Florentin Banu, omul de afaceri care a dezvoltat marca de napolitane Joe, si-a extins afacerile si in domeniul auto, printr-un joint-venture cu o firma din Germania, care urmeaza sa deschida o fabrica de componente auto. Valoarea tranzactiei nu a fost facuta publica. Firma infiintata de Florentin Banu, Banuinvest, mai are in derulare o investitie intr-un centru sportiv din Timisoara, care cuprinde un teren de tenis, un teren de fotbal si un centru de aerobic si de fitness. Proprietarul marcii Joe a anuntat ca Banuinvest urmeaza sa functioneze ca un fond de investitii, intentionand sa se implice in startup-uri din industrie sau din domeniul imobiliar. Pana acum, cea mai importanta investitie a lui Florentin Banu este reteaua de supermarketuri Artima. In prezent, reteaua de supermarketuri Artima include 12 magazine, insa pana la sfarsitul anului vor mai fi deschise inca doua.
Blog
-
Domnul Joe, planuri mari
-
Furtuna Duelfer
Raportul intocmit de seful inspectorilor americani in Irak, Charles Duelfer (foto), pe tema armelor de distrugere in masa ale lui Saddam Hussein a starnit nu unul, ci mai multe scandaluri.
Pe de o parte, raportul afirma ca Irakul a renuntat la armele de distrugere in masa in 1991 si ca nu avea nici un program de inarmare cu arme chimice, biologice sau nucleare in momentul invaziei americane, in 2003. Aceasta clarificare a devenit imediat arma in campania electorala din SUA, unde candidatul democrat la Presedintie, John Kerry, s-a folosit deja de ea in a doua dezbatere televizata cu presedintele Bush, de vinerea trecuta. Pe de alta parte, raportul afirma ca Saddam Hussein a sabotat cu succes regimul sanctiunilor impuse de ONU, mituind politicieni si inalti functionari din ONU, Franta, China, Rusia si din alte tari, reusind sa incheie contracte de export de petrol de peste 11 miliarde de dolari.
In al treilea rand, Saddam Hussein ar fi incalcat embargoul privind comertul cu arme, izbutind sa cumpere armament si echipamente militare dintr-o serie de tari, printre care Rusia, China, cele doua Corei, Iordania, Egipt, Siria, India, dar si Franta, Italia, Romania, Polonia si Bulgaria.
Cea mai virulenta reactie diplomatica la raportul Duelfer a venit din partea Frantei, care a protestat fata de metodele utilizate in acuzarea, fara dovezi, a unor companii si cetateni francezi. Este vorba, in principal, despre fostul ministru de interne Charles Pasqua, acuzat ca ar fi primit bonuri pentru 11 milioane de barili de petrol din Irak, precum si de societatile petroliere franceze Total si SOCAP, care ar fi primit 101 milioane de barili de petrol, respectiv 93 de milioane.
-
Multi candidati, putini eligibili
Dupa mai multe amanari in ultimele saptamani, Uniunea Nationala PSD+PUR si-a lansat la Sala Palatului, in cadru festiv, candidatii pentru alegerile parlamentare. Au fost invitati toti cei 500 de candidati propusi pe liste, indiferent ca s-au regasit sau nu pe locuri eligibile.
Listele de candidati au fost aprobate sambata de Biroul Executiv Central al PSD, fara a le fi fost insa prezentate membrilor acestui organism. Decisiv pentru aprobarea listelor a fost insa nu votul BExC, ci girul presedintelui Ion Iliescu, care a avut joi o discutie pe aceasta tema cu premierul Adrian Nastase.
Definitivarea listelor a iscat dispute intense in partid, in contextul luptei pentru locurile eligibile, pe care se vor regasi acum mai putin de jumatate din actualii parlamentari ai PSD. Numai in ultima saptamana insa, din cauza acestor dispute, doi fruntasi ai PSD si-au dat demisia din partid: directorul general al Zonei Libere Constanta-Sud Agigea si Basarabi, Marin Seceleanu, respectiv deputatul de Cluj Alexandru Lapusan. Pe locurile eligibile au fost promovati, in schimb, consilierii prezidentiali Corina Cretu si Octavian Stireanu, lideri ai PSD ca Alexandru Athanasiu sau Adrian Severin, respectiv o parte a candidatilor PUR (Dan Voiculescu, Codrut Seres, Romeo Hanganu, Pantelimon Manta, fostul ministru Silvia Ciornei si medicul Irinel Popescu).
