BusinessMagazin

Blog

  • Sănătatea în rate emoţionale. Amânarea a devenit normalitate, iar costul poate dărâma bugetele

    Pentru tot mai mulţi români, grija pentru sănătate a ajuns pe lista lucrurilor „de făcut cândva”. Nu pentru că nu ar conta, ci pentru că între facturi, rate şi cheltuieli neprevăzute, vizita la medic este adesea împinsă pe termen nedefinit. Datele recente arată că aproape 9 din 10 români au amânat, în ultimii trei ani, cel puţin o decizie importantă legată de sănătatea fizică sau emoţională, potrivit informaţiilor transmise de reprezentanţii tbi bank.

    „Pentru mulţi români, grija pentru sănătate este împinsă constant pentru «cândva». Nu pentru că nu ar conta, ci pentru că lipsa banilor, presiunea altor cheltuieli şi absenţa unor soluţii flexibile de plată transformă deciziile importante într-un plan pe termen nedefinit. Problema este că acest «cândva» vine adesea cu costuri mai mari şi cu probleme agravate”, a spus Ionuţ Sabadac, VP Merchant Solutions, tbi.

    Cele mai frecvente amânări sunt legate de controale şi investigaţii medicale (53%) şi de tratamente stomatologice (52,1%). Motivele sunt aproape identice de la un caz la altul: „au apărut cheltuieli mai urgente” sau costurile nu pot fi suportate dintr-o singură plată. Pentru peste 30% dintre respondenţi, decizia de a nu merge la medic este însoţită de o justificare vagă, dar periculoasă: „o să mă ocup şi de asta cândva”.

    Această amânare constantă a devenit un tipar. Peste 42% dintre români spun că au lăsat nerezolvate probleme de sănătate timp de mai bine de un an, iar mai puţin de 10% declară că nu amână niciodată astfel de decizii. Consecinţele nu întârzie să apară: pentru aproape 4 din 10 persoane care au amânat, problema iniţială s-a agravat, iar alţi 13% vorbesc despre apariţia unui disconfort constant. Doar o mică parte afirmă că amânarea nu a avut niciun impact.

    Pe lângă sănătatea fizică, sunt puse pe pauză şi decizii care ţin de dezvoltarea personală sau de starea de bine, proceduri de îngrijire, terapii, activităţi care ar putea preveni probleme mai serioase. Astfel, stresul financiar se transformă într-un stres medical, iar cercul se închide: lipsa banilor duce la amânare, iar amânarea ajunge să genereze costuri mai mari pe termen mediu şi lung.

    În spatele cifrelor se conturează un paradox: prevenţia este recunoscută ca importantă, dar rămâne greu de aplicat într-un context de instabilitate financiară şi presiune socială. România ajunge astfel într-o zonă în care sănătatea este gestionată „în rate emoţionale”, cu decizii amânate, cu vinovăţie, cu speranţa că problema va trece de la sine.

    Pe termen lung, însă, această strategie se dovedeşte una costisitoare. Problemele netratate la timp se transformă în intervenţii mai complexe, mai scumpe şi cu impact mai mare asupra bugetului personal şi asupra calităţii vieţii. Iar ceea ce pare astăzi o economie devine mâine o cheltuială greu de suportat.

  • De la fermă la corporaţie. Cum ar putea fermierii români să „atace” marile pieţe? Liviu Dobre, CEO, Agricover Holding: Fermerii din Vest au transformat cooperativele în companii listate la bursă, iar asta ajută VIDEO

    Fermierii din Europa de Vest au reuşit să transforme cooperativele tradiţionale în companii mari, listate la bursă, arătând cum asocierea, organizarea şi strategia pot creşte puterea de negociere şi profitabilitatea agricultorilor. Exemplele acestora oferă lecţii importante pentru fermierii români care vor să-şi valorifice mai bine resursele şi să acceseze pieţe mai mari, a explicat Liviu Dobre în cadrul emisiunii de business ZF Live.

    „Ce vedem diferit pentru fermierii din Europa de Vest? Vedem cooperative care funcţionează. Ei au început să se asocieze în cooperative acum sute de ani, cooperative care, între timp, au devenit companii mari, listate, şi atunci puterea fermierului într-o asemenea cooperativă ajută.” a spus Liviu Dobre, vineri, la ZF Live.

    Agricover Holding este unul dintre cei mai importanţi jucători din sectorul agrobusiness din România, fiind un grup de firme integrat care oferă atât finanţare fermierilor, cât şi distribuţie de inputuri agricole şi alte servicii conexe

  • Ce spune Ilie Bolojan, despre conflictele din coaliţie

    Premierul Ilie Bolojan a declarat că şi-a asumat funcţia de prim-ministru în deplină cunoştinţă de cauză şi a declarat că nu se teme de conflicte politice sau de presiuni din partea partenerilor de coaliţie, în contextul disputelor cu PSD.

    „Orice s-ar spune, vă asigur că nu mi-e frică de un partid, de un lider politic sau de altcineva”, a declarat Ilie Bolojan, vineri la Europa FM.

    Premierul a subliniat că acceptarea funcţiei de premier a venit la pachet cu responsabilitatea de a lua decizii dificile pentru ţară, adăugând; „rebuie să fac ceea ce ţine de mine pentru ţara noastră: căutând să nu potenţez conflicte, căutând să creez un acord politic pentru a împinge lucrurile, în aşa fel încât să menţinem echilibrele în acest stat şi să îndreptăm lucrurile”.

    Privind o eventuală cădere a Guvernului, Bolojan a spus: „Cu siguranţă va veni un alt guvern. Iar pentru mine, vă rog să mă credeţi că va fi o uşurare. E posibil că în condiţiile în care aritmetica parlamentară dă o majoritate de jumătate plus să vedem o altă coaliţie”.

    Privind criticile venite din partea lui Daniel Băluţă, primarul Sectorului 4 şi prim-vicepreşedinte PSD, premierul a spus: „ e foarte uşor să faci declaraţii, e foarte uşor să explici cum trebuie cheltuiţi bani, pe care îi împrumută nişte dobanzi enorme, şi cum ajungi într-o fundătură. Eu nu voi potenţa astfel de lucruri, pentru că nu ne ajută la nimic. Ba da, ne ajută ca să ne facem reclamă la primăria de sector cu pasajul, cu lucrările la pasajul de jur din centru, pe banii guvernului. Măcar n-ar trebui să plătim sume foarte mari de bani pe reclamă la o lucrare publică, asigurate din bani guvernamentali”.

    Acesta a spus că indiferent de ce se întâmplă în coaliţie, trecerea bugetului este prioritară: În mod cert, trebuie să închidem aceste pachete şi bugetul, dacă avem altă posibilitate. Deci de-abia după buget, dacă se iau decizii politice. Eu cred că e o responsabilitate pentru ţara noastră să rezolvăm cât mai repede bugetul”.

     

  • Bolojan, despre amânarea CCR pe pensiile magistraţilor: Generează o frustrare socială suplimentară

    Şeful Guvernului a fost întrebat, vineri, la Europa FM, care este părerea lui despre noua amânare de la CCR pe tema pensiilor magistraţilor.

    „În primul rând, e foarte probabil să aibă ca efect constatarea de către Comisia Europeană că n-am îndeplinit acest angajament legat de a îndrepta aceste lucruri. Asta înseamnă că vom pierde banii care sunt reţinuţi, aproximativ 231 de milioane de euro. Şi în al doilea rând, orice fel de amânare de genul acesta pur şi simplu generează o frustrare socială suplimentară, pentru că cred că orice om raţional e total nemulţumit de ceea ce se întâmplă”, a spus premierul.

    El a adaugă că aceste amânări „sunt nesănătoase din toate punctele de vedere pentru încrederea publică, nu doar în Curtea Constituţională, dar, în primul rând, într-o anumită echitate la care românii se aşteaptă din partea guvernelor României, nu în sensul de guvern, în sensul de autorităţile de stat”.

    El spune că oamenii altfel ar fi acceptat, de exemplu, să plătească impozite mai mari, dacă ar fi văzut că „toţi sunt parte a acestui efort”.

    Şeful Executivului susţine că şi dacă se limitează pensia la 70% din ultimul salariu, pensia medie în magistratură în România „n-ar fi de 5.000 de euro cât este astăzi, ci de 3.500 de euro, ceea ce înseamnă că ar fi oricum mai mare faţă de pensia medie de 600 de euro”.

    Bolojan afirmă că, în acest moment, legea este într-o analiză de constituţionalitate şi întreabă retoric: „50% este constituţional, 70% e neconstituţional sau 80%. La asta se rezumă aspectele de constituţionalitate. Nu cred că este un lucru în regulă”.

    Judecătorii CCR au amânat pentru 18 februarie 2026 luarea unei decizii pe reforma pensiilor magistraţilor. Este a 5-a amânare a CCR în acest controversat dosar.

  • Cum vede Alexandra Smedoiu, vicepreşedinte CFA, tânăra generaţie în raport cu piaţa muncii?

    Adesea, în spaţiul public, există voci care spun că tânăra generaţie nu vrea să muncească sau că nu mai munceşte la fel de mult precum cei din generaţiile anterioare. Este acesta un mit sau realitatea?

    Iată ce spune Alexandra Smedoiu, vicepreşedinte CFA:

    „Eu văd la tinerele generaţii – şi spun asta pentru că predau la o facultate şi am ocazia să discut destul de mult cu studenţii – că aproape toată lumea lucrează acum încă din facultate. Pe vremuri nu era chiar aşa. Lucrau doar cei care, poate, doreau să-şi reîntregească bursa sau să-şi acopere chiria. Aş recomanda oricărui student să lucreze şi să înceapă cu internshipuri. Oamenii care au acum 20–22 de ani au deja experienţă pe piaţa muncii, iar asta îi ajută în multe feluri: să îşi gestioneze costurile vieţii, să acumuleze experienţă şi să pornească o bază de economii pentru investiţii”, a detaliat ea.

    Alexandra Smedoiu a vorbit despre cum poţi evita capcanele financiare şi despre sfaturile din social media privind investiţiile, dar şi despre variantele pe care le ai dacă vrei să îţi pui banii la treabă, în cadrul celui mai recent episod al emisiunii ZF Ce faci cu banii tăi, susţinută de Banca Transilvania şi parte din programul FIT – Finanţe pe Înţelesul Tuturor al BT.

    Ce faci cu banii tăi? este o emisiune ZF, sub umbrela FIT – Finanţe pe Înţelesul Tuturor, programul de educaţie financiară al Băncii Transilvania. BT a lansat FIT – Finanţe pe Înţelesul Tuturor, un program naţional de educaţie financiară prin care îşi propune să construiască, pentru generaţiile Alpha, Z şi Y, o bază solidă în ceea ce priveşte gestionarea banilor. Astfel, în noul proiect video al Ziarului Financiar, sub umbrela FIT şi susţinut de BT, întrebări concrete şi simple din sfera educaţiei financiare vor deveni teme de discuţie care îi vor ajuta pe tineri să ia decizii financiare bine informate.

  • BREAKING. Statul român a atras doar un miliard de lei în emisiunea Fidelis din februarie, cel mai slab nivel din ultimii patru ani. Care sunt motivele?

    Statul român –  prin Ministerul Finanţelor – a atras în luna februarie un miliard de lei prin vânzarea de titluri de stat Fidelis către investitorii de la Bursa de Valori Bucureşti, cea mai mică sumă din toamna lui 2022 încoace, dintr-un motiv simplu: nicidecum dobânzile sau contextul economic actual, ci faptul că ediţia s-a suprapus cu vânzarea de acţiuni Electroalfa.

    Brokerii consultaţi de ZF explică faptul că o parte a investitorilor s-a orientat spre subscrierea de acţiuni Electroalfa, atraşi de perspectivele de dezvoltare ale companiei, amânând astfel achiziţiile de titluri Fidelis.

    Cu alte cuvinte, apetitul scăzut vine pe fondul celui mai dinamic IPO din istoria Bursei şi nu are legătură cu evoluţia economiei sau cu dobânzile programului Fidelis. Brokerii estimează o revenire a cererii în perioada următoare, având în vedere avantajele instrumentelor: sunt neimpozabile şi oferă dobânzi mult peste nivelul curent al depozitelor bancare.

    În cadrul ediţiei încheiate pe 13 februarie, cele mai mari volume au fost direcţionate către segmentul în euro, care a însumat peste 60% din totalul capitalului atras. Vedeta ofertei a fost emisiunea în euro cu scadenţa în 2036 (R3602AE), unde investitorii au plasat 85,5 milioane de euro prin 3.700 de ordine, fiind atraşi de dobânda de 6% pe an.

    Celelalte două tranşe în valută, cu maturităţi în 2029 (R2902AE) şi 2031 (R3102AE), au generat subscrieri de 25,5 milioane de euro, respectiv 13,5 milioane de euro.

    Pe segmentul în lei, tranşa dedicată donatorilor de sânge, R2802B, a strâns 66,5 milioane de lei prin 1.778 de ordine. În ceea ce priveşte celelalte emisiuni în moneda locală, R3202A (dobândă 7,25%) a atras 114,2 milioane de lei, în timp ce R2802C şi R3002C au cumulat 170,2 milioane de lei, respectiv 27,2 milioane de lei.

    Investitorii au plasat în total 12.084 de ordine pentru 5 milioane de obligaţiuni guvernamentale. În ediţia precedentă, statul român a strâns 1,86 miliarde de lei de la populaţie.

     

  • Bolojan despre administraţie: Există un acord să se calculeze în mod corect numărul de angajaţi

    Premierul României a susţinut că reforma administraţiei are ca obiectiv principal echilibrarea economiei şi dimensionarea corectă a aparatului administrativ.

    „Dacă vrem să echilibrăm, într-adevăr, economia, noi trebuie să ne reducem baza de cheltuieli şi acest pachet de reformă în administraţie propune reducerea acestei baze de cheltuieli”, a spus Bolojan, vineri la Europa FM.

    Potrivit premierului, există un consens în coaliţie privind necesitatea acestei reforme, chiar dacă implementarea a fost amânată pentru a permite analizarea suplimentară.

    „Suntem într-o coaliţie de patru partide. Vă rog să vă gândiţi că prima dată s-au amânat, pentru că trebuie să calculăm corect cât se reduce din administraţie. (…) Există un acord pe această temă, în aşa fel încât să se calculeze în mod corect numărul de angajaţi din administraţia publică locală”, a declarat Bolojan.

    Ilie Bolojan a explicat că stabilirea numărului de angajaţi se va face pe baza unor grile existente la Ministerul Dezvoltării, care ţin cont de numărul de locuitori ai fiecărei comune, oraş sau judeţ.

    „Grilele sunt la Ministerul Dezvoltării, nu sunt publice, sunt în funcţie de numărul de locuitori. Şi fiecare primărie va şti la zi, de exemplu, la începutul lunii martie, în funcţie de numărul de locuitori”, adăugând: „Dacă se aplică o reducere de 10% per total în administraţia publică locală din România, din 3.300 de unităţi administrative, 700 nu vor reduce nici un angajat, iar celelalte, deci un număr mult mai mare, vor trebui să reducă angajaţi. Un angajat, doi angajaţi, trei angajaţi”.

    Întrebat care ar fi numărul corect de angajaţi. Şeful Guvernului a explicat: „Numărul corect înseamnă ca dimensionând problemele unei comune, să-ţi calculezi personalul în aşa fel încât să fie suficienţi cât să rezolvi aceste probleme, să oferi nişte servicii de calitate şi să fie şi suportabil din punct de vedere economic”.

    Acesta a comentat şi subiectul salariilor din administraţie: „Consider că salariile primarilor nu sunt mari. Salariul unui om trebuie să fie unul rezonabil, dar pe care el trebuie să-l dovedească prin ceea ce face în serviciul comunităţii. Problema este că cheltuielile totale de salarii în administraţie sunt mai mari decât ne putem permite”.

    Ilie Bolojan a invocat şi exemplul Consiliului Judeţean Bihor: „Am redus personalul la sub 90 de angajaţi, şi astăzi, în judeţul Bihor. Dacă într-un Consiliu Judeţean din România, cum este Bihor, funcţionăm bine cu sub 90 de angajaţi, înseamnă că şi în celelalte consilii judeţene poate funcţionăm la fel de bine cu 120 de angajaţi, 130, dar nu cu 180, nu cu 200 şi aşa mai departe”.

     

  • Ministrul Finanţelor Alexandru Nazare respinge scenariul de recesiune: România menţine o creştere de 0,6% în 2025 şi reintră pe drumul cel bun. Scăderea din T4 este o ajustare conjuncturală. Indicatorii de bază nu indică o deterioare generalizată

    România nu se află într-o criză economică, ci traversează o ajustare temporară, în contextul corecţiilor bugetare din ultimii ani, a declarat ministrul Finanţelor Alexandru Nazare, după publicarea raportului INS, care arată o creştere economică de 0,6% în 2025 şi două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului ajustat sezonier.

    Potrivit datelor statistice, economia a înregistrat o contracţie de aproximativ -0,1% în T3 şi de -1,9% în T4 faţă de trimestrele precedente, ceea ce, în teorie, poate fi interpretat drept recesiune tehnică. Ministrul a subliniat însă că această etichetă „nu reprezintă un verdict asupra economiei”, ci reflectă strict o definiţie statistică.

    „Am analizat cu atenţie datele publicate azi de INS şi monitorizăm constant diferitele unghiuri în care acestea apar interpretate în spaţiul public. Ce arată de fapt datele? O ajustare conjuncturală, în contextul deficitului istoric şi al măsurilor luate anul trecut şi o creştere reală a economiei României. O creştere mică, dar reală – iar acesta este adevăratul mesaj pentru români, nu alarme false rostogolite în spaţiul public, fără o completă analiză a datelor şi a contextului.” a transmis Alexandru Nazare pe Facebook.

    Ministrul Finanţelor argumentează că încetinirea din a doua parte a anului este corelată cu factori conjuncturali: companii care au redus stocurile, consum mai prudent şi corecţii după ani de expansiune accelerată bazată pe consum.

    În acelaşi timp, indicatorii de bază nu indică o deterioare generalizată: şomajul se menţine la aproximativ 6%, investiţiile publice au depăşit 138 miliarde lei în 2025, iar exporturile au crescut cu 4,2%, peste dinamica importurilor, de 2,6%.

    Nazare susţine că măsurile de consolidare fiscală adoptate în ultimul an au fost esenţiale pentru stabilizarea finanţelor publice, menţinerea ratingului de ţară şi protejarea fondurilor europene.

    În lipsa acestor măsuri, România ar fi riscat pierderea unor sume importante şi presiuni suplimentare asupra capacităţii de a finanţa salarii, pensii şi investiţii publice, a afirmat ministrul.

    Pentru 2026, Ministerul Finanţelor estimează o creştere economică de cel puţin 1%, prognoză pe care o corelează cu evaluările FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană.

     

     

  • Premierul Ilie Bolojan, după publicarea datelor INS privind evoluţia econmiei în 2025: recesiunea tehnică temporară este un cost necesar pentru a construi o economie mai solidă şi mai competitivă. Nu traversăm o criză

    Ilie Bolojan, premierul României, afirmă că recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat şi inevitabil al tranziţiei, care va duce, în final, la o economie solidă, o creştere sănătoasă şi prosperitate reală, pe baza a ceea ce producem, nu prin împrumuturi tot mai multe şi tot mai scumpe.

    “Am început trecerea de la un model bazat pe deficit şi consum, aparent generator de prosperitate, dar în fapt distrugător, la un model bazat pe investiţii, productivitate, export şi disciplină bugetară. Recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat şi inevitabil al acestei tranziţii, care ne va duce, în final, la o economie solidă, o creştere sănătoasă şi prosperitate reală, pe baza a ceea ce producem, nu prin împrumuturi tot mai multe şi tot mai scumpe”, spune Ilie Bolojan.

    Mesajul premierului vine în contextul în care INS a publicat datele semnal privind evoluţia economiei în 2025. Potrivit acestora, PIB-ul a crescut în trimestrul patru al anului 2025 cu 0,1% pe seria brută, şi a scăzut cu cu 1,6% pe seria ajustată sezonier faţă de perioada similară din 2024, în timp ce, raportat la trimestrul trei al anului trecut PIB a avut o scădere de 1,9%, în termeni reali.

    Recesiunea tehnică presupune două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului real (trimestru la trimestru, ajustat sezonier).

    În T3/2025, PIB-ul a fost mai mic cu 0,2%, în termeni reali, faţă de T2/2025, şi în creştere cu 1,5% an-an, potrivit datelor transmise de INS pe 9 ianuarie 2026.

    “Creşterea economică a României în 2025 a fost de 0,6%, în condiţiile schimbării rapide, în numai 6 luni, a modelului economic care ne-a dus cu spatele la zid. Am început trecerea de la un model bazat pe deficit şi consum, aparent generator de prosperitate, dar în fapt distrugător, la un model bazat pe investiţii, productivitate, export şi disciplină bugetară. ”, spune Ilie Bolojan.

     

  • Grindeanu după intrarea în recesiune tehnică: Există un vinovat principal pentru direcţia greşită

    Preşedintele Partidului Social Democrat, Sorin Grindeanu, a lansat critici la adresa premierului Ilie Bolojan după ce datele oficiale au confirmat intrarea României în recesiune tehnică. Acesta a acuzat măsurile de austeritate „făcute pe spatele oamenilor”.

    „După luni de austeritate, sacrificii, taxe aberante şi preţuri crescute, Statistica a confirmat oficial ceea ce milioane de români simt deja în buzunarele lor: nu mergem în direcţia corectă cu o economie care a intrat în recesiune tehnică”, a transmis liderul PSD, vineri, printr-un mesaj publicat pe Facebook.

    Grindeanu a clarificat situaţia drept „o ruşine pentru întreaga Coaliţie de guvernământ”, însă a subliniat că partidul său, deşi parte a guvernării, îşi asumă responsabilitatea pentru deciziile luate.

    „Am făcut ce am putut cu 22% în Parlament. Singurul partid de stânga într-o coaliţie dominată de dreapta”, a mai spus Grindeanu, anunţând totuşi că fără intervenţia PSD, TVA ar fi crescut la 24%, plafonarea preţurilor la alimentele de bază şi gaze ar fi fost eliminată, salariul minim nu ar fi fost majorat, investiţiile publice ar fi fost oprite, iar zeci de mii de locuri de muncă ar fi fost pierdute.

    „Regret însă că nu am reuşit să stopăm multe dintre toate deciziile hazardate care s-au transformat în experimente făcute pe spatele oamenilor”, mai spune liderul social-democrat.

    Sorin Grindeanu a cerut schimbarea urgentă a direcţiei economice: „Este timpul să oprim acest tăvălug al deciziilor economice stupide. Trebuie să punem economia pe primul loc şi să abandonăm modelul creşterii taxelor în neştire şi ”fără excepţii”. A sosit timpul să implementăm, în sfârşit, PROGRAMUL DE RELANSARE ECONOMICĂ despre care PSD vorbeşte de cinci luni!”.

    Preşedintele PSD îl găseşte responsabil pe primarul Ilie Bolojan pentru situaţia economică a României.

    „În mod cert, există un vinovat principal pentru direcţia greşită în care am fost împinşi. Încăpăţânarea dusă la absurd, rezistenţa acerbă la orice argument raţional, obsesia permanentă pentru imagine şi calculele personale în locul dialogului real şi al soluţiilor economice solide. Acesta este adevăratul bilanţ la şase luni de mandat. Înţelegeţi, domnule prim-ministru, că o guvernare dacă nu este pentru oameni, atunci nu va mai fi deloc!”, se arată în mesajul publicat de Grindeanu.

    Institutul Naţional de Statistică a arătat vineri că, în trimestrul IV 2025, comparativ cu trimestrul III 2025, PIB a scăzut cu 1,9% în termeni reali, pe seria ajustată sezonier. Este al doilea trimestru consecutiv de scădere, după ce şi în trimestrul III produsul intern brut a scăzut faţă de trimestrul II cu 0,2%.