BusinessMagazin

Blog

  • BCR vede cursul euro la 4,10 lei in iunie

    Analistii BCR mentin scenariul inversarii ulteriorare a trendului de apreciere, insa varful miscarii de depreciere anticipat pentru septembrie a fost corectat la 4,30 lei/euro fata de 4,40 lei/euro in varianta anterioara. Pentru decembrie ramane prognoza de 4,30 lei pentru un euro, cu perspectiva unui nou episod de apreciere in prima parte a lui 2010. Pe baza informatiilor acumulate in ultimele luni, BCR
    si-a revizuit estimarile privind principalii indicatori macroeconomici pe 2009, anticipand contractia PIB cu 2,1%, fata de prognoza anterioara care indica o crestere de 1,2%.
    Cititi mai multe pe www.zf.ro
     

  • Bursa la rascruce

    Cresterea inceputa pe Bursa la sfarsitul lunii februarie a reprezentat cel mai mare avans de la inceputul crizei, in iulie 2007, cele mai lichide 25 de companii listate castigand in medie 75% in mai putin de doua luni. In ultima saptamana, euforia s-a mai domolit, iar pietele de capital stau din nou in cumpana: a trecut intr-adevar criza sau revenirea e doar o iluzie?

    Investitorii si-au reluat atitudinea prudenta si asteapta un raspuns de la companiile de pe Bursa, care au in aceasta perioada adunarile generale ale actionarilor si vor incepe sa raporteze curand rezultatele pe primul trimestru din acest an. Practic, acum se vede cu ce planuri intra companiile in 2009, pe ce afaceri mizeaza si la ce investitii renunta, iar rezultatele pe primul trimestru vor oferi primele date concrete privind modul in care firmele au fost lovite de criza, care a inceput sa se manifeste mai dur in Romania abia in ultimele luni ale lui 2008. Acum se vede care sectoarele cele mai lovite si ce companii sunt mai bine pozitionate ca sa iasa cu bine din aceasta perioada dificila.

    Tot mai multi analisti incep sa creada insa intr-o continuare a trendului de crestere pe Bursa, pe termen mediu, si sustin ca actiunile nu vor mai reveni la minimele din februarie, chiar daca se asteapta ca rezultatele din primul trimestru sa fie mult mai slabe raportate la perioada similara a anului trecut. “Cred ca trendul de crestere se mentine pe termen mediu si acele minime de la sfarsitul lui februarie nu cred ca vor mai fi atinse. In mod cert rezultatele companiilor vor fi mai slabe decat anul trecut, dar si preturile actiunilor sunt mult mai mici, astfel ca asteptarile pesimiste sunt deja in cea mai mare parte incluse in pret, spune Adrian Danciu, director de operatiuni in cadrul Broker Cluj.

    El sustine ca evolutia Bursei in perioada urmatoare va fi data de modul cum vor fi rezultatele fata de asteptarile investitorilor, iar estimarile sunt destul de negative, mai ales pentru sectorul financiar, dar si in unele sectoare mai rezistente, cum ar fi energia sau utilitatile.

    Paradoxal, insa, in SUA bancile mari precum JP Morgan si Wells Fargo au raportat profituri peste asteptari in trimul trimestru, in unele cazuri chiar la nivelul celor din primele trei luni ale lui 2008, acesta fiind si unul dintre motoarele care au propulsat pietele de capital internationale si, implicit, pe cea de la Bucuresti in ultimele saptamani. Trebuie avut in vedere faptul ca aceste profituri s-au datorat in mare parte unor artificii contabile si schimbarii legislatiei care da posibilitatea bancilor sa nu-si mai reevalueze instrumentele financiare din portofolii la pretul pietei (mark to market). Astfel, desi cifrele facute publice par foarte bune, investitorii au inceput sa-si puna intrebari legate de sustenabilitatea rezultatelor, iar pe internet au circulat chiar rezultatele unui stress-test care arata ca multe dintre institutiile financiare mari din SUA sunt intr-o situatie mai proasta decat o arata cifrele.

    In ceea ce priveste piata locala, este de asteptat ca bancile sa publice rezultate mult mai slabe decat anul trecut, avand in vedere ca inca din trimestrul patru al lui 2008 s-a vazut o scadere puternica a profiturilor. Principala problema in cazul bancilor o reprezinta creditele neperformante, respectiv clientii care nu-si mai pot plati ratele, si care se reflecta in contul de profit si pierdere drept costuri de risc, mai exact provizioane care anuleaza din profitul operational al bancii.

