Blog

  • Anvelopele de iarnă: Ce trebuie să ştii ca să nu iei amendă

    El a adăugat însă că este “incorect” să nu ne dotăm maşinile cu cauciucuri de iarnă. “Este important să nu fim surprinşi. Te poţi duce la cumpărături şi să fie soare, şi când ieşi poate să ningă”, a spus Zane. “Conducătorii auto care ştiu că îşi ţin maşinile în garaj, desigur că nu sunt nevoiţi să îşi cumpere cauciucuri de iarnă. Important este să evităm blocajele în trafic, nu amenzile”, a mai spus comisarul şef Marian Zane. Şi reprezentanţii Autorităţii Rutiere Române (ARR) au confirmat că cei care nu circulă pe porţiuni dedrumuri cu zăpadă, polei sau gheaţă nu riscă sancţiuni dacă nu au cauciucuri de iarnă. Legislaţia care intră în vigoare pe 1 noiembrie prevede amenzi între 2.500 şi 4.000 de lei pentru cei fără anvelope de iarnă, şoferii riscând şi reţinerea certificatului de înmatriculare al automobilului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum ajută FMI clinicile private

    “Am lucrat în sistemul bancar înaintea crizei financiare şi totul se întâmpla foarte repede. Diferenţa faţă de clinici e aceea că sistemul avea nişte reguli după care puteai juca. Aici regulile se schimbă odată cu peisajul”, spunea săptâmâna trecută Cătălina Bălan, directorul general al Medicover, cu prilejul deschiderii unei noi clinici în preajma spitalului Colentina. Evoluţia pieţei din ultimii ani a făcut ca jucătorii să se adapteze din mers, iar strategiile nu au mai mers pe linia tradiţională, ci au devenit mai dinamice în funcţie de mişcările celorlalţi operatori. Cea mai recentă reconfigurare a traseului se datorează înţelegerii cu Fondul Monetar Internaţional, potrivit căreia Guvernul va revizui pachetul de servicii medicale sociale, astfel încât statul să acopere, începând cu anul viitor, mai puţine probleme de sănătate, iar serviciile considerate “neesenţiale” să fie furnizate doar pe baza unor asigurări suplimentare, inclusiv private. Angajamentul e inclus în ultima scrisoare de intenţie încheiată de Guvern cu FMI, convenită în urma misiunii de evaluare din iulie-august şi aprobat de Executiv la jumătatea lunii septembrie. Revizuirea se va face cu asistenţa Băncii Mondiale astfel încât să nu mai fie finanţate acele costuri cu sănătatea considerate în plus. “Pachetul de servicii medicale va avea multiple efecte asupra tuturor jucătorilor din piaţă”, spune Fady Chreih, director de dezvoltare al Regina Maria, care vorbeşte de o schimbare fundamentală a sectorului medical şi, mai important, de o schimbare comportamentală: pentru prima dată, oficial, românii vor conştientiza că serviciile medicale nu sunt gratuite. Chreih anticipează implicaţii sociale semnificative care se vor sedimenta în următorii ani: balanţa socială va fi dificil de păstrat între cei care trebuie să fie asiguraţi în continuare pentru că nu îşi vor permite să plătească pentru servicii sau medicamente şi bugetul alocat pentru sănătate.

    Cătălina Bălan, directorul general al Medicover, susţine că liniile de business pe care compania le are în vedere sunt numeroase, dar toate se leagă de evoluţia pieţei. Evoluţia înseamnă şi faptul că, dacă ne uităm la sectorul de furnizare a serviciilor medicale private, se poate constata o aglomerare. Însă în contextul larg al reformei din sănătate, clinicile ar putea să nu mai pară atât de înghesuite. “Nu cred că există vizibilitate pentru că nimeni nu poate spune cum va arăta sistemul peste şase luni”, remarcă Bălan, care vede fenomenul în beneficiul jucătorilor privaţi. Totuşi, vizibilitatea redusă îi face pe toţi jucătorii să aibă o abordare antreprenorială – “în funcţie de modul în care se mişcă piaţa ai nişte planuri pe care le mai adaptezi, le mai modifici”. În general, lanţurile au pregătite şi aprobate investiţii pe care să le demareze, dar direcţiile sunt cumva îmbinate cu ce se întâmplă la nivel legislativ. Dincolo de spitalul pe care îl deschid în această toamnă, suedezii de la Medicover mai deţin un teren în nordul Bucureştiului unde ar urma să dezvolte un nou spital în următorii trei ani. Există însă o nuanţă: “În contextul unei pieţe foarte aglomerate, nu cred că este momentul lansării încă unui spital de mari dimensiuni”.

    Măsura impusă de FMI este privită drept o trecere la “normalitate” de către Mihail Marcu, preşedintele CA al MedLife. Avantajele măsurii sunt reducerea numărului vizitelor inutile la medic şi contribuţia la oficializarea unor plăţi şi, abia apoi, dezvoltarea serviciilor private. Marcu recunoaşte că serviciile medicale private au încă un potenţial mare de creştere, iar revizuirea serviciilor medicale sociale ar putea să încline orientarea oamenilor către privat. “Creşterea pieţei este susţinută şi de migrarea pacienţilor de la stat către privat, deoarece oamenii preferă, dacă tot plătesc pentru un serviciu medical, să primească un act medical de calitate, un timp de aşteptare redus la minim, să beneficieze de aparatură de ultimă oră şi de cei mai buni specialişti”, spune şeful MedLife. Specialiştii chestionaţi de BUSINESS Magazin cad aşadar de acord că limitările impuse de stat ale accesului gratuit la medic vor impulsiona competiţia dintre operatorii privaţi, care se vor lupta să-şi câştige noi clienţi. Şi cum românii au ajuns la concluzia că sănătatea nu are preţ, când vor merge la medic sau vor alege o clinică, avantajele oferite de privat vor cântări mult mai greu. Estimările legate de valoarea pieţei serviciilor medicale private ţintesc către jumătate de miliard de euro în 2011. Piaţa nu a ajuns încă la maturitate, iar dovada a fost tocmai anul 2011, când în primele şase luni s-au deschis clinici şi spitale în valoare totală de o sută de milioane de euro, potrivit calculelor Business Construct. “Este adevărat că Bucureştiul reprezintă încă cea mai importantă piaţă pentru operatorii privaţi, însă nu neglijăm nici investiţiile la nivel local şi ţintim marile oraşe”, spune Mihail Marcu.

    Una peste alta, operatorii privesc în prezent cu atenţie înspre modul în care statul doreşte să modifice cadrul legislativ. După cum aminteşte Fady Chreih, orice modificare abruptă creează pe termen scurt “confuzie, frustrare şi haos birocratic”. Oficialii Regina Maria vorbesc de extindere pe două planuri: una extrem de vizibilă pentru toată piaţa, cea în care deschid centre noi şi una vizibilă pentru pacienţi, în care extind gama de servicii. “Nu toată lumea o duce bine în perioada asta, noi primim săptămânal cereri de achiziţii de la jucători mici, medii şi mari”, mai spune Chreih, care subliniază că într-o perioadă macroeconomică dificilă şi un sistem de sănătate care se modifică fundamental, turbulenţele sunt majore: “Dacă nu eşti jucător cu o amprentă mare în piaţă, e dificil să te menţii.”

  • Cauza morţii lui Steve Jobs a fost confirmată oficial

    Potrivit presei, autorităţile locale au confirmat luni că Steve Jobs a murit miercuri în casa sa din Palo Alto (la sud de San Francisco), din cauza unei tumori canceroase la pancreas. Nici o autopsie nu a fost realizată, iar cofondatorul Apple a fost înmormântat vineri într-un cimitir din apropiere, potrivit documentelor publicate pe Internet. Steve Jobs, decedat la vârsta de 56 de ani, lupta împotriva cancerului de mai mulţi ani. Mai multe surse au evocat luni organizarea unei ceremonii de omagiu pentru angajaţii firmei Apple. Evenimentul privat este prevăzut pentru 19 octombrie în amfiteatrul sediului companiei din Cupertino, în Silicon Valley (la sud de San Francisco).

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Ion Diaconescu a murit

    Fostul preşedinte al PNŢCD a fost externat în 3 octombrie din Institutul de Cardiologie “C.C. Iliescu” Fundeni. Ion Diaconescu spunea recent că s-a retras din viaţa politică, dar doar din activitate, nu însă şi în ceea ce priveşte dorinţele şi idealurile sale politice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Jucătorii online pe site-uri neautorizate pot face până la doi ani de închisoare

    Cornea a declarat însă, la seminarul “Piaţa jocurilor de noroc – încotro?”, organizat de ZF în colaborare cu Boştină&Associates, că deocamdată nu a fost nimeni pedepsit pentru astfel de infracţiuni. “Pe site-urile de jocuri de noroc se poate vedea dacă acestea sunt autorizate”, a spus avocatul. În România sunt 450.000 de oameni care joacă online, dar este dificil de arătat că o persoană a jucat pe un site neautorizat, potrivit lui Costea. Reprezentantul casei de avocatură susţine că pentru reuşita jocurilor de noroc online în România este nevoie de înfiinţarea şi autorizarea operatorilor de monitorizare şi raportare. Un organizator de jocuri de noroc online nu poate funcţiona în lipsa monitorizării. “Legea a lăsat o portiţă în ceea ce priveşte monitorizarea jocurilor de noroc online. Legea spune că ar putea exista o autoritate de stat sau agenţi economici din privat. Nu este clar cine va monitoriza jocurile de noroc online în România”, a mai spus el.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Legea privind castrarea chimică a pedofililor, respinsă de Senat

    Senatorii din Comisia juridică au adoptat, în acest sens, un raport de respingere la propunerea legislativă privind prevenirea violenţei şi abuzurilor sexuale asupra minorului, singurul vot în favoarea adoptării proiectului aparţinând senatorului PDL Iulian Urban. Propunerea legislativă prevede ca făptuitorul găsit vinovat de violenţă şi abuz sexual asupra minorului şi condamnat pentru circumstanţe agravante de abuz sexual să primească o pedeapsă suplimentară prin “inhibarea pornirilor sexuale, prin metode chimice”, pentru a se preveni, astfel, recidiva.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Încasările din accize la tutun au crescut în primele nouă luni cu 38%

    Potrivit lui Blejnar, încasările din accize au fost de 820 milioane de euro în primele nouă luni din 2008, de peste un miliard de euro în perioada similară a anului 2009 şi de 919 milioane de euro în intervalul ianuarie- septembrie 2010. “Creşterea accizelor în 2011 faţă de 2010 a fost de 3,5%”, a spus Blejnar, adăugând că majorarea încasărilor s-a datorat în primul rând scăderii contrabandei. Potrivit unui studiu al companiei de cercetare Novel Research, contrabanda cu ţigarete a ajuns în septembrie la 11,8%, în scădere cu 3,9 puncte procentuale faţă de nivelul de 15,7% înregistrat în luna iulie. Contrabanda a atins nivelul maxim, de 36%, în ianuarie 2010.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Iulia Timoşenko a fost condamnată la şapte ani de închisoare

    “Tribunalul a decis să o declare pe Iulia Volodimirovna Timoşenko vinovată (…) şi să o condamne la şapte ani de închisoare”, a notat judecătorul în sentinţa sa, care îi interzice de asemenea opozantei să exercite funcţii oficiale timp de trei ani. “În ianuarie 2009, Iulia Timoşenko, fiind prim-ministru (…) şi-a folosit autoritatea şi prerogativele în scopuri infracţionale, comiţând acte care depăşesc clar drepturile şi autoritatea sa”, a afirmat anterior judecătorul Rodion Kireev. Judecătorul a început să citească verdictul în jurul orei 6.00 GMT (9.00, ora României), rezumând faptele reproşate acuzatei, judecată pentru abuz de putere în cazul semnării unor contracte în domeniul gazelor cu Rusia, în 2009.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce a găsit un tânăr în coletul în care trebuia să fie un telefon mobil comandat pe internet

    Potrivit reprezentantilor Poliţiei Judeţene Ialomiţa, poliţiştii fac cercetări pentru identificarea făptuitorului şi recuperarea prejudiciului, existând un cerc de suspecţi în acest caz. “Tânărul a reclamat că în urmă cu aproximativ două săptămâni a făcut o comandă pe internet pentru un telefon mobil, iar la ridicarea coletului a constatat că în loc de telefon se afla o piatră. După ce partea vătămată a achitat suma de 1.300 de lei, a verificat coletul şi a găsit o piatră şi coli de hârtie acoperite cu bandă adezivă. Poliţiştii fac cercetări pentru identificarea făptuitorului şi recuperarea prejudiciului”, se arată într-un comuicat al Poliţiei Ialomiţa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ialomiţianu: Vom fi obligaţi să revizuim prognoza de creştere economică. Sperăm că nu prea mult

    Gheorghe Ialomiţianu a declarat, marţi, la Cluj-Napoca, la o întâlnire cu contribuabilii din Cluj şi din judeţele învecinate, că autorităţile centrale nu vor pune în pericol politica de investiţii pentru a veni cu măsuri populiste, chiar dacă este an electoral. “Pentru 2012 am avut o prognoză de creştere economică discutată cu FMI între 3,5 şi 4 la sută. Sigur că ce se întâmplă pe pieţele financiare, ce se întâmplă în celelalte ţări, ne afectează şi pe noi. Exportul se face în Spania, Italia, Franţa, care au probleme, iar ieşirea din recesiune s-a bazat în mare măsură pe export. Vom fi obligaţi să revizuim prognoza de creştere economică şi să sperăm că nu prea mult. În 2012, dacă exteriorul nu ne furnizează veşti bune, să mergem pe politica de investiţii, să avem o creştere sustenabilă. Nu vom pune în pericol politica de investiţii pentru a veni cu măsuri populiste, chiar dacă este an electoral. Dacă nu vom reuşi să revenim cu salariile în 2012 sau procentul va fi mai mic, acest procent va fi datorită politicii sănătoase a Guvernului Boc de a da bani pentru investiţii”, a spus Ialomiţianu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro