Blog

  • Karoly Borbely, Hidroelectrica: Trebuie să continuăm cu o oferă secundară de vânzare de acţiuni. Cu încă 10-15% putem crea o emoţie foarte mare în piaţă

    Karoly Borbely, CEO al companiei de stat Hidroelectrica, cel mai mare emitent român listat la Bursa locală, spune că societatea pe care o conduce şi piaţa de capital ar putea beneficia de o potenţială reducere a participaţiei deţinute de statul român, acesta fiind acţionar cu 80% din totalul titlurilor H2O.

    „Trebuie să continuăm cu un SPO (ofertă secundară de vânzare -n.r.), adică să mai vină statul să vândă câteva părţi. 80% (din capitalul social – n.r.) este suficient să îşi păstreze controlul. Cu un 10-15% anul viitor am putea să creăm o emoţie foarte mare pe piaţă”, spune CEO-ul, prezent la evenimentul care a marcat un an de la listarea Hidroelectrica la BVB.

    Compania a debutat pe piaţa de capital pe 12 iulie 2023, după ce acţionarul minoritar Fondul Proprietatea şi-a vândut integral participaţia de 20% din capitalul social, într-una dintre cele mai mari oferte publice iniţiale (IPO) la nivel global de anul trecut, în valoare de 9,3 miliarde de lei.

    „Eu conduc o echipă executivă şi spun ce mi-aş dori de la viitor. Acţionarul (majoritar – n.r.) este Ministerul Energiei, dar ştiu că o poveste de succes trebuie continuată şi dezvoltarea companiei trebuie susţinută prin acest SPO. Mai devreme sau mai târziu, va veni. Eu mi-aş dori să fie la anul.”

    Peste 5 miliarde de lei s-au tranzacţionat cu acţiuni H2O în ultimul an, adică 42 de milioane de titluri. Spre comparaţie, în oferta de listare au fost vândute 90 de milioane de acţiuni, ceea ce înseamnă că, de la listarea încoace, s-au tranzacţionat echivalentul a 50% din ofertă.

    „Aş încuraja şi celelalte companii. Sunt ferm convins că, dacă ar fi făcut listări din timp, rezultatele ar fi fost astăzi altele pentru unele companii (…) Toată lumea, de la Londra la New York, vorbeşte despre România, despre Hidroelectrica şi Bursa de Valori Bucureşti”, adaugă Karoly Borbely.

     

  • Gafă de proporţii comisă de Biden: Preşedintele american l-a prezentat pe Volodimir Zelenski drept „Vladimir Putin” în cadrul unui eveniment NATO

    Preşedintele american Joe Biden a greşit prezentarea omologului său ucrainean în cadrul unui eveniment NATO dedicat Ucrainei, referindu-se într-un mod nefericit la preşedintele Volodimir Zelenski ca fiind “preşedintele Putin”, raportează Financial Times

    „Ucraina va învinge în acest război, iar NATO va fi alături de ea la fiecare pas.”

    „Şi acum vreau să dau cuvântul preşedintelui Ucrainei, care are la fel de mult curaj pe cât are determinare. Doamnelor şi domnilor, preşedintele Putin”, a adăugat Biden, invocându-l într-o manieră jenantă pe preşedintele rus Vladimir Putin.

    Biden şi-a dat seama rapid de greşeala pe care a făcut-o, rectificând ulterior cele spuse.

     
  • Moneycorp: Exporturile României ar putea depăşi borna de 100 mld. euro în 2024. Maşinile, materiale de construcţii, produsele agroalimentare şi chimice, printre principalele produse exportate de România în ultimul an

    Exporturile României ar putea să treacă pragul de 100 de miliarde de euro anul acesta, Germania, Italia, Polonia, Slovacia, Republica Cehă şi Ungaria fiind principalele destinaţii pentru produsele româneşti, arată o analiză realizată de Moneycorp România.

    În primele cinci luni din acest an, exporturile firmelor româneşti au însumat 38,5 miliarde de euro, potrivit datelor de la INS, iar perspectivele arată că, la finele primului semestru, acestea ar putea ajunge la 50 de miliarde de euro.
    Cele mai multe exporturi au fost cele de maşini şi echipamente de transport (47,1%) şi alte produse manufacturate (29,6%).

    În ceea ce priveşte pieţele de desfacere, 72,7% dintre exporturi au mers către ţările Uniunii Europene, valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri fiind de 28 miliarde de euro, în timp ce în ţările din afara Uniunii Europene, România a exportat bunuri şi servicii de 10,537 miliarde de euro, reprezentând 72,7% din total exporturi.

    “Chiar dacă exporturile şi-au temperat evoluţia cu 2,9% faţă de primele cinci luni din anul trecut, tendinţa este una pozitivă şi arată că economia s-a adaptat provocărilor generate de noile modificări fiscale şi mai ales de inflaţie, cea mai mare din UE în acest an”, spune Cosmin Bucur, Managing Director Moneycorp România.

    El este de părere că evoluţia exporturilor româneşti va depinde, în principal, de modul în care Germania, Italia şi Franţa, principalii noştri parteneri comerciali din Europa, vor depăşi problemele generate de inflaţie, de restructurarea economiei în contextul efectelor războiului din Ucraina şi a reconfigurării lanţurilor de producţie şi aprovizionare.

    “Premisele sunt încă în zona incertitudinii însă, având în vedere nouă politică economică pe care Bruxelles-ul îşi doreşte să o pună în practică pentru relansarea economiei europene, perspectivele se anunţă a fi pozitive”.

    Pentru România, experţii de la Moneycorp consideră că următoarea perioadă va aduce o serie întreagă de oportunităţi în condiţiile în care, din punct de vedere al raportului preţ-calitate, produsele româneşti se află într-o zonă atractivă, de la materiale de construcţii la produse agroalimentare, textile şi maşini.

    “Dacia, principalul exportator al României, vine cu noi modele de automobile, la fel şi Ford, industria software continuă să marcheze o evoluţie pozitivă, iar exporturile de produse chimice se află pe plus. Restructurarea economică post-pandemică începe să îşi arate efectele pozitive, mare parte dintre firmele producătoare din România optimizându-şi costurile şi lansănd noi game de produse şi servicii, adaptate noii realităţi economice”, a mai spus managerul Moneycorp.

    În ultimul an, principalele produse de export ale României au fost maşinile şi dispozitivele electrice, mijloacele de transport, mobilier, materiale de construcţii şi alte produse, produsele agroalimentare, produsele chimice şi mase plastice, produsele metalurgice, textile, confecţii, pielărie, încălţăminte  şi produsele minerale.

    Principalele pieţe ale exporturilor româneşti au fost Germania (21,3%), Italia (10,7%), Franţa (6,8%), Ungaria (6,6%), Bulgaria (4,1%), Polonia (3,7%), Turcia (3,5%), Cehia (3,3%), Olanda (2,9%) şi Marea Britanie (2,9%). 

    Potrivit analizei Moneycorp, evoluţia exporturilor româneşti va depinde, într-o măsură semnificativă, şi de modul în care autorităţile vor sprijini relansarea economiei.

    “România are un potenţial foarte mare în privinţa relocării activităţilor de producţie, cu focus pe exporturi. Eforturile de extindere a autostrăzilor şi a reţelei de cale ferată, alături de investiţiile tot mai ample în parcurile logistice, fac din România o destinaţie interesantă pentru investitori”.

  • Premierul Marcel Ciolacu a atras atenţia asupra creşterii profitului cu 2000% al PepsiCo în 2023: „Dacă ar mai fi zece mari investitori cu asemenea profit, bugetul de stat ar fi pe excedent, nu pe deficit”

    Premierul Marcel Ciolacu a atras atenţia, în timpul conferinţei de presă a PepsiCo, gigantul din sectorul de snacksuri şi băuturi, care a inaugurat miercuri, 10 iulie, o investiţie de 100 mil. dolari la fabrica din Popeşti-Leordeni, asupra creşterii de profit a companiei cu peste 2000% în 2023 faţă de anul precedent.

    Ciolacu a subliniat că dacă ar mai fi încă zece astfel de multinaţionale, cu o creştere similară de profit, bugetul de stat ar fi pe excedent, nu pe deficit.

    „Pentru că vorbim de viitor, chiar dacă doriţi public sau în particular, mi-aş dori să îmi spuneţi şi mie secretul creşterii de profit de anul trecut, de peste 2.000%. Dacă ar mai fi zece mari investitori cu asemenea profit, sigur, şi vă spun că am făcut socotelile, bugetul de stat ar fi pe excedent, nu pe deficit”, a spus Marcel Ciolacu în timpul evenimentului, adresându-se direct conducerii PepsiCo.

    PepsiCo are în România două companii – Quadrant Amroq Beverages, îmbuteliatorul de băuturi al PepsiCo şi Star Foods EM, producătorul de snacksuri. Portofoliul PepsiCo cuprinde brandurile Lay’s, Doritos, Cheetos, Gatorade, Pepsi-Cola, Mountain Dew, Quaker şi SodaStream.

    Prin Quadrant Amroq Beverages, gigantul deţine o fabrică la Dragomireşti şi prin Star Foods EM controlează unitatea de producţie a snacksurilor de pe plan local din Popeşti-Leordeni. În România, PepsiCo este numărul doi în băuturi răcoritoare, după Coca-Cola HBC, îmbuteliatorul Coca-Cola şi Sprite, dar numărul unu în snacksuri.

    „Pentru mine, ca premier, Pepsi este modelul investitorului de calibru din economia românească. Sunteţi o companie care face din nou o investiţie de peste 100 de milioane de euro, o companie care contribuie la reducerea deficitului comercial al ţării”, a mai adăugat Marcel                 Ciolacu.

    În 2023, datele de la Ministerul de Finanţe arată că Quadrant Amroq Beverages, divizia de băuturi a PepsiCo, a avut o cifră de afaceri de 1,9 miliarde de lei, în creştere cu 21% faţă de anul precedent şi un profit net de peste 90 de milioane de lei, care într-adevăr a crescut faţă de anul anterior cu peste 2000%.

    Divizia de băuturi a PepsiCo a înregistrat această creştere importantă de profit în 2023, însă rezultatul vine după un an în care a existat o scădere vizibilă, ceea ce ar putea explica această evoluţie pozitivă. În 2022, arată datele publice, Quadrant Amroq Beverages a raportat un profit net de doar 4,1 mil. lei, semnificativ mai mic decât în 2021, când acesta se situa la peste 66 mil. lei.

    Comparativ cu alţi jucători de pe piaţa de băuturi răcoritoare, creşterea de profit a PepsiCo din anul 2023 rămâne una impresionantă. Spre exemplu, Maspex, producătorul Tymbark şi Salatini, şi-a majorat cu 34% profitul net în 2023, iar Coca-COLA HBC ROMANIA, îmbuteliatorul Coca-Cola şi Sprite şi jucătorul numărul unu din sectorul de băuturi răcoritoare, a avut o creştere de profit de 9%, potrivit datelor publice.

    Gigantul din sectorul de snacksuri şi băuturi PepsiCo este una dintre companiile care trebuie să plătească impozitul minim pe cifra de afaceri. Această taxare se aplică contribuabililor cu cifra de afaceri mai mare de 50 mil. euro, astfel că acele companii cu afaceri care depăşesc acest prag sunt obligate la plata unui impozit de 1% pe cifra de afaceri.

    Ciolacu, despre taxarea suplimentară pentru produsele care au un conţinut mare de zahăr

    În timpul evenimentului, premierul Marcel Ciolacu a ţinut să sublinieze că PepsiCo este, de asemenea, una dintre companiile obligate la plata unei taxe suplimentare pentru produsele cu un conţinut ridicat de zahăr.

    „Cu certitudine nu veţi uita şi n-aţi uitat faptul că Guvernul pe care îl conduc, cu actualul ministru al Finanţelor, suntem cei care am taxat suplimentar produsele care au conţinut mare de zahăr. (…) Vă rog să vă concentraţi pe băuturi cu mai puţin zahăr. Şi, evident, către chipsuri cu mai puţină sare. Îmi doresc ca, în scurt timp, să fiu nevoit să constat că această măsură de impozitare suplimentară a produselor cu mult zahăr să nu mai aibă conţinut şi niciun impact bugetar”, a mai spus premierul.

     

  • Biden refuză să se predea: Preşedintele SUA spune că nu va renunţa la cursa pentru Casa Albă decât dacă sondajele vor dovedi clar că nu are cum să câştige

    Preşedintele american Joe Biden, care se află în urma lui Donald Trump în aproape toate sondajele naţionale şi de stat, a respins sugestiile că este pe cale să piardă în noiembrie: „Cât de exacte crede cineva că sunt sondajele în aceste zile?”, a declarat preşedintele SUA, potrivit Financial Times.