-
Tranzactiile saptamanii
Grupul german Henkel va obtine lichiditati de 2,1 miliarde de dolari, prin renuntarea la participatia de actiuni la producatorul american de detergenti si pesticide Clorox. Acesta isi va rascumpara cota de 29% din actiuni detinuta de Henkel, platind 2,84 miliarde de dolari, in active si numerar.1. Cu suma obtinuta, grupul german va reusi sa-si finanteze o noua achizitie pe piata americana, respectiv preluarea companiei de detergenti si cosmetice Dial Corporation. Henkel cumparase Dial Corporation la inceputul acestui an, pentru 2,9 miliarde de dolari, iar finantarea acestei achizitii prin vanzarea de actiuni a parut o varianta mai logica si mai avantajoasa decat emiterea de obligatiuni sau vanzarea altor active.
Printre activele rascumparate de Henkel de la Clorox se numara o participatie de 20% la societatea mixta Henkel Iberica, prezenta pe piata din Spania si Portugalia, precum si activitatile Clorox in domeniul pesticidelor, evaluate la 740 de milioane de dolari.
2. Grupul european aerospatial si de aparare EADS face primul pas important pe piata americana, prin preluarea companiei Racal Defence, in valoare de 130 milioane de dolari.Pe de o parte, aceasta afacere ne faciliteaza accesul la Departamentul american al Apararii, iar, pe de alta parte, americanii vor beneficia de o tehnologie pe care o vor putea vinde mai usor pe pietele din Europa si Orientul Mijlociu, a declarat un purtator de cuvânt al grupului.
Programul de extindere a EADS in SUA, enuntat cu cateva luni in urma, vizeaza initial afaceri de valoare mai mica, intre 50 si 100 de milioane de dolari, urmand ca pe termen mediu si lung sa abordeze si achizitii mai importante, in valoare de pana la 600 de milioane de dolari. Consortiul european a incercat de mai multe ori pana acum sa penetreze piata americana, dar fara succes, in conditiile in care in SUA exista o reticenta destul de mare fata de preluarea de catre straini a tehnologiilor de aparare americane.
Racal Defence are 180 de angajati in California si aproximativ 140 in Europa. Compania estimeaza venituri de pâna la 100 de milioane de dolari in 2005. Aproximativ 70% din veniturile firmei provin din Statele Unite, din contracte de productie de echipamente si furnizare de servicii.
-
Actionari polonezi la Credisson
Enterprise Investors, cel mai mare administrator de fonduri de investitii din Europa Centrala, a preluat un pachet de 41% din actiunile Credisson, cel mai important furnizor de credite de consum din Romania, pentru 9 milioane de euro. Tranzactia a inclus atat achizitia de actiuni de la alti actionari, cat si o operatiune de majorare a capitalului. Dupa aceasta tranzactie, structura actionariatului Credisson este: Polish Enterprise Fund V (fond administrat de Enterprise Investors) cu 41%, Oresa Ventures – 37%, Florin Andronescu (fondatorul si directorul executiv al companiei) – 20% si DBG Eastern Europe – 2%.
Credisson este o societate specializata in intermedierea si acordarea de credite de consum, desprinsa anul trecut din Flanco.
Enterprise Investors – companie inregistrata in Polonia – este la a doua investitie pe piata romaneasca, dupa preluarea, in 1999, a unui pachet de actiuni ale operatorului de telefonie mobila Orange pentru suma de 20 de milioane de dolari.
-
Plan pentru Alitalia
Guvernul italian va renunta la controlul asupra companiei aeriene Alitalia cat mai curand posibil. Ministrul economiei, Domenico Siniscalco, a precizat ca participarea statului la operatorul aerian italian, aflat in criza de o buna bucata de vreme, se va reduce de la 62% la mai putin de 51%. Compania are nevoie de fonduri private pentru a se recapitaliza, o necesitate inclusa in planul de afaceri convenit cu Comisia Europeana si sindicatele. Acordul ofera companiei posibilitatea sa angajeze un credit garantat de stat in valoare de 400 de milioane de euro, suficient pentru ca Alitalia sa isi continue activitatea pana la inceputul anului viitor.
Un alt punct cheie al planului il reprezinta concedierea a 3.700 de angajati. Acestia vor primi compensatii de 300 de milioane de euro, cea mai mare parte din fonduri guvernamentale.
-
Citigroup are probleme
Grupul bancar Citigroup se confrunta cu o avalansa de procese, din Europa pana in Asia. Dupa ce compania italiana falimentara Parmalat i-a solicitat despagubiri de peste 10 miliarde de dolari, pe motiv ca ar fi contribuit la fraudarea ei, Citigroup a contracarat in justitie, argumentand ca planul de restructurare a Parmalat nu-i trateaza in mod egal pe toti creditorii, incalcand astfel prevederile legii italiene a falimentului.
Conducerea grupului bancar considera ca planul de restructuare intocmit de administratorul Parmalat, Enrico Bondi, pericliteaza sansele Citigroup de a-si recupera creantele de peste 600 de milioane de dolari de la Parmalat, prin transformarea acestor creante in actiuni la compania italiana.
Pe de alta parte, organismul de reglementare a pietei financiare din Coreea de Sud a anuntat ca va investiga activitatea Citigroup in aceasta tara, dupa ce, luna trecuta, guvernul de la Tokio a decis sa inchida divizia de private banking din Japonia a grupului, sub acuzatia de incalcare a legilor bancare.
Cateva zile mai tarziu, bancii americane i-a fost interzis sa participe la licitatiile care vizau obligatiunile guvernamentale japoneze. Acum, Serviciul de Supraveghere Financiara din Coreea de Sud urmeaza sa verifice modul de desfasurare a tranzactiilor pe valuta de la Citibank, divizie a Citigroup, suspecta de spalare de bani si scurgere de fonduri interne.
-
Apele se linistesc
Dupa agitatia de saptamana trecuta, determinata de retragerea din cursa pentru prezidentiale a lui Theodor Stolojan, lucrurile par sa se fi linistit in Alianta D.A. Traian Basescu si-a lansat oficial candidatura in cursa pentru Cotroceni, avand sustinerea oficiala a ambelor partide ale aliantei. Liderul PD a declarat ca pe perioada campaniei nu isi va delega atributiile de primar general al capitalei.
In ceea ce priveste functia de prim-ministru al eventualului guvern format de alianta, aceasta ar urma sa fie ocupata, dupa toate probabilitatile, de copresedintele aliantei, Calin Popescu-Tariceanu (foto), acceptat de diferitele curente de opinie din partid. Potrivit protocolului politic al Aliantei D.A., daca un partid propune candidatul pentru Presedintie, celeilalte formatiuni politice ii revine postul de prim-ministru.
Singura problema fara raspuns in legatura cu formatiunea de opozitie ramane situatia lui Theodor Stolojan, dat fiind ca persista discutiile privind motivele care l-au determinat sa se retraga. Fostul lider liberal a revenit in tara la sfarsitul saptamanii trecute cu o cursa de la Frankfurt, marginindu-se sa le spuna reporterilor la sosirea pe aeroport: Nu am nimic de declarat, am o problema medicala si trebuie sa o rezolv.
-
MediaPro, fara restante la buget
MediaPro International SA/PRO TV SA sunt cel mai mare platitor-contributor privat din mass-media la bugetul de stat, informeaza un comunicat al Biroului de Avocatura Liana Petrovici, care reprezinta aceste companii.
In anul 2004, pina la 1 octombrie, aceste companii au platit taxe, impozite si contributii curente in valoare de 390,8 miliarde de lei, situându-se in pozitia de cel mai mare contribuabil privat din mass-media, se arata in comunicat. Debitul, in suma de 218,86 miliarde de lei, inclusiv penalitati, a fost esalonat in 2002 in conditiile legii, iar obligatiile au fost achitate in avans, ultima plata fiind facuta la 8 septembrie 2004.
Documentul califica drept eronate informatiile difuzate de cotidianul Romania libera, potrivit carora Media Pro International SA ar datora bugetului de stat suma de 698,7 miliarde de lei.
Cabinetul de avocatura Liana Petrovici solicita cotidianului Romania libera sa publice aceste precizari, in virtutea dreptului la replica, reglementat prin Legea 3/1974.
-
Teroristii au lovit din nou
Aria de actiune a teroristilor Al-Qaida se extinde, o data cu sangerosul atentat din Egipt, care a facut cel putin 34 de victime, majoritatea turisti israelieni si egipteni.
Trei atacuri cu bomba au avut loc joia trecuta in peninsula Sinai, dintre care cea mai puternica s-a inregistrat in statiunea Taba. Hotelul Taba Hilton a fost distrus, ingropand sub daramaturi zeci de oameni. Ultimul atentat de o asemenea amploare in Egipt dateaza din 1997, cand 58 de turisti straini au fost ucisi la Luxor.
Acum, desi atentatul a fost revendicat de doua grupari islamiste necunoscute, oficialii israelieni s-au grabit sa-l puna pe seama organizatiei Al-Qaida, argumentand ca tintirea unor grupuri de civili si loviturile aproape simultane in mai multe locuri denota modul specific de actiune al gruparii lui Bin Laden.