale centrului comercial Vivo. Staţiile 6, 7 şi 8 deservesc cartierul Mănăştur (cea mai densă zonă de locuinţe din oraş), iar apoi linia urmează magistrala rutieră vest-est, traversând centrul oraşului, până la Piaţa Mărăşti. De aici, o ramură a liniei continuă spre zona industrială Bulevardul Muncii, asigurând şi legătura cu calea ferată şi viitorul serviciu de tren metropolitan, iar o altă ramură deserveşte cartierele Gheorgheni şi Sopor, unde este amplasat şi depoul suprateran. Întreaga linie este în subteran, cu excepţia racordului de tranziţie de lângă depou.

    Estimările sunt că în 2031, anul de punere în funcţiune a metroului, acesta va avea 164.000 de călători pe zi şi cu 29.000 de maşini mai puţine în Cluj.

    Cluj-Napoca va deveni astfel primul centru regional al României cu metrou după Bucureşti şi intră în linie dreaptă pentru a forma o zonă metropolitană cu peste un milion de locuitori, în condiţiile în care oraşul a atras în ultimii ani investiţii atât în producţie, cât şi în imobiliare şi mai ales în IT. Din consorţiul responsabil de construirea metroului din Cluj-Napoca, o singură companie este locală, Arcada. Aceeaşi firmă a lucrat, printre altele, la construcţia căii ferate care face legătura între Gara de Nord din Bucureşti şi aeroportul Otopeni. De altfel, Arcada Company s-a specializat în lucrări de reabilitare a căii ferate şi construcţii de poduri.

    În ceea ce priveşte Alstom Transport, această companie este responsabilă de mentenanţa trenurilor la metroul din Bucureşti, iar în această perioadă, potrivit reprezentanţilor Metrorex, nu asigură servicii conform contractului, ceea ce a dus la creşterea intervalelor de succedare a trenurilor. La finalul lui 2021 a fost semnat cu Alstom Transport un contract pe 15 ani pentru mentenanţa trenurilor de metrou, valoarea contractului fiind de 2,45 miliarde de lei (500 de mil. euro) iar contractul a intrat în vigoare la început de 2022.

    La rândul său, Gülermak Agir Sanayi Inşaat Ve Taahhüt A.S este un grup de firme originar din Turcia, fondat în 1958, cu proiecte industriale şi de infrastructură realizate la nivel global, potrivit informaţiilor de pe site-ul de prezentare. Dintre proiectele finalizate, fac parte staţii de metrou din Istanbul şi Varşovia, fabrici de zahăr, de ciment, hidrocentrale. Gülermak este parte şi din asocierea care a câştigat contractul pentru realizarea magistralei 6 de metrou din Bucureşti, care va face legătura cu Aeroportul Internaţional Henri Coandă din Otopeni. Compania a câştigat un proiect de construire a metroului şi în Dubai.

    Potrivit premierului Marcel Ciolacu acum Executivul de la Bucureşti caută surse alternative de finanţare, care ar putea fi certificatele verzi.