    Cu toate acestea, bancile listate au anuntat bugete optimiste, acestea urmand sa fie dezbatute in cadrul adunarilor generale ale actionarilor. BRD, cea mai mare banca locala de pe Bursa, vede o scadere a profitului net cu cel mult 10%, in timp ce Carpatica, una dintre bancile cu capital privat romanesc, estimeaza castiguri de opt ori mai mari pentru acest an. In aceste conditii, daca rezultatele la trimestru vor fi mult sub estimari, ar putea determina din nou aparitia unui sentiment negativ in piata fata de companiile financiare.

    Cu toate acestea, analistii de pe Bursa isi pastreaza optimismul. “Cred ca in Romania criza este mai mult de suprafata. Au fost afectate in special sectoarele care se bazeaza pe exporturi, insa ultimele date arata ca exporturile in afara Uniunii Europene inregistreaza o revigorare si cred ca isi vor reveni si exporturile catre tarile UE, sustine Danciu.

    Adrian Danciu, Broker Cluj: Pentru minimizarea riscurilor vor fi cautate in continuare acele companii cu datorii mici

  • Bucuriile crizei imobiliare

    Incercarile companiilor de a-si reduce costurile au devenit vizibile, in ultimele luni, si pe segmentul spatiilor de birouri, renegocierea devenind cuvantul de ordine, mai ales pentru companiile care au semnat contractele de inchiriere la inceputul anului trecut, spre exemplu, cand piata se afla la niveluri record.

    Consultantii imobiliari sustin insa ca scaderile de chirii nu sunt semnificative, putini chiriasi obtinand un tarif mult mai bun pentru spatiul pe care il ocupa deja. In acest context, o optiune demna de luat in seama este reprezentata de relocarea activitatii intr-o alta cladire de birouri.”Primul pas al unei companii este sa incerce sa isi reduca costurile prin renegocierea chiriei. Dar ce te faci cu taxele de administrare, cand cladirea consuma foarte mult? Ce faci cand nu poti sa recompartimentezi spatiul asa cum doresti?”, se intreaba Catalina Jigman, head of global corporate services in cadrul companiei de consultanta imobiliara CBRE Eurisko. Optiunea companiilor ar fi astfel, in opinia consultantului, sa isi relocheze activitatea intr-un alt spatiu, momentul actual fiind foarte favorabil unei astfel de decizii. Cel mai important argument este legat de reducerea tarifelor de inchiriere; daca pentru proiectele existente, cu un amplasament bun, se poate obtine un nivel mai redus, proiectele noi, care urmeaza sa se finalizeze in acest an sau care au fost finalizate recent, au chirii semnificativ mai mici decat in trecut.

    Acest fapt a dus chiar la o noutate pe segmentul de inchiriere a spatiilor de birouri din Capitala – existenta unor spatii disponibile pentru mutare imediata in zona Piata Victoriei, considerata a fi centrul de business al orasului.

    La fel ca si in segmentul rezidential, unde brokerii vorbesc despre o crestere a interesului cumparatorilor fara o majorare a numarului de tranzactii, si in cazul cladirilor de birouri se intampla un fenomen similar: companiile care cauta un spatiu nou sunt deocamdata intr-un stadiu de explorare a optiunilor, decizia luandu-se mult mai greu comparativ cu perioada anterioara. “Multi asteapta sa vada incotro se indreapta piata. Faptul ca au scazut chiriile cu 20% intr-o perioada scurta reprezinta un semn pentru anumiti chiriasi ca tarifele pot sa scada si mai mult”, mai spune consultantul CBRE Eurisko.

    Cele mai avantajate si interesate companii in acest moment de o posibila relocare sunt cele de dimensiuni mari, care, ca si in cazul centrelor comerciale, au un statut de ancora a proiectului. Practic, dezvoltatorii sunt deja mai dispusi sa faca anumite concesii chiriasilor care doresc o suprafata mare, acestia fiind determinanti in atingerea unui grad de pre-inchiriere satisfacator pentru obtinerea unei finantari bancare si, implicit, pentru demararea proiectului.

    Posibilitatile de negociere ale companiilor vor fi si mai mari avand in vedere cresterea ratei de neocupare a spatiilor de birouri din Capitala. Dupa mai multi ani in care procentul birourilor goale a fost estimat la circa 2% pentru cladirile de clasa A, rata de neocupare s-a dublat anul trecut, la patru procente, un studiu recent al DTZ Echinox estimand un nivel de 8% pentru acest an si de 13% pentru 2010.

    Anul trecut au fost finalizati circa 250.000 de metri patrati de spatii noi, clasa A, piata de inchirieri ridicanduse la 240.000 mp, potrivit estimarilor facute de Horatiu Florescu, fost sef al departamentului de inchirieri din cadrul companiei de consultanta imobiliara Colliers International. “Cred suprafata totala de birouri care se va inchiria in acest an va fi la jumatate fata de anul trecut, deci 100.000 – 120.000 de metri patrati”, estima recent Florescu.

    Mai multe informatii despre cele mai importante tendinte din piata imobiliara si despre proiectele rezidentiale, de mall-uri si cladiri de birouri din Bucuresti si provincie puteti afla din suplimentul “Piata imobiliara – Iesirea din criza?”, editat de BUSINESS Magazin, care va aparea pe piata in aceasta luna.
     

  • Turismul de afaceri, un pariu pierdut?

    Primul an in portofoliul fondului de investitii GED a fost complicat pentru Happy Tour. Agentia a fost cat pe ce sa piarda pozitia de lider al pietei de turism, si-a schimbat managementul si organizarea, iar peste toate acestea a venit si reducerea bugetelor de calatorii. Reducere care a reusit din primele luni ale anului sa injumatateasca piata.

    De fapt, s-au indeplinit destul de putine din asteptarile lui Gabriel Ionescu, directorul general al Happy Tour recrutat de GED Eastern Fund II pentru a conduce un viitor grup de agentii de turism lider absolut pe piata. Planurile GED din momentul recrutarii lui Gabriel Ionescu se faceau imediat dupa preluarea liderului agentiilor de turism, Happy Tour (in decembrie 2007, intr-o tranzactie estimata la 10 milioane de euro), care ar fi trebuit sa¬ fie urmata de alte achizitii de pe piata de turism de business. Intre timp, planurile GED s-au schimbat, iar fondul de investitii a declarat pentru BUSINESS Magazin ca “in momentul de fata nu avem in vedere (sa achizitionam – n.r.) nicio companie de turism romaneasca” si ca “in sase luni ne asteptam sa finalizam una sau doua tranzactii noi, niciuna legata de industria turismului”.

    Planurile spaniolilor de la GED la achizitia Happy erau de a creste in urmatorii 3-5 ani mai repede decat piata (care avea la momentul tranzactiei cresteri de 20% pe an) si de a consolida pozitia de lider prin achizitia altor agentii si integrarea lor in structura Happy, avand pregatit in acest scop un buget de 15 milioane de euro. “Ei (GED – n.r.) nu si-au modificat planurile initiale de achizitii, iar cand asta se va intampla, va avea loc o consolidare a businessurilor, o fuziune cu compania noupreluata”, spune Gabriel Ionescu.

    Primul sau obiectiv la Happy a fost reorganizarea companiei dupa modelul corporatist, Happy Tour fiind anterior o afacere de familie fondata in 1996 de Nicolae si Carmen Demetriade. “A fost intai o tranzitie a actionariatului, apoi a managementului si acum a stilului de lucru, a modelului organizational. Inainte era ticketing, turism extern, turism intern. Acum avem corporate travel, MICE (meetings, incentives & corporate events – activitati dedicate companiilor – n.red.) si leisure”, explica Ionescu, care a restructurat intai departamentul financiar, apoi a creat o echipa comerciala, specializata in servicii cu clientii. Directorul general spune ca vor urma introducerea unui sistem de management al informatiei, apoi se vor cheltui cateva sute de mii de euro pentru marketing si apoi se va trece la restructurarea portofoliului de clienti (“daca din 100 de clienti, cu trei ai o relatie contractuala care nu e in favoarea ta, de ce ai mai continua-o?”).

    La inceputul acestui an, Gabriel Ionescu estima ca afacerile Happy vor creste in acest an cu 5%, bazandu-se pe faptul ca agentia are servicii noi, ca au fost reinnoite contracte care erau pe punctul de a se finaliza in urmatoarele luni, dar si pe faptul ca au fost semnate contracte noi. Gabriel Ionescu admite ca au fost si companii care au renuntat la serviciile Happy Tour, dar ca, per total, numarul de contracte noi a fost mai mare decat cele la care s-a renuntat. Numarul de clienti-companii este acum in jur de o mie, potrivit lui Ionescu, dintre care peste 300 au avut un buget de calatorii de minim 50.000 de euro in 2008. Este drept, admite directorul general, contractul nu iti aduce garantia ca sumele prevazute se vor si consuma. Industriile in care activeaza clientii mari ai agentiei sunt farma, IT, FMCG (bunuri de larg consum), energie, constructii, agricultura, auto. Printre clienti se numara si Medicover, compania din domeniul serviciilor medicale pe care Ionescu a condus-o, vreme de trei ani si jumatate, inainte de a veni la Happy Tour.

