Fondurile private de pensii ar putea avea in timp un impact important pe piata valutara, cu noul influx de bani adus de ele. RESURSE PENTRU STAT. Indeobste, orice suplimentare a cantitatii de bani in sistem inseamna o relaxare a politicii monetare si implica o reducere a dobanzilor. Lansarea fondurilor de pensii obligatorii gestionate privat nu presupune insa mai multa lichiditate in sistem, spun analistii Alpha Bank Romania. Lansarea fondurilor ar insemna doar trecerea unei parti din contributiile sociale din gestiunea guvernului in gestiune privata si, ca atare, va lasa mai putine venituri la dispozitia bugetului de stat. In plus, deoarece mare parte a acestor fonduri vor putea fi investite in titluri si obligatiuni de stat, inseamna de fapt ca statul va putea folosi de acum o parte din resursele respective contra cost si nu gratuit ca pana acum. UNDE SE DUC BANII. Un impact mai important s-ar produce in masura in care fondurile se vor orienta spre plasamente in valori mobiliare tranzactionate pe pietele straine, apreciaza Lucian Anghel, economist-sef al BCR. Datorita diferentialului de dobanda in favoarea leului, este insa destul de improbabil ca acest scenariu sa fie pus in practica. Mai degraba, crede Anghel, majoritatea plasamentelor vor fi facute pe piata interna utilizand instrumentele relativ limitate de care va dispune aceasta la momentul respectiv. In plus, pentru a afecta cursul valutar, fondurile ar trebui sa fie destul de consistente – iar acest lucru nu se va intampla prea curand. CU BATAIE LUNGA. Luminita Runcan, dealer-sef la Banca Transilvania, apreciaza ca fondurile de pensii nu vor fi un jucator important si constant pe piata valutara. Totusi, un efect va exista: odata cu aparitia acestora, ma astept sa creasca numarul de jucatori profesionisti, iar anumite piete, care acum nu au potential, sa capete adancime, asa cum ar fi, spre exemplu, piata secundara a titlurilor de stat. Dupa Rozalia Pal, senior economist la Unicredit Tiriac Bank, lansarea fondurilor de pensii va duce, pe termen lung, la cresterea apetitului populatiei pentru economisire, in dauna consumului, si la cresterea avutiei. Pe de alta parte, este de parere Pal, piata financiara romaneasca este suficient de matura pentru a plasa aceste fonduri, iar efecte directe asupra cursului de schimb valutar nu vor exista.
Blog
-
UN NOU JUCATOR PE PIATA
-
Aluminiu din Siberia
United Company RusaAl, compania formata prin fuziunea RusAl, SUAL si a diviziei de aluminiu a Glencore, a inceput constructia unei fabrici de aluminiu in estul Siberiei.
Investitia, estimata la 1,5 miliarde de euro, urmeaza sa fie finalizata la sfarsitul lui 2011, insa prima sarja de aluminiu va fi produsa inca din noiembrie 2009. Fabrica va fi situata in orasul Taiset din regiunea Irkutk. Aleksandr Bulighin, directorul executiv al RusAl, spune ca noua capacitate ii va permite companiei sa-si mareasca productia de aluminiu cu 19%. Unitatea, un proiect al diviziei de inginerie si de constructii a grupului, va fi una din cele mai moderne din lume, urmand sa inglobeze ultimele tehnologii in domeniu si sa respecte cele mai stricte standarde de mediu. United Company RusAl este cea mai mare companie de aluminiu din lume, detinand 12,5 din productia globala de aluminiu si 16% din cea de alumina. La nivel global, firma are 100.000 de angajati in 17 tari.
-
Numai de-ar tine
Planurile Slovaciei de a adopta moneda unica europeana peste doi ani ar putea fi date peste cap din cauza unei posibile majorari a inflatiei si a deficitului bugetar.
Intr-un document elaborat de Banca Centrala Europeana si obtinut de agentia Reuters se arata ca scaderea actuala a ratei inflatiei in Slovacia ar putea fi doar pe termen scurt. In luna mai, inflatia anuala a scazut la 1,5% si se asteapta ca acest nivel sa se mentina pana in primavara anului viitor, cand va avea loc prima evaluare a proiectului Slovaciei de a adera la euro in ianuarie 2009. Avand in vedere criteriul de aderare privind rata inflatiei, respectiv cel mult 1,5% peste media celor mai scazute trei cifre de inflatie din statele membre, Slovacia se asteapta ca pragul maxim admis sa fie de 2,7%. Stanislava Pravdova, analist la Danske Bank, avertizeaza ca aderarea Slovaciei la euro ar putea fi blocata, in ciuda indeplinirii criteriilor, din cauza refuzului guvernului slovac de a tine sub control cheltuielile publice. Acelasi avertisment a primit recent Bratislava si din partea Fondului Monetar International.
-
Inca un mogul media
Miliardarul rus Aliser Usmanov, a carui avere era estimata anul trecut de Forbes la 2,6 mld. dolari, a cumparat 75% din ac-tiunile postului de televiziune rusesc Muz TV.
Pretul platit, 300 de milioane de dolari (223 mil. euro), este considerat de experti mai mare cu 30% decat valoarea de piata estimata a postului. Explicatia consta in dorinta lui Usmanov, care si-a construit averea din afaceri cu otel, de a forma un holding media. Vara trecuta, magnatul de origine uzbeca a achitat 171 de milioane de euro pentru cumpararea Kommersant Publishing House, editorul cotidianului financiar cu acelasi nume. -
O bursa care creste lent
Valoarea cumulata a firmelor listate la Bursa din Sofia a depasit pragul de 20 de miliarde de leva (10,2 mld. euro), adica echivalentul a 40% din PIB. Piata de capital bulgareasca a crescut in special datorita sirului de listari din ultimele luni.
Avand in vedere ca mai multe companii si-au anuntat intentia de a se cota la bursa in perioada urmatoare, este de asteptat ca expansiunea pietei sa continue, iar pe termen lung perspectivele de crestere sunt sustinute de faptul ca marile firme din domeniul energetic inca nu sunt cotate. In opinia analistilor, bursa de la Sofia a inceput in sfarsit sa fie privita de companiile locale ca o optiune pentru obtinerea de finantari. In ciuda progreselor inregistrate in 2007, bursa continua sa se lupte cu o lichiditate scazuta.
-
Angajam intracomunitari
Pentru a combate lipsa de forta de munca de pe piata interna, autoritatile estone vor propune dublarea cotei maxime legal admise de lucratori straini si inlaturarea mai multor obstacole birocratice necesare pana in prezent pentru obtinerea permisului de munca.
Legea actuala impune ca numarul de lucratori straini admisi pe piata fortei de munca din Estonia sa nu depaseasca 0,05% din populatie, iar acum plafonul ar urma sa creasca pana la 0,1%, echivalentul a 1.300 de persoane. Companiile care vor sa angajeze straini pe o perioada mai mare de un an va trebui sa se oblige sa le ofere acestora salarii de cel putin 1,24 ori mai mari decat salariul mediu in Estonia, care ajunge in prezent la 614 euro, iar in cazul celor care solicita permis de munca de pana la sase luni pentru lucratorii lor straini, salariile va trebui sa atinga media din sectorul respectiv. Juhan Parts, ministrul eston al economiei, citat de publicatia The Baltic Times, spune ca nu este vorba de o liberalizare a politicii de emigrare si ca prin aceste masuri se doreste doar atragerea unor lucratori calificati din statele Uniunii Europene si nu din tarile subdezvoltate.
-
Mai bine la vecini
Companiile farmaceutice poloneze au inceput sa-si inregistreze medicamentele in alte state din Uniunea Europeana, deoarece este mai ieftin si mai rapid decat in tara, iar producatorii din orice stat al UE au dreptul sa depuna cereri de inregistrare in celelalte state membre ale Uniunii.
Firma Biofaktor a inregistrat unul din ultimele sale medicamente in Lituania. Dariusz Grabikowski, presedintele consiliului de supraveghere al Biofaktor, citat de cotidianul Rzeczpospolita, a spus ca firma a platit de cinci ori mai putini bani decat daca ar fi inregistrat medicamentul in Polonia. In plus, reprezentantii autoritatii de inregistrare a medicamentelor din Lituania au inceput sa analizeze imediat solicitarea depusa de compania poloneza si i-au tinut la curent pe reprezentantii acesteia cu parcursul intregului proces. O alta nemultumire a producatorilor polonezi de medicamente la adresa URPL este lipsa unui numar suficient de specialisti care sa evalueze cererile de inregistrare depuse. In replica, Elzbieta Wojtasik, vicepresedintele Autoritatii Poloneze a Medicamentelor (URPL), spune ca timpul pentru indeplinirea formalitatilor de inregistrare este egal in toate tarile din UE, iar nivelul taxelor din Polonia ar fi sub cel practicat in celelalte state.
-
SE FAC PARIURILE
BUSINESS Magazin a cerut dealerilor din bancile comerciale locale sa prognozeze cat vor fi euro si dolarul la finele lui decembrie 2007.
Banca
Euro/Leu
Dolar/Leu
ABN AMRO
3,30
2,3826
Alpha Bank
3,275-3,325
2,4444-2,4813
ATE BANK
3,30
2,36
Banca Carpatica
3,10-3,15
2,38-2,43
BCR
3,05-3,10
2,48-2,53
Banca Italo-Romena
3,10
2,3850
Banca Transilvania
3,15-3,20
2,33-2,38
BRD – Groupe Société Générale
3,20
N/A
C.R. Firenze
3,15
2,32
Credit Europe Bank
3,30-3,35
2,50-2,55
Egnatia Bank
3,22
2,367
Emporiki Bank
3,10
2,18
Garanti Bank International
3,28-3,33
2,56-2,61
ING Bank
3,30-3,35
2,53
Libra Bank
3,10-3,15
2,31-2,35
OTP Bank
3,25-3,30
2,46-2,51
3,10-3,15
2,2450-2,2950
Raiffeisen Bank
3,27-3,32
2,40-2,44
SanPaolo IMI bank
3,15
2,35
UniCredit Tiriac
3,30-3,35
2,45- 2,50
Volksbank
3,00-3,05
2,20-2,25
* la data inchiderii editiei, pe 29 iunie 2007
Nota: Banca Romaneasca, Bancpost, Bank Leumi, Blom Bank Egypt, CEC, Citibank Romania, Eximbank, MKB Romexterra, ProCredit Bank nu au facut previziuniSursa: Bancile comerciale
-
DE LA PARIUL TRECUT
Nici unul dintre bancherii ce au facut prognoze de curs la solicitarea BUSINESS Magazin, la inceputul lunii ianuarie 2007, nu a anticipat forta de crestere a leului, care a ajuns la 29 iunie la un curs de 3,1340 lei/euro. La inceputul anului, cea mai optimista previziune (in sensul intaririi monedei nationale) a fost de 3,25 lei/euro, iar la polul opus, pesimistii au prognozat pentru finele primului semestru un raport de 3,5 lei/euro. Nici in privinta dolarului, previziunile nu au fost mai apropiate de realitatea de la sfarsitul lui iunie, cand paritatea dolar/leu a fost de 2,3515 lei/dolar. In estimarile lor din ianuarie, bancherii au anticipat un minim de 2,43 lei/dolar, dar au mers si spre maximul de 2,73 dolar/leu.
Banca
Euro/Leu
Dolar/Leu
Banca Carpatica
3,45-3,50
2,67-2,72
Banca Italo-Romena
3,30
2,65
Banca Romaneasca
3,34-3,39
N/A
Banca Transilvania
3,29-3,34
2,43-2,48
Bancpost
3,25-3,30
N/A
BCR
3,39-3,44
2,56-2,61
CEC
3,30-3,35
N/A
CR Firenze Daewoo
3,45
2,65
Egnatia Bank
3,30
2,56
Emporiki Bank
3,25-3,30
2,95-3,00
Eximbank
3,26-3,31
2,51-2,56
Finansbank
3,36-3,41
2,50-2,55
Garanti Bank*
3,38-3,43
2,60-2,63
ING
3,45
N/A
Libra Bank
3,25-3,33
N/A
3,28-3,33
N/A
ProCredit Bank
3,38-3,43
2,55-2,60
Raiffeisen Bank
3,40-3,45
N/A
Romexterra Bank
3,28-3,33
2,69*-2,73
SanPaolo IMI Bank
3,25
N/A
UniCredit/HVB Tiriac
3,40-3,45
2,55-2,60
Volksbank
3,30-3,35
N/A
* valori rotunjite la a doua zecimala
NOTA: Alpha Bank, ABN Amro, BRD, Citibank, Mindbank, OTP Bank nu au facut previziuni
Sursa: Bancile comerciale
-
Economia isi vede de drumul ei
In ciuda instabilitatii politice de la Kiev, investitiile straine directe din primul trimestru al anului au depasit prognozele Bancii Nationale a Ucrainei. Fata de 745 de milioane de euro, cat erau asteptarile, investitiile straine au fost de 893 de milioane, scrie saptamanalul The Kiev Post.
De la declararea independentei, investitiile straine in Ucraina au atins 18 miliarde de euro. Cei mai multi investitori in acest an au fost din Olanda si Austria, domeniile preferate fiind sectorul financiar, cel imobiliar si constructiile. Potrivit analistilor de la banca de investitii Dragon Capital, investitiile vor continua sa se mentina la un nivel ridicat in perioada urmatoare, desi nu se asteapta fuziuni sau achizitii semnificative. Pentru acest an au fost prognozate investitii straine directe de 4,65 miliarde de euro. Economia ucraineana traverseaza o perioada fasta, productia industriala avansand in primele patru luni cu 12,5% fata de aceeasi perioada a anului trecut, pe baza unei cereri externe in crestere. Tot in primele patru luni, PIB a inregistrat o crestere de 7,9%.