BusinessMagazin

Blog

  • Studiu ING: Cea mai mare victimă a gurii lumii este entuziasmul tinerilor şi al antreprenorilor; generaţia 35-44 de ani a avut parte de mai multe încurajări atunci când a ales profesia sau antreprenoriatul faţă de tinerii de 18-24 de ani, care simt o presiune mai mare de la cei din jur

    Cea mai mare victimă a gurii lumii este entuziasmul tinerilor şi al antreprenorilor, iar unul din doi români spune că s-a gândit la părerea altora, a simţit presiune şi lipsă de sprijin sau a fost descurajat de cei din jur atunci când a luat decizii legate de profesia pe care să o aleagă, potrivit unui studiu Unlock Research realizat pentru ING Bank România în luna octombrie 2025.

    În ciuda impactului pe care îl au părerile celorlalţi, mulţi români aleg să îşi urmeze propria cale sau să îşi păstreze neutralitatea. Patru din zece români declară că au luat propriile decizii atunci când şi-au ales profesia, în timp ce, în cazul antreprenoriatului, doar 38% nu au ţinut cont de părerile celor din jur.  

    Rezultatele studiului vin în contextul lansării platformei de brand „Liber să tot fii”, un manifest pentru libertatea de a trăi fără teama de judecata celorlalţi, o campanie care îşi propune să încurajeze şi mai mulţi oameni să facă alegeri aliniate propriilor aspiraţii.

    Jumătate dintre românii care şi-au dorit să devină antreprenori nu au primit sprijin sau au ţinut cont de opiniile altora.

    Procentul este însă notabil mai mare în cazul generaţiei 18-24 de ani, cu 64% dintre tineri care declară că nu au avut parte de susţinere în decizia de a deveni antreprenori.  Doar unul din cinci (19%) reprezentanţi ai acestei grupe de vârstă alege să nu ţină cont de părerea altora pentru a urma calea antreprenoriatului.

    Potrivit studiului Unlock, vocea lumii în România se aude diferit în funcţie de generaţie sau regiune geografică şi poate să taie aripi sau să încurajeze.

    Generaţia 35-44 de ani a avut parte de mai multe încurajări atunci când a ales antreprenoriatul, cu 39% care declară că au primit răspunsuri pozitive, comparativ cu 27% în cazul altor grupe de vârstă. Mai mult, 1 din 2 români antreprenori din această generaţie a luat această decizie indiferent de opinia celor din jur.

    „Studiul arată că românii continuă să simtă presiunea socială atunci când iau decizii importante, fie că vorbim despre alegerea unei cariere sau despre pasul spre antreprenoriat. Prin platforma „Liber să tot fii”, ne propunem să susţinem curajul de a lua propriile decizii, oferind soluţii şi servicii care îi ajută pe oameni să trăiască după propriile planuri, nu după aşteptările celorlalţi”, a declarant Corina Miloş, Market & Consumer Research Lead, ING Bank România.

    La nivel regional, locuitorii din Bucureşti şi Ardeal au parte de mai mult sprijin atunci când devin antreprenori (31% în Bucureşti şi 32% în Ardeal), însă gura lumii este în continuare puternică. Cel mai mare grad de rezistenţă este înregistrat în Muntenia, unde mai mult de jumatate dintre români spun că au fost descurajaţi sau nu au avut parte de sprijin când au ales să meargă pe cont propriu.

    Cu toate acestea, 38% dintre munteni au ales să nu ţină cont de gura lumii, însă aproape un sfert dintre ei (24%) au făcut ce au spus ceilalţi.

    Cel mai mare procent de antreprenori care ignoră opiniile negative este înregistrat în Bucureşti, cu 44% dintre respondenţi care aleg să facă aşa cum vor ei.

    Opiniile negative şi lipsa de sprijin au un efect mai mare asupra tinerilor cu vârste între 18 si 24 de ani: 65% dintre ei s-au gândit la cum vor fi percepuţi de ceilalţi, au simţit presiune din partea celor din jur că aşa se fac lucrurile, nu cum îşi doresc ei, au simţit o lipsă de sprijin (moral sau financiar) sau au fost criticaţi şi descurajaţi atunci când au ales o profesie. Doar 31% dintre tineri au simţit că au totuşi parte de susţinerea celor din jur atunci când şi-au ales o meserie.

    Prin urmare, ecoul vocilor din exterior s-a resimţit şi la nivelul alegerilor: 23% dintre tinerii cu vârste între 18 şi 24 ani au făcut aşa cum le-au spus ceilalţi, în timp ce doar 30% au ales ce şi-au dorit. Restul tinerilor au luat în considerare atât opiniile celor din jur, cât şi propriile planuri atunci când au ales domeniul în care să profeseze.

    La polul opus, generaţia millenials cu vârste între 35-44 de ani declară că a primit sprijin în alegerea meseriei în proporţie de 39%, dar şi atunci când au ales o schimbare a traiectoriei profesionale. Mai mult, generaţia 35-44 ani este cea mai independentă de vocea lumii, cu peste jumătate dintre respondenţi care au făcut aşa cum şi-au dorit în alegerea profesiei.

    În Bucureşti, vocea interioară este mai importantă, cu unul din doi bucureşteni care declară că nu au ţinut cont de părerile celorlalţi atunci când şi-au ales meseria. La nivel regional, oamenii din Muntenia au resimţit lipsa de sprijin într-un procent mai mare (53%), în timp ce Moldova pare să fie cea mai echilibrată când vine vorba despre susţinerea sau lipsa de susţinere pentru deciziile importante legate de alegerea carierei: aici, 47% au simţit lipsă de sprijin, iar 41% s-au bucurat de încurajări şi ajutor din partea celor din jur.

    Studiul despre Vocea Lumii/ Vocea Interioară a fost realizat de Unlock Research pentru ING Bank România în luna octombrie 2025, pe un eşantion de 800 de respondenţi, reprezentativ pentru populaţia urbană a României cu vârsta între 18 şi 55 de ani.

     

  • Amazon foloseşte inteligenţa artificială pentru a face roboţii lucrători mai buni în depozite

    Colosul comerţului electronic, cunoscut pentru promisiunea livrărilor rapide, a etalat braţe robotice şi alte instrumente de depozitare de înaltă tehnologie în Silicon Valley, spunând că inteligenţa artificială nu numai că alimentează inovaţiile, ci şi accelerează viteza cu care acestea sunt dezvoltate de al doilea cel mai mare angajator din Statele Unite.

    Braţele robotice „Blue Jay”, prezentate ca fiind capabile să ridice, să sorteze şi să combine eficient la o singură staţie de lucru, s-au numărat printre echipamentele îmbunătăţite cu inteligenţă artificială demonstrate de Amazon la o conferinţă organizată într-un centru de distribuţie masiv din Silicon Valley.

    Sosirea robotului Blue Jay, care este testat în Carolina de Sud, vine în urma apariţiei unui robot Vulcan la începutul acestui an, pe care Amazon l-a descris ca având simţul tactil în timp ce îşi îndeplinea datoria de a ajuta la îndeplinirea comenzilor clienţilor.

    Tye Brady, şeful tehnologiei la Amazon Robotics, a atribuit inteligenţei artificiale meritul reducerii timpului necesar pentru proiectarea, construirea şi implementarea Blue Jay cu aproximativ două treimi, la puţin peste un an.

    „Aceasta este puterea inteligenţei artificiale”, a spus Brady.

    „Aşteptaţi-vă la cicluri de dezvoltare mai rapide ca acesta… suntem pe o traiectorie de a suprasolicita amploarea şi impactul inovaţiei prin operaţiunile noastre.”

    Brady a respins îngrijorările conform cărora îmbunătăţirea depozitelor cu ajutorul roboticii şi inteligenţei artificiale va însemna mai puţine locuri de muncă pentru oameni, spunând că Amazon a creat mai multe locuri de muncă în SUA în ultimul deceniu decât orice altă companie.

    „Către angajaţii noştri din prima linie, iată mesajul meu”, a spus Brady.

    „Aceste sisteme nu sunt experimente. Sunt instrumente reale construite pentru tine, pentru a-ţi face munca mai sigură, mai inteligentă şi mai satisfăcătoare.”

    Cu toate acestea, The New York Times a relatat marţi că robotica ar putea permite companiei Amazon să evite angajarea a 160.000 de lucrători în doar doi ani, chiar dacă afacerea sa cu amănuntul online creşte.

    Automatizarea depozitelor Amazon ar putea reduce nevoia de angajări, în special în ceea ce priveşte lucrătorii temporari necesari pentru cererile maxime de cumpărături de sărbători.

    Miercuri, Amazon a prezentat şi un agent de inteligenţă artificială conceput pentru a gestiona mai eficient roboţii şi echipele din depozit.

    Inovaţiile gigantului comerţului electronic ajung şi în afara centrelor de distribuţie, Amazon prezentând ochelari inteligenţi echipaţi cu cameră care afişează instrucţiuni de navigare şi livrare pentru şoferi.

     

  • Meta va elimina 600 de locuri de muncă în domeniul inteligenţei artificiale

    Meta, proprietarul Facebook, va reduce 600 de locuri de muncă din divizia sa de inteligenţă artificială, într-o mişcare menită să eficientizeze operaţiunile după o serie agresivă de angajări, a relatat miercuri presa americană, citată de AFP.

    Reducerile de locuri de muncă nu vor afecta TBD Lab, o operaţiune înfiinţată de CEO-ul Meta, Mark Zuckerberg, conform articolelor din Wall Street Journal, New York Times şi alte publicaţii.

    Personalul laboratorului a crescut rapid prin recrutarea unor cercetători de top cu pachete salariale scumpe de la rivali precum OpenAI şi Apple.

    Mai degrabă, reducerile de locuri de muncă vor viza echipele axate pe produse şi infrastructură de inteligenţă artificială, cu scopul de a spori eficienţa fără a sacrifica munca la cele mai ambiţioase proiecte ale companiei, potrivit unui raport al Wall Street Journal care preciza că mulţi dintre lucrătorii afectaţi ar putea fi detaşaţi în alte locuri de muncă de către companie.

    New York Times a descris reducerile de locuri de muncă ca având ca scop abordarea „umflarea organizaţională” în urma angajărilor agresive pentru dezvoltarea programului de inteligenţă artificială.

    Ambele ziare au citat o notă de la directorul Biroului pentru Inteligenţă Artificială, Alexandr Wang, care susţinea că reducerile de locuri de muncă înseamnă „mai puţine conversaţii pentru a lua o decizie”.

  • Preşedintele chinez Xi Jinping poate avea o „mare influenţă” asupra lui Putin, spune Trump

    Preşedintele chinez ar putea exercita o „mare influenţă” asupra omologului său rus, Vladimir Putin, în vederea rezolvării conflictului din Ucraina, a declarat Donald Trump miercuri, cu o săptămână înainte de o întâlnire planificată cu Xi Jinping .

    „Cred că poate avea o mare influenţă asupra lui Putin”, a declarat preşedintele american reporterilor în timpul unei întâlniri cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, în Biroul Oval al Casei Albe.

    „Cred că poate avea o mare influenţă. Şi cu siguranţă vom vorbi despre Rusia şi Ucraina ”, a adăugat el despre această întâlnire planificată în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC) din Coreea de Sud.

    Aceasta va fi prima întâlnire dintre cei doi lideri de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă. Preşedintele SUA şi-a reafirmat aşteptarea de a ajunge la un acord comercial cu China în cadrul summitului.

    „Cred că vom face o înţelegere ”, a spus el, minimalizând decizia Beijingului de a-şi restricţiona exporturile de pământuri rare, considerând-o o simplă „perturbare ”.

    Tensiunile comerciale dintre cele mai mari două economii ale lumii s-au intensificat de când China a anunţat, în urmă cu două săptămâni, că va înăspri controalele asupra exporturilor de pământuri rare şi a tehnologiei necesare pentru rafinarea acestora.

  • Ce planuri are Cris-Tim, o poveste începută în urmă cu 33 de ani, cu doar 700 de dolari şi un magazine de 12 mp în Bucureşti? Radu Timiş Sr. şi Radu Timiş Jr. povestesc despre investiţii, achiziţii şi dezvoltare. „Ne ţinem de vis – un business pentru 100 de ani”

    700 de dolari este suma cu care Radu şi Cristina Timiş au pornit la drum în antreprenoriat acum 33 de ani, când au deschis un magazin de 12 mp în sectorul 6 al Bucureştiului. Acela a fost începutul a ceea ce s-a transformat treptat într-un într-o companie cu o cifră de afaceri de 1,12 miliarde lei în 2024, pe cele două segmente de business ale companiei – mezeluri şi ready meals. Astăzi, sub umbrela numelui Cris-Tim sunt grupate trei fabrici, 18 magazine proprii şi multiple produse care ajung pe rafturile tuturor reţelelor de retail care operează în România, precum şi în peste 15.000 de magazine tradiţionale, dar şi în 17 ţări din lume. Ce urmează? Printre altele, posibila listare la Bursa de Valori Bucureşti, care este însă doar unul dintre paşii pe care îi pregăteşte familia Timiş, ajunsă la cea de-a doua generaţie. Despre toţi ceilalţi paşi, despre investiţii, achiziţii şi dezvoltare povestesc Radu Timiş Sr., fondator şi preşedinte al Cris-Tim Family Holding, şi Radu Timiş Jr., Cris-Tim Family Holding.

    “Succesul a fost de fapt o succesiune de mici succese. Am luat-o de la zero, aşa că nu puteam face paşi foarte mari. Am plecat de fapt la drum cu doar 700 de dolari. Am pornit, am crescut, am şi pierdut, apoi am urcat iar.”

    Aşa îşi începe Radu Timiş Sr. povestea.

    Cris-Tim, în forma care există astăzi – ca un actor de top în industria alimentară românească a pornit la drum în 1992, doar că în retail.

    „Totul a început cu un chioşc de 12 metri pătraţi, deschis de părinţii mei, Radu şi Cristina Timiş. Apoi, în cele peste trei decenii care au urmat, am construit o companie cu trei unităţi moderne de producţie în Bucureşti şi Prahova, cu o reţea proprie de magazine şi cu distribuţie naţională integrată”, explică Radu Timiş Jr., unul dintre moştenitorii businessului şi, totodată, cel care conduce compania astăzi din poziţia de CEO.

    „Succesiunea“, unul dintre cele mai bine cotate seriale ale ultimilor ani, vorbeşte despre lupta de putere din interiorul unei familii ce deţine un imperiu media. Pe scurt, vorbeşte despre succesiune şi despre ce se petrece în culise atunci când se întâmplă acest fenomen. De ce a fost atât de urmărită această dramă? Dincolo de script şi de jocul actoricesc, dincolo de hainele perfect croite care au dat naştere fenomenului de quiet luxury, a contat şi că, în realitate – nu doar în filme -, lumea întreagă se confruntă cu aceeaşi problemă majoră – transferul între generaţii. Iar această problemă este cu atât mai presantă în România, unde capitalismul e atât de tânăr că afacerile de familie abia ajung în mâinile celei de-a doua generaţii. Multe dintre ele nu ajung însă nici acolo, pentru că antreprenorii fie nu au urmaşi, fie aceştia din urmă nu doresc să meargă pe drumul deja bătătorit de părinţi.

    Cazul Cris-Tim este însă unul fericit.

    Dar până şi numele arată că afacerea a fost gândită încă de la început pentru a fi dusă mai departe de următoarele generaţii. Numele a fost ales încă din 1992 şi reprezintă alăturarea dintre Cris de la prenumele Cristina şi Tim de la Timiş.

    „A fost gândit încă de la început ca un brand de familie, cu promisiunea că în spatele fiecărui produs există oameni şi responsabilitate. Astăzi, pentru mine ca fiu al fondatorilor şi CEO al companiei, acest nume are o dublă semnificaţie: este atât o parte din identitatea familiei mele, cât şi o marcă recunoscută la nivel naţional şi internaţional.”

    Iar faptul că pe etichetă scrie Cris-Tim nu înseamnă doar o garanţie pentru consumatori, ci şi o responsabilitate pentru el personal – aceea de a duce mai departe povestea începută acum peste trei decenii şi de a o adapta la viitor, adaugă Radu Timiş Jr.

    Textul integral va fi publicat în ediţia Business MAGAZIN de săptămâna următoare. 

     

  • Povestea femeii care a dus genţile şi pantofii din Huşi, în capitalele internaţionale ale modei

    100 Cele mai puternice femei din business. Cristina Bâtlan, Fondator şi CEO, Musette

    BIO

    Cristina Bâtlan este fondatoarea brandului de pantofi şi accesorii Musette, unul dintre cele mai cunoscute nume din industria românească de fashion cu vizibilitate internaţională. A devenit antreprenoare la vârsta de 18 ani, în timp ce era studentă la Facultatea de Drept, iar împreună cu soţul ei, Roberto, şi fratele său, Alin Bâtlan, a construit un business care a crescut organic, dintr-o garsonieră transformată în atelier, până la o reţea de magazine în marile capitale ale modei.

    Musette produce pantofi şi genţi în fabrica din Huşi, judeţul Vaslui, şi are magazine în Paris, Viena, New York sau Tel Aviv. Este implicată în fiecare etapă a creaţiei şi dezvoltării brandului – de la design şi selecţia materialelor, până la strategie de retail şi expansiune internaţională. „Libertatea înseamnă lux. Să poţi să alegi, să creezi, să trăieşti conform convingerilor tale – aceasta este adevărata expresie a succesului. Şi este responsabilitatea noastră, ca antreprenori, să integrăm sustenabilitatea în acest parcurs”, spunea ea într-un interviu acordat anterior BUSINESS Magazin.

  • “Un robot mi-a furat internshipul”: generaţia Z şi lupta pentru primul job în era AI

    Inteligenţa artificială rescrie regulile pe piAţa muncii, iar generaţia Z resimte deja primele efecte. Internshipurile şi joburile entry-level, considerate până acum prima treaptă pe scara profesională, dispar treptat, înlocuite de algoritmi capabili să execute mai rapid şi mai ieftin sarcini de rutină. Concurenţa pentru puţinele poziţii rămase se intensifică, iar abilităţile legate de AI devin noul criteriu de diferenţiere.

     

    Mult timp, expresia „robotul mi-a luat locul de muncă” a fost asociată cu imaginea maşinilor care înlocuiesc muncitorii pe liniile de producţie. Astăzi, însă, provocarea se mută într-o zonă neaşteptată: generaţia Z riscă să piardă stagii de practică şi poziţii de entry-level în favoarea inteligenţei artificiale. Aceste roluri de junior sau internshipuri au reprezentat, în mod tradiţional, prima treaptă previzibilă pe scara profesională, oferind tinerilor experienţa şi competenţele necesare pentru dezvoltarea unei cariere solide. Odată cu integrarea rapidă a AI-ului în toate organizaţiile moderne, aceste poziţii devin vulnerabile. Sarcinile tipice rolurilor entry-level — introducerea de date, taskurile administrative, redactarea de rapoarte — sunt exact genul de activităţi pe care inteligenţa artificială le pot executa mai rapid şi la costuri mult mai reduse. Consecinţa? O erodare vizibilă a „primei trepte” pe care se construieşte cariera profesională. Primele semnale sunt deja evidente: locurile de muncă pentru juniori devin tot mai rare, iar concurenţa se intensifică. Datele de pe LinkedIn frunizate în The Conversation arată că numărul candidaţilor per job a crescut cu 14% în ultima perioadă, ceea ce face ca intrarea pe piaţa muncii să fie mai dificilă ca oricând.

    Inteligenţa artificială nu mai este doar un instrument, ci un factor care rescrie regulile de pe piaţa muncii. Până în 2030, aproape 30% din activităţile profesionale ar putea fi automatizate de inteligenţa artificială, iar temerile angajaţilor cresc: aproape jumătate dintre profesionişti spun că se aşteaptă să fie înlocuiţi. Executivii privesc situaţia diferit. Două treimi dintre liderii de business recunosc că ar folosi AI pentru a creşte productivitatea, chiar dacă asta ar însemna concedieri. Doar o treime ar alege să păstreze oamenii, sacrificând eventualul plus de eficienţă. Cele mai expuse domenii? Joburile de juniori şi cele de suport: servicii alimentare, customer service, vânzări şi activităţi administrative. Potrivit estimărilor, aceste roluri vor reprezenta aproape 84% din schimbările de pe piaţa muncii până în 2030. Datele despre AI şi viitorul muncii scot la iveală o altă provocare: lipsa de talente în anumite domenii-cheie. Un raport Microsoft şi LinkedIn din 2024 arată că liderii se tem de deficite majore în securitate cibernetică, inginerie şi design creativ. Paradoxul este clar: pe de o parte, rolurile de junior devin tot mai rare; pe de altă parte, schimbările şi cerinţele profesionale creează o nevoie acută de specialişti. Consecinţa? O competiţie şi mai intensă pentru joburile entry-level, unde vor fi favorizaţi candidaţii capabili să folosească instrumente de AI pentru a-şi creşte eficienţa. Nu vorbim doar despre eliminarea unor locuri de muncă, ci despre transformarea lor. Rolurile entry-level nu mai înseamnă simple sarcini repetitive, ci necesită abilitatea de a lucra cu tehnologii noi.

      Angajatorii confirmă schimbarea: două treimi dintre manageri spun că nu ar angaja pe cineva fără competenţe de AI, iar 71% preferă un candidat mai puţin experimentat, dar cu abilităţi în a utiliza eficient inteligenţa artificială, în locul unuia cu experienţă solidă, dar fără aceste cunoştinţe. Pentru tinerii aflaţi la început de drum, provocarea este clară — şi la fel şi oportunitatea. Deşi vor avea mai puţine opţiuni, generaţia Z pare cel mai bine pregătită pentru tranziţie. Ca nativi digitali, mulţi dintre ei folosesc deja AI la locul de muncă: 85% dintre tinerii profesionişti recunosc că integrează instrumente precum ChatGPT sau Copilot în activitatea lor zilnică. Tendinţa se aliniază cu ceea ce se întâmplă pe întreaga piaţă a muncii. Un raport arată că 76% dintre profesionişti cred că au nevoie de competenţe legate de AI pentru a rămâne competitivi. În acelaşi timp, acelaşi studiu realizat de Microsoft şi LinkedIn semnalează o creştere de 160% a participării la cursuri dedicate alfabetizării în AI. Accentul pus pe abilităţile digitale face parte dintr-o schimbare mai amplă către upskilling — procesul prin care angajaţii îşi îmbunătăţesc competenţele pentru a se adapta la transformările pieţei muncii. Astăzi, upskilling înseamnă să înveţi cum să foloseşti AI pentru a-ţi accelera, consolida şi creşte performanţa la locul de muncă.

    Pe măsură ce alfabetizarea în AI devine o competenţă esenţială pentru carieră, diferenţierea pe piaţa joburilor entry-level înseamnă mai mult decât un CV bine scris. Tinerii candidaţi trebuie să ştie să folosească instrumente de AI, să evalueze critic rezultatele generate şi să le aplice în contexte reale de lucru. La fel de important: modul în care îşi prezintă aceste abilităţi în CV şi în interviuri. Responsabilitatea nu cade însă doar pe umerii angajaţilor. Pentru a atrage şi reţine talente, companiile trebuie să regândească rolurile entry-level. În loc să le elimine, ar trebui să le redefinească, orientându-le către activităţi cu valoare adăugată — cele care cer gândire critică, creativitate şi capacităţi pe care oamenii încă le stăpânesc mai bine decât maşinile. În acest scenariu, AI devine partener, nu înlocuitor. Dar pentru ca schimbarea să fie reală, angajatorii trebuie să îşi actualizeze şi practicile de recrutare: să pună accent pe competenţe de AI şi abilităţi transferabile, nu pe criterii de experienţă “învechite”. Viitorul muncii nu este despre oameni înlocuiţi de roboţi, ci despre oameni care învaţă să folosească tehnologia pentru a-şi amplifica performanţa şi pentru a crea noi puncte de acces în lumea profesională.    

    Traducere şi adaptare: Oana Ioniţă

  • Piaţa de birouri din România intră într-o nouă etapă: livrările scad, calitatea creşte, iar noile proiecte majore marchează relansarea dezvoltărilor premium

    După patru ani de ajustări, piaţa locală de birouri se stabilizează, în ciuda unei cereri mai reduse. Bucureştiul îşi menţine statutul de una dintre cele mai mari pieţe din Europa Centrală şi de Est, iar noile proiecte – One Technology District, The Arc şi faza a doua a Timpuri Noi Square – semnalează o revenire a încrederii dezvoltatorilor. Stocul modern depăşeşte 3,4 milioane mp, însă atenţia se mută pe eficienţă, sustenabilitate şi pe integrarea funcţiunilor mixte.

     

    Piaţa de birouri din România se reconfigurează într-un context în care expansiunea volumetrică lasă locul selecţiei calitative. După un deceniu de creştere constantă şi patru ani de ajustări post-pandemie, Bucureştiul rămâne un reper regional, cu o piaţă matură şi echilibrată. Potrivit Colliers, Capitala deţine un stoc modern de peste 3,4 milioane mp, comparabil cu Budapesta şi Praga, însă cu un ritm de dezvoltare mai temperat.

    În prima jumătate a anului 2025, volumul total al tranzacţiilor de închiriere a fost de puţin peste 100.000 mp, în scădere cu o treime faţă de anul anterior şi la minimele ultimilor patru ani. Din acest total, doar 40.000 mp au reprezentat cerere nouă – contracte care aduc efect net pozitiv asupra gradului de ocupare.

    „Companiile rămân prudente, dar interesul pentru spaţiile moderne şi eficiente energetic se menţine ridicat. Lipsa proiectelor noi, mai ales în zonele centrale, va menţine echilibrul pe piaţă şi va evita riscul de supraofertă”, explică Victor Coşconel, partner, head of leasing, office & industrial agencies la Colliers.

    În ciuda volumelor mai mici, România rămâne o piaţă cu o bază solidă. 93% dintre clădirile livrate în ultimii şapte ani deţin certificări verzi, ceea ce plasează Bucureştiul pe locul doi în Europa Centrală şi de Est, după Varşovia. Cererea pentru spaţii certificate ESG rămâne constantă, iar diferenţele de performanţă sunt clare: clădirile noi au o rată de neocupare sub 5%, în timp ce cele mai vechi de 15 ani depăşesc 18-20%.

    Specialiştii de la Colliers arată că tendinţa generală este de consolidare, nu de expansiune. În timp ce oraşe precum Vilnius sau Tirana construiesc agresiv, Bucureştiul mizează pe modernizarea clădirilor existente şi pe adaptarea la cerinţele de decarbonizare impuse la nivel european.

    Această schimbare de paradigmă se reflectă şi în comportamentul chiriaşilor. Preţul nu mai este singurul criteriu. Accesul la metrou, facilităţile pentru angajaţi şi calitatea mediului de lucru au devenit decisive. Clădirile cu spaţii de „community” – cafenele, zone verzi, spaţii informale de socializare – au o rată medie de neocupare de doar 7%, de trei ori mai mică decât în cazul clădirilor clasice fără astfel de facilităţi.

    Chiriile pentru birourile de top din zona centrală au depăşit pragul de 22 euro/mp/lună, apropiindu-se de nivelurile din Praga (27 euro) şi Varşovia (25 euro). Totodată, dezvoltatorii devin tot mai selectivi: proiectele noi sunt mai puţine, dar au standarde tehnice şi de eficienţă superioare, iar durata de execuţie se extinde.

    „Companiile rămân prudente, dar interesul pentru spaţiile moderne şi eficiente energetic se menţine ridicat. Lipsa proiectelor noi, mai ales în zonele centrale, va menţine echilibrul pe piaţă şi va evita riscul de supraofertă“

    Victor Coşconel, partner, head of leasing, office & industrial agencies la Colliers

    După o perioadă de pauză în livrările semnificative, pe piaţă apar din nou proiecte care pot schimba harta office-ului bucureştean. Cele mai relevante trei investiţii aflate în dezvoltare sunt One Technology District, The Arc şi Timpuri Noi Square – faza a doua.

    One Technology District, proiectul-fanion al One United Properties, marchează revenirea accentului pe mixul urban integrat. Situat în zona Floreasca–Barbu Văcărescu, noul complex va adăuga un hub de birouri premium conectat cu funcţiuni rezidenţiale şi comerciale, într-un concept care promovează eficienţa energetică şi mobilitatea urbană. Proiectul se înscrie în direcţia strategică a companiei, care mizează pe dezvoltări mixte cu certificări LEED şi WELL, dedicate companiilor care îşi doresc un mediu de lucru sustenabil.

    În zona Orhideea, grupul ceh PPF Real Estate – proprietarul Metropolis Center şi Crystal Tower – a demarat lucrările la The Arc, primul său proiect nou din România după 2021. Clădirea va oferi 30.000 mp GLA de birouri premium, poziţionată lângă pasajul Basarab, cu termen de finalizare în 2026. „Vom utiliza procese avansate de Building Information Modeling (BIM) pe tot parcursul proiectului, pentru a asigura eficienţă şi precizie maximă. The Arc va depăşi standardele actuale de sustenabilitate”, afirmă Bogdan Mărginean, director tehnic la STRABAG România.

    Investiţia, estimată la peste 60 mil. euro, include o parcare subterană pentru 300 de vehicule, staţii de încărcare pentru maşini electrice, facilităţi pentru biciclişti şi o grădină proprie de recreere – elemente care reflectă noua direcţie de dezvoltare a pieţei: clădiri verzi, cu accent pe confortul utilizatorilor.

    În paralel, Vastint România, divizia imobiliară a grupului IKEA, extinde complexul Timpuri Noi Square cu două clădiri de birouri de 8 şi 15 etaje, totalizând 60.000 mp GLA. Odată finalizată, faza a doua va dubla suprafaţa complexului la 112.000 mp şi va include cel mai mare food hall integrat într-o clădire de birouri din România, de circa 6.000 mp.

    „Ne contactează companii care pleacă din clădiri vechi, cu faţade ineficiente energetic, şi vor să vină în spaţii moderne, predictibile şi sustenabile. Cererea este acolo – provocarea este predictibilitatea legislativă”, explică Antoniu Panait, managing director la Vastint România.

    Acesta avertizează că ritmul investiţiilor depinde direct de claritatea administrativă: „Fără PUZ-uri şi fără un Cod al urbanismului, investiţiile se blochează. În Polonia, autorităţile întreabă cum pot accelera proiectele; la noi, investitorii aşteaptă ani întregi.”

    Pe termen mediu, stocul modern de birouri din Capitală va depăşi 3,5 milioane mp, dar dinamica pieţei va fi determinată mai degrabă de calitate decât de cantitate. Bucureştiul se aliniază astfel tendinţelor europene: cererea se mută spre clădiri certificate, cu emisii reduse şi spaţii flexibile, iar segmentele secundare, fără modernizări, riscă reconversii.

    „România rămâne o piaţă atractivă, dar maturizarea aduce o selecţie mai dură. Clădirile noi vor fi definite de eficienţă, confort şi valoare pe termen lung, iar cele vechi vor trebui transformate pentru a rămâne competitive”, conchide Victor Coşconel.

    După un deceniu de dezvoltări accelerate, urmat de o etapă de prudenţă, 2026 se conturează ca anul revenirii investiţiilor majore în birouri. Noile proiecte – One Technology District, The Arc şi Timpuri Noi Square – nu doar adaugă suprafaţă nouă, ci redesenează profilul pieţei: mai selectivă, mai sustenabilă şi mai integrată urban.

    Într-un context care continuă să fie caracterizat de tranziţia către munca hibridă, presiunea pe costuri şi nevoia de a atrage şi păstra talente, spaţiile de lucru flexibile reprezintă o soluţie care poate rezolva o mare parte din aceste provocări. Cu o cotă de doar 2,3% din stocul total de birouri moderne din Capitală, la un nivel comparabil cu Dublin sau Praga, Bucureştiul se află sub media din pieţele mature europene. Consultanţii de la Colliers sprijină companiile să găsească mixul optim între stabilitatea birourilor tradiţionale şi agilitatea spaţiilor flexibile.

    „Birourile tradiţionale oferă stabilitate, predictibilitate şi spaţiu personalizat pe termen lung, asemenea membrilor unei orchestre care ţin ritmul constant. Pe de altă parte, spaţiile flexibile aduc dinamism, adaptabilitate şi uşurinţă în mobilizare, la fel ca nişte solişti agili care pot improviza rapid în funcţie de context.“

    Daniela Popescu, director, tenant services & workplace advisory în cadrul departamentului Office al Colliers

    „La Colliers, expertiza noastră extinsă şi reţeaua solidă la nivel european ne permit să înţelegem nu doar nevoile imediate ale companiilor, ci şi direcţiile strategice către care se îndreaptă acestea. Într-un context în care munca devine tot mai fluidă, iar companiile caută soluţii agile, spaţiile de lucru trebuie să reflecte această transformare. Nu mai vorbim despre o opoziţie între birourile clasice şi cele flexibile, ci despre o complementaritate strategică între două modele cu funcţii diferite, dar importante. Birourile tradiţionale oferă stabilitate, predictibilitate şi spaţiu personalizat pe termen lung, asemenea membrilor unei orchestre care ţin ritmul constant. Pe de altă parte, spaţiile flexibile aduc dinamism, adaptabilitate şi uşurinţă în mobilizare, la fel ca nişte solişti agili care pot improviza rapid în funcţie de context. Împreună, creează un ecosistem armonios, în care stabilitatea şi flexibilitatea nu se exclud, ci se potenţează reciproc”, explică Daniela Popescu, director, tenant services & workplace advisory în cadrul departamentului Office al Colliers.

    Această nouă realitate de lucru, adaugă directorul Colliers, pune presiune inclusiv pe segmentul birourilor tradiţionale, care se transformă pentru a răspunde aşteptărilor moderne ale angajaţilor – mai mult confort, spaţii comune atractive, servicii integrate şi o experienţă de lucru care contează. Proprietarii de spaţii tradiţionale investesc tot mai mult în zone comune prietenoase şi design centrat pe starea de bine a angajaţilor, transformând spaţiile clasice în adevărate platforme de conectare şi eficienţă.

    Unul dintre avantajele semnificative ale pieţei de birouri flexibile din Bucureşti rămâne, în continuare, nivelul competitiv al costurilor. Potrivit datelor Colliers, chiria medie pentru un birou privat într-un spaţiu flexibil din Capitală este de aproximativ 300 de euro pe lună – semnificativ mai mică decât în alte oraşe europene comparabile, unde preţurile urcă la 500 de euro în Amsterdam, 625 de euro în Dublin sau chiar 850 de euro în Londra. Acest avantaj de cost, corelat cu o piaţă office stabilă şi în dezvoltare, poate deveni un element-cheie pentru operatorii internaţionali care vizează extinderea strategică în Europa Centrală şi de Est.

    Transformarea pieţei de birouri flexibile nu este doar cantitativă, ci şi calitativă. Dacă în trecut aceste spaţii erau asociate mai ales cu freelanceri, antreprenori la început de drum sau echipe creative, astăzi ele sunt integrate în strategiile corporative ale companiilor mijlocii şi mari, care folosesc spaţiile flexibile pentru echipe aflate în tranziţie, puncte de lucru satelit sau testarea unor pieţe noi, într-un mod care maximizează adaptabilitatea şi minimizează riscurile.

    Pe lângă Bucureşti, oraşe precum Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara atrag tot mai mult atenţia operatorilor de spaţii flexibile, susţinute de ecosisteme IT&C dinamice, un bazin solid de talente şi de deschiderea către modele de muncă moderne. Această extindere dincolo de Capitală susţine un trend regional amplu, documentat şi de raportul Colliers: în 2024, cele mai dinamice pieţe au fost Riga, Ljubljana, Tallinn şi Sofia, oraşe care şi-au dublat aproape capacitatea de spaţii flexibile într-un singur an.

    La nivelul regiunii EMEA, piaţa spaţiilor de birouri flexibile a înregistrat o expansiune semnificativă în ultimii ani, ajungând la un stoc total de aproximativ 8,3 milioane de metri pătraţi la finalul lui 2024, comparativ cu doar 2 milioane de metri pătraţi în 2010. În paralel, numărul operatorilor activi s-a triplat, depăşind 1.850, iar peste 80 de jucători noi au intrat pe piaţă doar în 2024. Această efervescenţă vine la pachet cu o diversificare a modelelor – de la spaţiile flexibile cu accent pe comunitate la spaţii corporative complet personalizate, cu servicii integrate şi standarde WELL sau ESG.   

     

    Trei proiecte care definesc noul val de birouri din Bucureşti

    Œ Timpuri Noi Square, faza II – Vastint România adaugă 60.000 mp GLA şi un food hall de 6.000 mp, dublând suprafaţa complexului la 112.000 mp.

     One Technology District – proiect mixt dezvoltat de One United Properties în zona Floreasca–Barbu Văcărescu, cu birouri, locuinţe şi retail integrate.

    Ž The Arc – investiţie PPF Real Estate de peste 60 mil. euro, 30.000 mp de birouri premium lângă pasajul Basarab, finalizare 2026.

  • 100 Tineri manageri de top. Bogdan Taşulea, Citibank

    Head of Audit pentru România şi Bulgaria, Citibank

    38 de ani

    Are peste 16 ani de experienţă în audit bancar, intern şi financiar, coordonând echipe şi proiecte complexe pentru companii de top din medii puternic reglementate. Anterior rolului din cadrul Citi, a ocupat diverse poziţii în diviziile de audit din cadrul ING, BCR, KPMG şi EY, acumulând experienţă transfrontalieră semnificativă în soluţii structurale şi managementul riscului.

     

    AGILITATE & DECIZII

    Cât de departe poţi ajunge cu flexibilitate şi curaj?

    Flexibilitatea şi curajul sunt aliaţi esenţiali în mediul bancar global în care îmi desfăşor activitatea, unde schimbarea este singura constantă. În audit, aceste calităţi fac diferenţa între reacţie şi proactivitate. Curajul te ajută să pui întrebările inconfortabile şi uneori să iei decizii nepopulare, dar necesare. Flexibilitatea înseamnă capacitatea de a adapta metodele, fără a compromite valorile, cu atât mai mult într-un mediu în care tehnologia avansează foarte rapid. Acestea nu sunt doar trăsături de caracter – sunt condiţii pentru relevanţă şi impact într-un ecosistem complex şi volatil.

    Ai dat-o în bară? Perfect. Povesteşte-ne!

    Într-o etapă încheiată a carierei mele, am respins o soluţie digitală propusă pe motiv că nu era aliniată la standardele existente ale organizaţiei. Am realizat ulterior că în acel caz, acele standarde erau, de fapt o barieră, lucru care nu este neapărat universal aplicabil. Lecţia? Nu întotdeauna rigiditatea în faţa inovaţiei protejează calitatea, ci o poate şi limita.

    Ce greşeli nu ai ierta niciodată?

    În general, nu greşelile în sine mă apasă. Tăcerea este cea care poate agrava lucrurile. Într-o funcţie de audit, unde obiectivitatea e esenţială, tăcerea poate însemna complicitate. Prefer să fiu incomod şi just decât absent din punct de vedere etic.

    Trei superputeri profesionale.

    Claritate în luarea deciziilor. Rezilienţă şi calm în perioadele agitate. Abilitatea de a uni echipe şi perspective.

     

    STIL & EVOLUŢIE

    CEO sau antreprenor?

    Îmi doresc să construiesc spaţii în care integritatea şi inovaţia coabitează, pentru că doar aşa putem progresa către un viitor sustenabil. Cred că zona de management al riscului mi se potriveşte şi consider că în astfel de poziţii mă voi regăsi şi în viitor.

    Un curs care ţi-a schimbat perspectiva profesională.

    Un program de leadership strategic m-a forţat să părăsesc zona de expert şi să privesc businessul ca un ecosistem. Am înţeles că a conduce echipe nu înseamnă doar a şti, ci a crea spaţiu pentru ceilalţi să reuşească.

     

    ECHILIBRU & PASIUNI

    Job + viaţă personală = echilibru?

    Nu cred că există o reţetă perfectă. Pentru mine, echilibrul înseamnă alegeri conştiente şi asumate. În ultima perioada timpul petrecut cu fiica mea este o prioritate reală. Nu cred în separarea muncii de viaţa personală, ci în armonizarea lor prin alegeri clare şi consecvente.

    Ce carte ţi-a rămas în minte şi în suflet?

    „The Infinite Game” de Simon Sinek e o carte care mi-a rămas în minte – şi nu doar pentru ideile ei, ci pentru modul în care m-a făcut să privesc leadershipul şi deciziile pe termen lung.

  • Bolojan: România are acum un PNRR realist, care sprijină economia şi comunităţile locale

    „Comisia Europeană a aprobat astăzi varianta revizuită a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României”, a spus Bolojan.

    „După revizuirea aprobată, PNRR-ul României are o valoare totală de 21,4 miliarde de euro, din care 13,57 miliarde de euro sunt fonduri nerambursabile şi 7,84 miliarde de euro sunt împrumuturi avantajoase. Aceste fonduri vor merge către investiţii în infrastructură, spitale, digitalizare, energie verde şi modernizarea administraţiei”.

    Bolojan a explicat că prin această aprobare România a obţinut „menţinerea în funcţiune a centralelor pe cărbune din judeţele Gorj şi Hunedoara, precum şi a celor din Craiova şi Râmnicu Vâlcea”, măsură care „asigură stabilitatea sistemului energetic naţional şi păstrarea a peste 4.500 de locuri de muncă”.

    „Această decizie asigură stabilitatea sistemului energetic naţional, elimină riscul unor întreruperi în alimentarea cu energie şi agent termic şi înseamnă păstrarea a peste 4.500 de locuri de muncă în aceste zone. În acelaşi timp, România îşi continuă tranziţia energetică prin investiţii în centrale pe gaz, parcuri fotovoltaice şi capacităţi de stocare. Revizuirea era necesară întrucât a trebuit să fie renegociate o parte dintre condiţiile (jaloanele) şi termenele pe care România şi le-a asumat şi care, din păcate, nu au fost îndeplinite”.

    El a menţionat că revizuirea a fost necesară întrucât „o parte dintre jaloanele şi termenele asumate nu au fost îndeplinite”, iar prioritatea a fost „menţinerea unor termene realiste şi păstrarea fondurilor nerambursabile de 13,5 miliarde de euro”.

    „Unul dintre cele mai importante jaloane era cel de decarbonizare. Ne-am angajat să închidem centralele pe cărbune până la sfârşitul acestui an, urmând ca acestea să fie înlocuite cu centrale pe gaz sau parcuri fotovoltaice. Din păcate, investiţiile care să le înlocuiască nu au fost realizate şi, prin urmare, dacă nu ni s-ar fi acordat amânarea, în afara aspectelor de natură socială din zonele respective, nu am fi avut siguranţa asigurării producţiei de energie necesare României”.

    Potrivit lui Bolojan, acordul reprezintă un pas important pentru recâştigarea credibilităţii în faţa partenerilor noştri europeni. Acesta a mai precizat că „termenele şi condiţiile negociate vor trebui respectate de Guvern, de ministere şi de autorităţile locale, în aşa fel încât să nu pierdem granturile europene destinate României. În felul acesta, îi respectăm şi pe cetăţenii ţării noastre”.

    „România are acum un PNRR realist, care sprijină economia şi comunităţile locale, aducând beneficii directe pentru cetăţeni, prin simplificarea regulilor şi menţinerea investiţiilor în spitale, infrastructură, energie verde şi digitalizare. Le mulţumesc tuturor celor implicaţi în aceste negocieri pentru munca din ultimele luni. A fost o negociere dificilă, dar condusă cu profesionalism şi argumente solide, care a adus un rezultat bun pentru România”, a conchis Bolojan.