    Biden a insistat asupra faptului că momentan campania „nu a început cu adevărat”, arătându-se vizibil iritat după ce a fost întrebat despre ce ar face în cazul în care sondajele ar arăta faptul că vicepreşedintele Kamala Harris ar obţine rezultate mai bune într-o ipotetică confruntare cu Trump.

    Întrebat dacă astfel de date l-ar face să-şi reconsidere candidatura, el a răspuns: „Nu, cu excepţia cazului în care se poate dovedi clar că nu am cum să câştig… Iar momentan nimeni nu poate dovezi asta”.

     
  • Iohannis: INS a demonstrat un angajament consecvent pentru rigoare şi excelenţă

    Aniversarea celor 165 de ani de existenţă a statisticii în România reprezintă un moment important în dezvoltarea acestui domeniu, unul esenţial pentru cunoaşterea evoluţiilor economice şi sociale ale ţării: „În acest sens, apreciez rolul fundamental pe care Institutul Naţional de Statistică îl are în furnizarea de date certe şi relevante. Prin statistici judicioase, INS a demonstrat un angajament consecvent pentru rigoare şi excelenţă. Felicit Institutul Naţional de Statistică pentru contribuţia sa consistentă la informarea corectă a societăţii noastre”.

    În opinia lui Iohannis, viziunea pentru dezvoltarea României trebuie să fie axată pe competitivitate economică, inovare tehnologică şi incluziune socială: „Prin intermediul datelor statistice, avem posibilitatea de a identifica oportunităţi şi de a anticipa schimbări. Capacitatea noastră de adaptare la date şi informaţii este esenţială pentru a beneficia de progres şi predictibilitate. În următoarele decenii, România are potenţialul de a deveni un vector regional de tehnologie şi inovaţie, iar investiţiile în educaţie, cercetare şi dezvoltare sunt fundamentale în atingerea acestui obiectiv, care ne va oferi avantaje competitive substanţiale. Statistica joacă un rol central în acest proces, oferind date esenţiale pentru a evalua nevoile pieţei muncii, pentru a elabora programe educaţionale şi pentru stimularea iniţiativelor antreprenoriale. Totodată, trebuie să ne concentrăm pe reducerea disparităţilor de dezvoltare şi a inegalităţilor de şanse în societate. Statistica ne arată unde sunt cele mai mari provocări şi sprijină conceperea de programe specifice pentru o societate echitabilă şi incluzivă”.

    Preşedintele spune că principala provocare în societatea modernă nu mai vizează accesul la date şi informaţii, ci modul cum sunt acestea folosite în comunicarea şi fundamentarea proceselor decizionale.

    „Statisticile oficiale nu sunt doar o enumerare pasivă de cifre – ele reflectă realitatea socială, economică şi politică în care trăim cu toţii. Fără cercetarea şi interpretarea acestor date, politicile publice sau strategiile de afaceri ar fi ghidate de interpretări discreţionare, fără fundament. De aceea, statistica s-a dovedit a fi un instrument eficient în combaterea dezinformării şi manipulării opiniei publice.
    Evoluţia economică este ilustrată cu acurateţe prin indicatorii statistici, care sunt rezultatul unei munci laborioase de colectare şi agregare a datelor. Asumarea acestor indicatori transcende ideologiile politice sau ciclurile electorale, oferind o bază indispensabilă pentru evaluări şi decizii informate. De exemplu, datele INS arată că, în ultimele două decenii, performanţa economică a ţării noastre a fost una remarcabilă. România a înregistrat o creştere medie anuală a PIB-ului real de 3,8%, ritm aproape triplu faţă de media europeană. De asemenea, potrivit estimărilor statistice, convergenţa economică a României avansează semnificativ către nivelul de 80% din media Uniunii până la sfârşitul anului 2024. Demersurile naţionale cu rezultate de anvergură sunt cele bazate pe date statistice veridice. De aceea, trebuie să acordăm o atenţie deosebită formării viitoarelor generaţii de analişti economici. Este crucial să investim în pregătirea tinerilor specialişti şi în dezvoltarea infrastructurii de cercetare, pentru a consolida rolul sistemului statistic naţional în crearea de politici publice fundamentate pe baze ştiinţifice”, adaugă Iohannis.

    Şeful statului spune că încurajează promovarea educaţiei economice şi financiare pentru o mai bună înţelegere a economiei de piaţă şi a impactului politicilor publice asupra mediului de afaceri. Cunoştinţele transmise în cadrul şcolilor de afaceri şi universităţilor de economie trebuie să fie relevante şi adaptate schimbărilor din societate.