    Nici asteptarile pe care le avea fata de cifra de afaceri nu i s-au indeplinit lui Gabriel Ionescu. La Happy, ca de altfel la mai toate agentiile de profil, criza s-a simtit in incasari inca de anul trecut: Happy Tour a avut afaceri de 51 de milioane de euro, crescand cu aproape 5%, sub estimarile de 54 de milioane de euro de la inceputul anului. Profitul a fost insa in crestere fata de 2007 (cand cifra de afaceri a fost de peste 49 de milioane de euro, la un profit de circa 1,8 mil euro). Ionescu spera sa atinga pragul de 54 milioane de euro in acest an, dar cert este ca nu se mai poate vorbi de crestere la nivelul acestui an, iar majorarea de 5% a afacerilor Happy Tour, estimata de Ionescu la inceputul anului 2009, s-a transformat acum in scadere. “In luna martie a mai rasarit putin soarele, dar fata de martie 2008, rezultatul e inca mic. Piata de travel a tot scazut, incepand cu luna octombrie, pana inclusiv in februarie. Mi-e greu sa cred ca a doua jumatate a anului va putea compensa scaderea inregistrata in prima parte”, spune Ionescu, care estimeaza ca in primele trei luni ale anului piata de business travel a scazut cu 35-50%, si cam la acelasi nivel se situeaza si evolutia afacerilor Happy Tour.

    Ion Antonescu, Marshal Turism: Cam toate firmele taie din cheltuielile cu deplasarea, unele pana la zero

  • Dedeman vine in Bucuresti cu doua magazine

    Deschiderea magazinului Dedeman, amplasat pe Sos. Giurgiului, a necesitat o investitie de peste 12 milioane euro si reprezinta primul dintre cele patru proiecte din planul investitional stabilit pentru anul 2009. Pe parcursul anului vor fi inaugurate alte trei magazine, in curand in Buzau, la Iasi si inca unul in Bucuresti.

     

    Cel de al doilea magazin din Capitala este programat spre deschidere la finalul lunii august, acesta urmand sa fie amplasat in zona Valea Cascadelor, unde retailerul a achizitionat impreuna cu Selgros, la finalul anului trecut, o parcela de teren intr-o tranzactie a carei valoare s-a ridicat potrivit Ziarului Financiar la 40 de milioane de euro.

     

    "Prin deschiderile din acest an ne dorim sa ne mentinem cifra de afaceri inregistrata anul trecut. In 2008 am crescut mai mult decat estimasem initial si de aceea ne permitem o scadere in acest an; raportat la aceeasi suprafata de vanzare, vom avea o scadere in 2009", a declarat Dragos Paval, presedinte al companiei si unul din cei doi actionari, alaturi de fratele sau Adrian Paval.

     

    Dedeman, care are 13 magazine operationale dintre care patru in afara Moldovei, a inregistrat anul trecut o cifră de afaceri de aproximativ 250 mil. euro în creştere cu 35 % faţă de anul 2007 când a înregistrat o cifră de afaceri de 184,5 mil. euro. Marja de profit brut a companiei a fost de 10%, rezultand astfel un profit brut de 25 mil. euro. "In primul trimestru din acest an am inregistrat o usoara scadere a vanzarilor. Natural, rata profitabilitatii va fi mai mica in acest an deoarece consumatorii se indreapta catre produsele mai ieftine iar acestea au un adaos mai mic", a mai spus Paval.

     

    Retailerul mai detine 11 terenuri in tara, unde ar putea fi dezvoltate noi magazine, achizitionarea de parcele fiind stopata in acest moment. Bugetul de investitii al companiei pentru acest an este de 25 mil. euro, fara valoare terenurilor, comparativ cu 37 mil. euro anul trecut.

     

    La nivel de grup, Dedeman a inregistrat o cifra de afaceri de 265 de milioane de euro, la aceasta contribuind si Dedeman Automobile – dealer Dacia, Renault si Nissan, si Dedeman Camioane – dealer Renault Trucks. "Este posibil ca in acest an sa avem o scadere pe partea de auto. Ma astept ca activitatea de service sa creasca insa vanzarile de masini vor scadea", a mai declarat Dragos Paval.

     

    Principalii competitori ai companiei sunt retelele internationale de magazine de bricolaj, Praktiker (Germania), Bricostore (Franta), BauMax (Austria) si Hornbach (Germania) si reteaua locala de magazine Ambient Sibiu. Piata distributiei de materiale de constructii si pentru amenajari interioare este condusa de catre Arabesque.
     

  • Enel schimba directorul din Romania

    Actualul country manager al Enel Romania, Matteo Codazzi, îşi va finaliza pe 4 mai 2009, conform planificării, mandatul său de conducere a operaţiunilor Enel în România. Începând din aceeaşi zi, functia de Country Manager şi Preşedinte al companiilor Enel din România va fi preluata de Claudio Zito, în prezent Director pentru Planificare şi Control la Divizia Internaţională a grupului Enel.

    Enel a avut o perioada importanta de crestere in Romania prin achiziţia Electrica Muntenia Sud (distribuţie şi furnizare de electricitate în Bucureşti), prin integrarea operaţiunilor companiilor achiziţionate anterior în Banat şi Dobrogea cu cele din Muntenia Sud, precum şi prin iniţierea unor proiecte în sectorul de generare, în domeniul energiei nucleare, al cărbunelui curat şi al energiei eoliene. În sectorul de distribuţie a energiei electrice, Enel are o cotă de piaţă de aproximativ 30%, iar in furnizare are in portofoliu 2,5 milioane de clienţi, ceea ce il face cel mai mare furnizor de energie pe piaţa de retail după Electrica, luând în considerare volumele furnizate.

    Claudio Zito a fost si membru în Consiliul de Administraţie al companiilor Enel din România. Experienţa sa din cadrul Enel s-a desfasurat în domeniile de planificare, control şi dezvoltare a activităţii Diviziei Internaţionale şi a celei Comerciale, precum şi în cadrul altor companii multinaţionale. Veniturile Enel in Romania anul trecut au fost de 800 milioane de euro, iar EBITDA a ajuns la 135 milioane de euro.
     

  • Cine profia de criza imobiliara

    Dezvoltarorul imobiliar cu capital spaniol Avantia a cumpărat până la mijlocul anului 2007 cinci terenuri în zone centrale ale Bucureştiului, pentru care a plătit 67 de milioane de euro, după care s-a oprit din cauza speculei şi a preţurilor exorbitante. Pe lângă un preţ convenabil oferit pentru teren, lansarea primul proiect al companiei implică şi contractarea unui constructor. Cum preţurile materialelor de construcţii au scăzut, acum compania vrea să plătească 600 de euro pentru un metru pătrat construit, sau chiar mai puţin, faţă de 850 de euro cât era valoarea medie acum doi ani.
    Cititi mai multe pe www.gandul.info
    Aflati aici la ce proiecte imobiliare au renuntat dezvoltatorii din Brasov.
     

  • Romania a fost in 2008 o mina de aur pentru investitorii straini

    Astfel, datorita obsesiei noastre pentru cumparaturi, i-am intrecut pe rusi, bulgari si polonezi. Cele mai multe si-au deschis reprezentante in Capitala, cu toate ca, in acelasi studiu, Bucurestiul s-a situat abia pe locul 76 in ceea ce priveste aparitia de noi retaileri. Curiosi sa afle cat de mult pot cumpara romanii, si-au deschis magazine cei de la Next Home, Hervis sau Cach Cach.
    Cititi mai multe pe www.stirileprotv.ro
    Aflati aici ce planuri au retailerii de fashion in 2009
     

  • 1.100 de joburi pentru absolventii de facultate

    Printre locurile de munca disponibile pentru acestia din urma se numara cele de consilier financiar, consultant financiar, inspector asigurare, agent asigurari, economist sau consilier in economie generala. De asemenea, exista locuri de munca vacante si pentru ingineri in domenii ca industria textila, industria chimica sau constructii.
    Cititi mai multe pe www.zf.ro
    Cititi aici de ce site-urile de recrutare sunt luate cu asalt de cei ce isi cauta un loc de munca.
     

  • Topul celor mai ieftine maşini din programul Rabla

    Odată cu demararea Programului de înnoire a parcului auto s-a sperat într-o redresare a vânzărilor, însă interesul românilor pentru „Rabla” a fost aproape inexistent în primele luni. Astfel, importatorii au fost nevoiţi să ia măsuri draconice de ajustare a ofertelor, având în vedere că riscul nu era să iasă pe minus la vânzări, ci să nu mai intre în faza a doua a programului Rabla, fiind condiţionaţi de rezultatele pe care le vor avea în această primă etapă. Am analizat ofertele de bază ale celor mai căutate mărci de pe piaţă, analizând raportul preţ (cu TVA) – dotare standard, şi am constatat că dealerii au încercat să ofere un cost cât mai mic pentru un pachet minim, astfel încât să poată lua faţa Daciei, principalul competitor.
    Cititi mai multe pe www.gandul.info