    „Celebrarea celor 165 de ani de statistică oficială în România este un prilej de reafirmare a angajamentului nostru pentru alinierea la standardele de excelenţă şi rigoare impuse de rolul statisticii oficiale. Contribuţii semnificative la dezvoltarea economică şi socială a României au avut, spre exemplu, cercetările statistice ocazionate de desfăşurarea recensămintelor agricole şi ale populaţiei.
    Aportul statisticii este incontestabil: fiecare decizie fundamentată de politică publică sau fiecare strategie de afaceri se bazează pe munca specialiştilor în statistică. O relevanţă aparte o au atribuţiile Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, organism esenţial în furnizarea prognozelor economice, care îşi bazează activitatea pe datele oferite de Institutul Naţional de Statistică. Pentru a rămâne un exemplu de bune practici în acest domeniu, munca INS trebuie susţinută şi promovată în continuare. Ca atare, pentru meritele deosebite în domeniul său de activitate, am decis decorarea Institutului Naţional de Statistică cu Ordinul Meritul Cultural, Categoria H – «Cercetarea ştiinţifică», în grad de Comandor. Este o distincţie care reflectă atât recunoaşterea performanţelor specialiştilor în statistică, dar şi îndemnul de a accelera direcţia actuală de modernizare a INS”, a conchis Iohannis.

  • Bogdan Badea, CIO, Hidroelectrica: Este o perioadă extrem de prolifică pentru investiţiile companiei. Veţi vedea în continuare alte contracte semnificative

    La un an de la cea mai mare listare din istoria Bursei de Valori Bucureşti, cea de 2 miliarde de euro a Hidroelectrica (H2O), Bogdan Badea, director de investiţii al producătorului de energie verde, spune că societatea va anunţa în perioada următoare noi proiecte de investiţii.

    „Este o perioadă extrem de importantă pentru investiţii, iar pentru Hidroelectrica, în calitate de companie verde, este extrem de prolifică. Veţi vedea în perioada următoare şi alte contracte semnificative”, a declarat Bogdan Badea.

    Pe o lichiditate de 4,5 miliarde de lei s-au tranzacţionat acţiunile H2O în ultimele 12 luni, de departe cea mai ridicată de la BVB în acest interval, în care cotaţia s-a apreciat cu 17%, la o valoare de piaţă de circa 58 de miliarde de lei, conform datelor bvb.ro.

    „Din punct de vedere al planurilor de investiţii pe care le are Hidroelectrica, mergem înainte cu planurile de retehnologizare. Aici, Hidroelectrica are un plan foarte bine pus la punct în ceea ce priveşte lista centralelor de bază pe care le avem în vedere pentru retehnologizare. Urmează în scurt timp să lansăm proceduri de achiziţii publice şi alte centrale de mare capacitate”, mai spune CIO-ul Hidro.

     

    Alte declaraţii:

    • Avem deja în procedura de achiziţie publică centrala de la Râul Mare, Retezat – o centrală critică pentru sistemul energetic, contribuind atât la echilibrarea sistemului energetic, atunci când este cazul, cât şi la acoperirea unui consum de vârf. În paralel, Hidroelectrica investeşte şi în alte tehnologii, pe lângă cele hidro. Sinergiile pe care le obţinem prin combinarea unor tehnologii regenerabile, cum sunt fotovoltaice, hidro şi energia vântului, aduc beneficii atât companiei, cât şi sistemului energetic naţional.

     

    • Ceea ce se întâmplă în această perioadă este absolut normal, nu este ceva nou să ştim că vara avem secetă. Hidroelectrica, dacă vă uitaţi în istoria ei, a avut tot timpul ani în care a fost extrem de multă secetă şi acum un an a fost un record din această perspectivă, deci cu un an mai devreme de listare.

     

    • Hidroelectrica şi-a demonstrat şi în aceste condiţii rezilienţa pentru că portofoliul nostru este împărţit în centrale care au în spate mari lacuri de acumulare şi am învăţat să acumulăm atunci când condiţiile meteo sunt favorabile şi să utilizăm acea apă când este nevoie de ea, pe timp de secetă.

     

  • Noul guvern britanic eliberează deţinuţi înainte de termen din cauza aglomeraţiei din închisori

    Unii deţinuţi vor fi eliberaţi după ce au ispăşit 40% din pedeapsă, a anunţat guvernul.

    Secretarul pentru Justiţie, Shabanah Mahmood, a avertizat vineri că sistemul de justiţie este „în pragul colapsului” ceea ce pune în pericol siguranţa cetăţenilor, potrivit Sky News.

    Există temeri că supraaglomerarea închisorilor din Anglia şi Ţara Galilor ar putea duce la revolte. În prezent, există mai puţin de 700 de locuri disponibile în închisorile pentru bărbaţi.

    Mii de oameni ar putea beneficia de eliberarea înainte de termen.

  • România atrage un nou jucător în energie regenerabilă: Nala Renewables cumpără un proiect solar de 61 MW în Caraş-Severin deţinut de Monsson, principalul dezvoltator de proiecte de energie regenerabilă din piaţa locală

    Monsson, principalul dezvoltator de proiecte de energie regenerabilă din piaţa locală, controlat de omul de afaceri Emanuel Muntmark, a încheiat un acord cu  Nala Renewables, un joint-venture între Trafigura Group, una dintre cele mai mari companii independente de tranzacţionare de mărfuri din lume, şi fondul de investiţii IFM Net Zero Infrastructure Fund, pentru vânzarea unui parc fotovoltaic de 61 MW în judeţul Caraş-Severin.

    Construcţia parcului urmează să înceapă în T3/2024, iar  proiectul ar urma să fie operaţional şi conectat la reţeaua electrică locală începând cu 2025. Odată devenită operaţională, centrala va genera aproximativ 80.000 MWh de energie curată pe an, reprezentând consumul de energie de la aproximativ 13.000 de gospodării, spun reprezentanţii de la Monsson.

    Proiectul include posibilitatea extinderii capacităţii, prin adăugarea unui sistem de stocare a energiei în baterii (BESS), pe care Nala Renewables intenţionează să îl integreze în parcul din judeţul Caraş-Severin. Centrala fotovoltaică beneficiază de un acord pe termen lung de preluare a energiei, asigurând securitatea veniturilor pentru cel puţin doisprezece ani de la punerea în funcţiune.

    „Toate proiectele noastre actuale includ soluţii de stocare a energiei în baterii, deoarece viziunea noastră este că energia regenerabilă poate fi furnizată în bandă”, spune Sebastian Enache, Head of M&A în cadrul Monsson.

    Will Herlinger, director la Nala Renewables afirmă că România este o ţară atractivă pentru dezvoltarea, achiziţionarea, construirea şi operarea proiectelor de energie regenerabilă, parţial datorită unui mediu de reglementare favorabil, impulsionat de obiective ambiţioase în domeniul energiei regenerabile.

    „Ne aşteptăm să rămânem activi în regiunea Europei Centrale şi de Est în anii următori,” spune  Will Herlinger.

    Până în 2025, obiectivul Nala Renewables este să construiască un portofoliu global de proiecte de energie regenerabilă cu o capacitate cumulată de 4 GW.

     

     

  • Tenativă de asasinat la nivel înalt: Rusia este principalul suspect în încercarea de eliminare a lui Armin Papperger, şeful Rheinmetall, unul din cei mai mari jucători europeni din industria apărării, care vrea să livreze Ucrainei muniţie de război

    Rusia este considerată principalul suspect în cazul încercării eşuate de asasinare a lui Armin Papperger, directorul executiv al Rheinmetall, una dintre cele mai mari companii europene din industria apărării. Rheinmetall are în plan să producă peste 700.000 obuze în 2024, care vor fi livrate Ucrainei, scrie Financial Times.

    Doi diplomaţi de rang înalt din cadrul alianţei au declarat că presupusa conspiraţie împotriva lui Armin Papperger, este considerată parte a campaniei mai ample de sabotaj şi război hibrid a Rusiei împotriva statelor europene membre NATO.

    Papperger a atras furia Kremlinului în 2023, când a anunţat că intenţionează să construiască o fabrică de tancuri Panther în Ucraina, pe care Ministerul rus de Externe a ameninţat că o va distruge, potrivit unui purtător de cuvânt.

    În ultimele luni, serviciile de informaţii occidentale au avertizat cu privire la intensificarea tentativelor de sabotaj ale Rusiei în Europa, inclusiv a comploturilor care vizează baze militare din Germania.

    Rheinmetall, care produce obuze, vehicule de luptă, drone militare şi si piese destinate tancului Leopard 2, şi-a extins rapid capacitatea de producţie ca răspuns la invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina.