Blog

  • Eclipsa de PD

    Saptamana trecuta a marcat un nou inceput de campanie pe cont propriu a democratilor care, prin vocea ministrului Vasile Blaga, au cerut energic descentralizarea accentuata la nivel local. A fost un mod ingenios de a relua intr-un plan mai tehnic chestiunea restructurarii aparatului guvernamental, printr-o propunere de reducere drastica a prerogativelor guvernului central, in favoarea autoritatilor locale si judetene.

     

    Desi Blaga s-a folosit de argumente legate strict de eficienta administratiei, comentatorilor nu le-a fost deloc greu sa sesizeze aici un atac clar la premierul Tariceanu si la guvernul lui. De altfel, prim-ministrul a si replicat ca o astfel de restructurare nu se poate face acum, intrucat ar duce la „paralizia intregului aparat administrativ“.  

     

    Initiativa ministrului de interne a fost insa eclipsata de lovitura mediatica a PNL, cu propunerea de retragere a trupelor romanesti din Irak. Faptul ca premierul si PNL s-au consultat in prealabil cu UDMR si PC, dar nu si cu PD a fost un semnal clar de izolare a democratilor in interiorul arcului guvernamental. Mai ales ca pozitia de respingere din start de catre PD a retragerii militarilor romani s-a dovedit singulara, nesustinuta nici de colegii de coalitie, nici de partidele din opozitie.

  • Premiu pentru BUSINESS Magazin

    Larisa Ghitulescu, redactor al BUSINESS Magazin, a fost desemnata drept unul din castigatorii sectiunii de publicitate a concursului national „Tanarul jurnalist al anului“, organizat de Freedom House, in parteneriat cu Edipresse AS Romania.

     

    Articolul „Sunt campion, stiu sa ma vand?“, cu care Larisa Ghitulescu a castigat acest premiu, a fost nominalizat, in primavara acestui an, si la sectiunea de jurnalism sportiv a Premiilor Clubului Roman de Presa. Celalalt castigator al sectiunii de publicitate al concursului „Tanarul jurnalist al anului“ a fost Irina Florea, editor coordonator al publicatiei Media & Advertising, editata de agentia MEDIAFAX, pentru articolul „Publicitatea, data afara cu telecomanda, intra pe mobil“, aparut in Ziarul Financiar. Pentru cele noua sectiuni ale concursului s-au primit peste 200 de inscrieri ale materialelor publicate in 2005 de catre jurnalisti din toata tara.

  • MAREA NATIONALIZARE

    Ultimii ani au marcat o tendinta destul de clara de inlocuire a managerilor straini din multinationalele care opereaza in Romania cu directori romani, nu in esaloanele al doilea si al treilea, ci pe cele mai importante pozitii din companie.

     

    IT: Este primul sector unde cea mai inalta functie din filiala romaneasca a unei multinationale a fost ocupata de un roman. Numit in fruntea Microsoft Romania inca din 1996, de la implantarea firmei in Romania, Hotaran a fost promovat in 2004 director general al companiei pentru Microsoft Europa de Sud-Est, responsabil de politica de dezvoltare a firmei in zece tari din regiune. Un alt director roman din firma, Dorin Badea, cu o experienta de cinci ani in filiala romaneasca, a fost numit anul trecut Microsoft Services Lead pentru filiala din Scotia, functie pe care a preluat-o la 1 ianuarie anul acesta.

     

    FMCG: Grupul Hellenic Bottling Company l-a desemnat anul trecut pe Calin Dragan la conducerea operatiunilor din Romania ale Coca-Cola HBC Romania. Odata cu numirea acestuia, managementul din Romania al companiei a devenit exclusiv romanesc. Dragan a lucrat in Coca-Cola din 1994, ultima functie detinuta fiind in cadrul Coca-Cola Bevande Italia. Tot anul trecut, grupul Unilever a numit-o pe Alexandra Gatej presedinte al diviziei pentru regiunea balcanica, Unilever South Central Europe. Gatej a lucrat din 1996 la Unilever, intre 1998 si 2003 fiind detasata si ea in strainatate, in Cehia si Italia.

     

    TELEFONIE: Cel mai mare operator de telefonie mobila din lume, grupul britanic Vodafone, a schimbat toamna trecuta conducerea Connex, numind-o in functia de director executiv pe Liliana Solomon. Biografia ei e de-acum foarte bine cunoscuta: incepand din 1991 lucreaza in telecomunicatii, mai intai la Deutsche Telekom, unde ajunge vicepresedinte executiv la divizia de Controlling & Business Management, apoi in Marea Britanie, la T-Mobile, in functia de CFO, apoi tot CFO la Cable & Wireless. Inaintea ei, la conducerea Connex/MobiFon s-au succedat doi canadieni.

     

    ASIGURARI: Cel mai cunoscut nume in chestiune este al Violetei Ciurel, fost director general al diviziei de asigurari de viata la ING Romania, promovata in 2004 director general al Departamentului global de pensii din cadrul grupului financiar ING. Exista insa si alti manageri romani ai unor companii straine de asigurari – Mihnea Tobescu (AIG Romania), Theodor Alexandrescu (AIG Life), Dan Odobescu (Unita-Wiener Staedtische), Tudor Moldovan (Generali).

     

    BANCI: Cel mai nou domeniu unde sefii romani castiga teren sunt bancile, dupa ce Misu Negritoiu a devenit primul bancher autohton care ocupa cea mai inalta functie executiva intr-o institutie bancara cu capital majoritar strain, ING Romania. Pana acum, in astfel de banci, romanii au detinut fie functii executive subalterne (acelasi Negritoiu a fost timp de sase ani director general adjunct in ING), fie s-au aflat in conducerea Consiliilor de Administratie (Bogdan Baltazar la BRD-SocGen sau Petre Tulin la HVB-Banca pentru Locuinte) ori au detinut presedintia (Dan Pascariu la HVB).

  • Mai vedem pe 9 august

    BNR a decis sa inaspreasca din nou conditiile monetare, cu o majorare mica, aproape simbolica a ratei dobanzii de politica monetara (de la 8,5% la 8,75% pe an) si cu o crestere drastica, de la 16% la 20%, a cotei rezervelor minime obligatorii pe care bancile comerciale sunt obligate sa le constituie la BNR din totalul surselor atrase in lei la scadente mai mici de doi ani.

     

    Banca centrala incearca deci (asa cum a anuntat de mai multe ori incepand din primavara) sa limiteze in continuare cresterea creditului, de data aceasta cu precadere a celui in lei, dupa ce pe parcursul anului trecut a incercat sa-l potoleasca pe cel in valuta. Pentru un asemenea scop, nimic nu da roade mai directe si mai rapide decat constrangerea pe partea rezervelor minime obligatorii. In privinta dobanzii insa, aici situatia e mai delicata.

     

    Dupa cresterea de 1% a dobanzii de politica monetara din februarie, corelata atunci cu o majorare a rezervelor minime obligatorii la valuta, unii comentatori au continuat sa sustina ca parghia dobanzii ar trebui folosita iarasi, pentru ca starea economiei o impune (inflatia ameninta sa urce in continuare, impinsa de preturile administrate si de o viteza nelinistitoare de crestere a PIB, cu 6,9% pe primul trimestru, fata de estimari in jur de 5%). In plus, o majorare de dobanda nu mai prezinta riscurile de anul trecut, de atragere a capitalurilor straine speculative, atata vreme cat acestea parasesc oricum pietele in curs de dezvoltare, atrase de cresterile de dobanda ale Bancii Centrale Europene si ale Fed.

     

    Totusi, pentru BNR, cresterea de acum cu doar 0,25% a dobanzii e un semn ca autoritatea monetara vrea sa-si lase inca marja de actiune la acest capitol pentru restul anului si eventual pentru la anul. Majorarea de dobanda a BNR a fost acum mai mult o reactie la situatia de pe pietele internationale, dupa ce bancile centrale din Turcia, India sau din tari asiatice au recurs la cresterea de dobanda ca sa evite prabusirea monedelor nationale. In rest insa, banca centrala s-a ferit saptamana trecuta sa faca o prognoza noua asupra inflatiei pe 2006, lasand-o pentru urmatoarea sedinta a Consiliului sau de Administratie din 9 august. In functie de prognoza respectiva urmeaza sa aiba loc sau nu o alta modificare de dobanda. Mai ales ca decizia de atunci va prinde in calcul si efectele proaspetei rectificari bugetare, care ameninta la randul ei tinta de inflatie pe anul in curs.

  • Restul de 20%

    Probabil ca a parut destul de greu de inteles de ce, dupa ce primele cinci luni s-au terminat cu un excedent bugetar de 1,3% din PIB, atatia comentatori se nelinistesc de noua marire a obiectivului de deficit bugetar pentru 2006 la 2,5% din PIB. Mai ales dupa ce si premierul, si ministrul finantelor, ba chiar si guvernatorul BNR Mugur Isarescu au iesit impreuna sa declare ca toate cheltuielile in plus prevazute acum la rectificarea de buget sunt firesti pentru o tara care isi pregateste infrastructura pentru integrarea in UE.

     

    O critica incorecta din punct de vedere logic spune ca Romania e oricum incapabila sa cheltuiasca eficient niste bani in plus, pentru ca de fiecare data pana acum, sumele zise pentru dezvoltare, infrastructura sau reforma sistemelor de sanatate si pensii s-au topit fie in buzunarele demnitarilor corupti si ai clientelei politice, ori in consum (cresteri de salarii, subventii, programe sociale). Mergand pe aceasta logica, ar insemna ca Romania ar fi condamnata aprioric la ineficienta si ar trebui sa-i fie interzis sa-si faca vreodata vreun plan de cheltuieli pentru dezvoltare. In realitate, nu e vorba de nici o fatalitate, ci doar de o nevoie de prudenta, din cel putin doua motive.

     

    Pe de o parte, structura economiei face ca un deficit bugetar crescut sa ameninte mai tare balanta de plati si inflatia decat o arata la prima vedere calculul pe hartie, adica paralela cu alte tari din Est care si-au majorat deficitele ca sa faca loc cheltuielilor de dezvoltare. Pe de alta parte, inexistenta unei strategii fiscale pe mai multi ani (promisa inca de anul trecut) produce salturi curioase in executia bugetului si incoerenta in planificare: toamna trecuta, ca si acum, bugetul a avut excedent fiindca n-au fost proiecte de investitii suficiente ori capacitatea de a le realiza, iar amanarea lor luni de-a randul a facut ca anul acesta tinta de deficit sa fie deja modificata de doua ori.

     

    Acelasi lucru explica, in parte, si incapacitatea de cheltuire eficienta de care era vorba mai sus: statistica Finantelor arata ca pe primele cinci luni, cheltuielile de investitii au fost de 569 mil. euro, in timp ce cheltuielile pentru subventii au fost de 671 mil. euro. Faptul ca guvernatorul BNR si-a declarat acum speranta ca rectificarea n-o sa ameninte inflatia daca macar 80% din banii in plus vor fi cheltuiti eficient nu e decat o incercare de a linisti verbal piata. Nevrand sa dea un semnal ca BNR se asteapta la vreo aruncare in aer a indicatorilor macro, Mugur Isarescu n-a criticat deci majorarea deficitului. Marja de 20% estimata sa ramana dupa scaderea cheltuielilor „bune“ a fost insa deja destul de amenintatoare ca sa determine BNR la masuri preventive (cresterea dobanzii de politica monetara si majorarea rezervelor obligatorii in lei ale bancilor) mai graitoare decat lipsa criticilor din discursul guvernatorului.

  • RESURSE UMANE: Managerii si directorii de HR – marfa rara, scumpa si volatila

    Intr-o companie ideala, managerul sau directorul de resurse umane nu ar trebui sa existe, pentru ca fiecare manager – daca ar fi si un bun lider – ar prelua din sarcinile acestuia, crede Adriana Gontariu, talent development director pe 26 de tari in cadrul Coca-Cola Hellenic Bottling Company. Dar cum o astfel de companie nu exista, HR managerii nu sunt niciodata destui.

     

    Nimic mai delicat pentru un head-hunter decat sa gaseasca un director de resurse umane pentru o multinationala. Fie ea prestigioasa, fie sa ofere salariul cat sa satisfaca pana si un CEO. „Am avut recent doua recrutari de HR directori pentru doua firme multinationale foarte cunoscute care ofereau salarii de 5.000 de euro/luna net, la care se adaugau 1-2.000 de euro bonus lunar si au fost 27 de candidati care au refuzat oferta, toti directori de HR la firme multinationale“, spune George Butunoiu, head-hunter la propria firma de consultanta in resurse umane – George Butunoiu.

     

    Pachetele salariale pentru directori de HR, care au crescut in salturi in ultimii doi ani, constituie unul dintre simptomele penuriei din aceasta piata. In unele companii, salariul directorului de HR l-a ajuns din urma chiar pe cel al directorului financiar, astfel incat numai Butunoiu stie „cel putin trei directori de HR care au salarii de 8.000 de euro net pe luna“. E drept, aceste salarii nu formeaza media salariilor directorilor de HR, dar nici directorii care pot crea de la zero sistemul de resurse umane al unei companii nu formeaza media. De unde si concluzia consultantului in resurse umane Adrian Stanciu, partener Ascendis, ca penuria nu se refera la numarul de specialisti in resurse umane, ci la lipsa de competente in domeniu.

     

    Un al doilea simptom al penuriei, dupa salarii, e deplasarea in ultima vreme a multor directori de resurse umane de la o companie la alta, creand mutari in lant. Cristian Popescu tocmai s-a mutat de pe pozitia de director de HR de la Interbrew la Genpact, Mihaela Gheorghe isi incepe saptamana aceasta activitatea de HR director la UPC, dupa ce a ocupat aceeasi functie la Raiffeisen Bank, iar Cosmote a „vanat-o“ pe Monica Cojocaru, Head of Recruitment Office, de la Zapp, dupa cum declara Nondas Karavas, Human Resources & Administration Director la Cosmote. Toti acesti manageri au lasat in urma goluri care, odata umplute, creeaza alte goluri. Alti cativa HR manageri vor schimba multinationalele in urmatoarele saptamani, situatia lor fiind deocamdata tinuta confidentiala de catre companii.

     

    Cauzele acestui fenomen sunt usor de intuit: „In ultimii 10 ani, doar companiile multinationale sau companiile cu mai mult de 200 de angajati au avut un departament de resurse umane cu un manager de HR in adevaratul sens al cuvantului“, spune Tatiana Dragut – consultant in cadrul diviziei de executive search a companiei de recrutare Manpower.

     

    „Celelalte companii au asimilat termenul de manager de resurse umane cu cel de sef de personal, care se ocupa strict de administrarea actelor angajatilor si calculul salariilor. Astfel, in acest moment, exista pe piata un numar semnificativ de inspectori de personal, care insa nu au toate abilitatile si experienta necesare unui manager de resurse umane.“ Directorii de resurse umane cu viziune strategica sunt foarte putini, iar dintre acestia, cei care au avut sanse de a fi verificati sunt si mai putini, spune George Butunoiu. Directorii generali fie nu au avut competenta de a intelege ce trebuie sa astepte de la un director de resurse umane, fie nu au avut cu ce compara ceea ce acestia livrau companiei, motiv pentru care si „salariile cerute de HR-istii cu «pedigree» au ajuns la sume ametitoare“, spune head-hunter-ul. Penuria de directori de resurse umane vizionari vine si din perceptia pe care majoritatea companiilor romanesti o au asupra departamentului de resurse umane, in care vad „o corvoada“, „a cincea roata“, „o chestie birocratica“, „o presiune“, spune Adrian Stanciu de la Ascendis.

     

    „HR managerii sunt perceputi ca manageri ai oamenilor, in totala deconectare de managementul operativ.“ Nu sunt putini directorii generali care inhiba initiativele propuse de HR manager, neintelegand importanta actiunilor de fidelizare, de compensare sau formare pentru echipa, e de parere si Tatiana Dragut de la Manpower. „Managerul de resurse umane este astfel redus la nivelul de executant al unor procese clasice, in special cele de recrutare si salarizare.“ Asa se face ca talentele in HR s-au dezvoltat doar in multinationale sau in companiile cu prezenta regionala, unde departamentului de resurse umane i se acorda un rol strategic.

     

    Recrutarea unui director de resurse umane este cu atat mai dificila cu cat acesta va dori – poate chiar mai mult decat un pachet salarial atractiv – un mediu in care sa aiba libertate de actiune si buget, spune Tatiana Dragut de la Manpower. „Candidatii fac, uneori, audituri de la distanta pentru a vedea care sunt nevoile companiei pe partea de resurse umane“, spune consultantul. Faptul ca cererea depaseste oferta le va oferi multor HR manageri sansa de a avansa in cariera, e de parere Daniela Necefor, managing partner in cadrul companiei de resurse umane Total Business Solutions (TBS). Necefor spune ca cel mai greu de gasit sunt acei manageri de resurse umane „hands on“, care sa vina intr-o organizatie mare, dar haotica – datorita extinderii rapide a afacerii – unde sa puna la punct tot ce inseamna politici de resurse umane. „Adevarata provocare pentru HR manager vine atunci cand pleaca dintr-o firma foarte bine organizata, cu politici bine definite de la centru, intr-o firma in care el trebuie sa creeze toate acestea.“

     

    Un alt motiv al penuriei de HR manageri este si noutatea acestei meserii in Romania, spune Corina Rosculet, consultant la compania de recrutare Lugera & Makler. Practic, primele pozitii adevarate de HR apareau in urma cu 10 ani. Cursurile de specializare in resurse umane nu sunt multe si se rezuma la 3-4 programe de masterat si specializari in cadrul unor programe de MBA. De aceea, HR managerii nici nu au un background comun – dimpotriva, unii au absolvit psihologia, altii ASE-ul, altii chimia sau Politehnica.

     

    De fapt, unii specialisti in recrutare sustin ca cea mai relevanta nu este teoria acumulata, ci practica, ba mai mult, practica de management general. „De aceea multi directori de HR sunt numiti direct de pe alte pozitii de management, fara sa treaca prin alte etape intermediare“, spune head-hunterul George Butunoiu, dand ca exemple companii precum Michelin si CCHBC – care au numit directori de HR direct de pe pozitii de directori de fabrica, Ozone Laboratories – care are ca HR director pe fostul director de marketing sau alte companii care si-au ocupat pozitia de HR director cu angajati adusi de pe pozitii de directori de vanzari.

     

    „Daca cineva a fost manager foarte bun pe un domeniu oarecare, automat a facut si HR pentru departamentul lui, ca atare trecerea la pozitia de HR pe toata firma e mai mult o chestiune de dimensiune decat de fond. La fel se intampla si in firmele mari de recrutare: consultantii importanti vin direct de pe pozitii manageriale din business, indiferent daca au avut sau nu vreo legatura directa cu HR-ul“, explica Butunoiu. Managerii de resurse umane isi vor castiga rolul strategic in companii, pe masura ce companiile insele vor avea viziuni tot mai strategice. In SUA, multe firme nici nu accepta un CEO care sa nu fi petrecut o perioada si in departamentul de resurse umane.

     

    In Romania, consultantii spun ca n-au aflat de vreun caz asemanator si nici nu spera sa-l afle in urmatorii 10-20 de ani. Dar nu le e greu sa nominalizeze companiile in care departamentul de HR are rol strategic: banci precum BRD, Raiffeisen, ING – spune Eugen Dumbrava, consultant pentru HR-Romania.ro. Orange, Vodafone, Danone, CCHBC, Kraft, Philip Morris, Pfizer, Michelin, enumera alti consultanti… Dar da, nici o companie romaneasca in enumerarile lor.

  • In luneta head-hunter-ilor

    La invitatia BUSINESS Magazin, cateva firme de recrutare si head-hunting au intocmit un esantion reprezentativ al celor mai „vanati“ manageri si directori de resurse umane. Unii dintre ei au fost solicitati chiar de firme straine de head-hunting. Lista nu e ierarhica si nici exhaustiva.

    • Adriana Gontariu (CCHBC) – talent development director la nivel de grup
    • Vlad Bog (Coca-Cola Adriatic and Balkan Region) – manager de dezvoltare organizationala pe 36 de tari
    • Adrian Cojocaru (Master Foods), responsabil pe mai multe tari
    • Dan Manea (Novartis) – HR head pe Europa Centrala si de Est
    • Diana Croitoru (P&G) – in Bruxelles
    • Dana Untescu (Xerox) – HR manager pe Europa de Est
    • Dorin Grigorescu (Kraft) – director resurse umane productie in regiunea Asia Pacific
    • Anca Georgescu (CCHBC) – Business Process Leader HR la nivel de grup
    • Mihaela Gheorghe (UPC, fost HR la Raiffeisen)
    • Mircea Mateescu (Danone)
    • Daniela Rohan (fost HR la ING in Amsterdam, acum „on the move“)
    • Cristian Popescu (Genpact, fost HR director la Interbrew)
    • Liliana Urziceanu (Praktiker)
    • Roxana Rotaru (Orange)
    • Florin Luca (BRD)
    • Valentin Pauna (Unilever)
    • Florin Petrescu (Citibank)
    • Manuela Dragomir (ING, fost HR director la Metro in Serbia)
    • Angelica Procopie (Alcatel)

  • HOTELURI: Toamna se numara apartamentele prezidentiale

    Cum sa cazezi 63 de sefi de stat in doar noua apartamente prezidentiale? Observatie: nu e o problema de permutari si combinari. E o dilema cat se poate de reala, careia trebuie sa-i dea de capat organizatorii Summit-ului Francofoniei, care se va desfasura in aceasta toamna la Bucuresti.

     

    Putin probabil ca atunci cand a fost ales presedinte al Sloveniei, Janez Drnovsek si-a pus problema ca in timpul vizitelor sale externe va trebui sa innopteze in altfel de apartamente decat cele prezidetiale, asa cum cere eticheta. Totusi, in luna septembrie, in timpul vizitei pe care o va face la Bucuresti, s-ar putea sa aiba ocazia de a se simti ca inaintea alegerilor.

     

    Intre 25 si 29 septembrie, Bucurestiul va fi gazda Summit-ului Francofoniei, cel mai important eveniment al lumii francofone, organizat din doi in doi ani, la care au fost invitati presedinti si sefi de guvern din 63 de state membre ale Organizatiei Internationale a Francofoniei. Deocamdata, nici Drnovsek, nici vreun alt sef de stat nu au fost repartizati intr-o camera anume, dintr-un hotel anume. Desi zestrea de apartamente prezidentiale a hotelurilor din Bucuresti este de aproape 40, doar 15 dintre acestea sunt in hoteluri de cinci stele.

     

    Pe de alta parte, nu toate hotelurile de cinci stele din Bucuresti au fost selectate de organizatori, lista reducandu-se la JW Marriott, Athénée Palace Hilton, Intercontinental si Crowne Plaza. Numarul apartamentelor prezidentiale disponibile pentru cei peste 60 de sefi de stat si guvern asteptati la finele lui septembrie la Bucuresti scade astfel vertiginos la doar noua.

     

    Unde vor fi cazati cei mai multi dintre ei? In apartamente si in camere normale, cu predilectie la JW Marriot, spun reprezentantii hotelurilor si ai Comisariatului General pentru Francofonie. „Pentru summit sunt rezervate aproximativ 200 de camere pe noapte (din 400 in total – n.r.), iar cerintele sunt foarte exigente din toate punctele de vedere si facem tot ce ne sta in putere ca evenimentul sa se desfasoare la standarde internationale“, spune Dina Litzica, director de relatii publice la JW Marriott Bucuresti.

     

    La acelasi capitol al cerintelor si exigentelor, dincolo de plusul de imagine pe care il poate aduce unui hotel, vizita unui presedinte de stat necesita pregatiri speciale, impuse de protocoale stricte, menite sa asigure confortul si siguranta oaspetilor. Cei mai importanti sefi de state prezenti la summit-ul din toamna vor fi cazati la JW Marriott, cu exceptia delegatiei Frantei, care va alege cu siguranta un hotel frantuzesc (Sofitel sau Novotel, la acesta din urma lucrandu-se non-stop pentru a putea fi inaugurat pana la inceputul toamnei).

     

    Selectia hotelurilor s-a facut inca din iarna, cand o comisie a Ministerului Afacerilor Externe, alaturi de corespondenti de la Comitetul International al Francofoniei au facut o serie de inspectii „la sange“. „Daca avizul lor ar fi fost negativ, noi nu am fi fost inclusi pe lista“, spune Mioara Gheorghe, director de vanzari si marketing la hotelul Crowne Plaza, care face parte din grupul Ana Hotels, alaturi de Hilton. O lista pe care nu au fost incluse nici hoteluri cu capacitate mare de cazare, precum Bucuresti (200 de apartamente, dar nici unul prezidential), Phoenicia (un apartament prezidential, unul imperial si sase normale) sau Howard Johnson (doua apartamente prezidentiale).

     

    Oficialii de la Crowne Plaza au blocat deja apartamentul prezidential si celelate sase apartamente ale sale, dar si camere duble pentru alti participanti. „Hotelul a fost solicitat inca din octombrie 2005 si am confirmat blocarea camerelor inca din noiembrie 2005. Fiecare hotel a rezervat intre 40-70% din capacitate, nu cred ca este vreun hotel care sa fi blocat 100% camerele pentru acest eveniment, deoarece avem si alti clienti si contractele anuale de onorat“, mai spune Mioara Gheorghe. Pe  de alta parte, nu la toate hotelurile reprezentantii MAE au venit la negocieri.

     

    Radu Enache, bunaoara, proprietarul lantului Continental Hotels, care detine si hotelurile care au contract de management cu Ibis Accor Services, va putea oferi participantilor la summit doar camerele care mai raman libere. „Nu a venit nimeni sa negocieze cu mine pentru camere. Am primit in schimb adrese oficiale cu solicitari si vom vedea ce se poate face“, spune Radu Enache. Directorul lantului Continental este de parere ca este destul de tarziu acum sa i se ceara prea multe camere, deoarece clientii care vin an de an in septembrie nu pot fi dati la o parte din cauza summit-ului.

     

    „Nu cred ca e in regula modul in care s-a evaluat perioada in care sa aiba loc acest eveniment. Prin excelenta, in ultima decada a lunii septembrie, Bucurestiul este un oras asediat, cu sau fara 3.000 de persoane suplimentare, si la un asemenea nivel, si cu toate implicatiile necesare. Pot intelege ca sunt anumite cutume de ordin politic, conform carora perioada trebuie sa tina cont de niste repere, dar, in mod cert, existau si niste componente negociabile“, spune Paul Marasoiu, director al firmei de consultanta Peacock Hotels Global Management.

     

    Acesta marturiseste ca are cosmaruri ori de cate ori se gandeste la cum se va circula in Bucuresti in zilele evenimentului, cu cateva mii de oameni care trebuie sa se conformeze programului summit-ului. Fie ca vor caza persoane mai importante sau doar auxiliare, toate hotelurile din Bucuresti au intrat in ceea ce s-ar putea numi „febra summit-ului“, care ar putea reprezenta pentru ei, dar si pentru alti prestatori de servicii, afacerea anului.

    Fiecare hotel a rezervat cam 50% din capacitate pentru summit, iar firmele de rent-a-car sau cele care „inchiriaza“ personal se lupta sa ajunga pe lista de furnizori. Si nu fara motiv, doar pentru masini, soferi, ghizi si insotitori notele de plata care vor ajunge pe masa Comisariatului pentru Francofonie vor sari de 500.000 de euro, dupa cum spun organizatorii.

     

    Puse cap la cap, se estimeaza ca suma totala pe care companiile care vor presta servicii pentru acest summit o vor incasa de la statul roman va fi de aproximativ 4,5 mil. euro, la care s-ar putea adauga alte 4,5 mil. euro de la restul participantilor.

     

    Iar raportat la aceste sume si la ceea ce ele vor reprezenta pentru afacerile din Bucuresti, parca faptul ca Janez Drnovsek ar putea primi doar un apartament normal intr-unul dintre hotelurile de cinci stele selectate nici nu mai conteaza atat de mult.

  • Inventar prezidential

    Apartamentele prezidentiale au de la 50 mp in sus, produse cosmetice de lux in baia imensa, iar in hotelurile cu pretentii au birou separat de camera de zi si de dormitor.

     

    BUCURESTI: La hotelurile de cinci stele din Capitala, apartamentele sunt repartizate astfel: JW Marriott – 2, Casa Capsa – 1, Athénée Palace Hilton – 5, Sofitel – 1, Howard Johnson – 2, Crowne Plaza – 1, Intercontinental – 1 si Phoenicia – 2.

     

    PARIS: In capitala Frantei, sefii de state aflati in vizita au de unde alege; exista 93 de apartamente prezidentiale in hoteluri de cinci stele aprobate de Comitetul International al Francofoniei, de la Ritz la lanturi hoteliere prezente si in Romania.

  • Summit-ul in cifre

    3.000: numarul estimat al participantilor

    63: numarul sefilor de state invitati, fiecare cu un staff de minim 4 persoane

    9 mil. euro: bugetul alocat de statul roman pentru Anul francofoniei

     

    2 mil. euro: cu atat se estimeaza ca va creste cifra de afaceri pe 2006 a agentiei organizatoare, Vacanta

    500: numarul soferilor alocati evenimentului, care vor avea la dispozitie 300 de autoturisme si 100 de microbuze si autobuze

     

    150.000 de euro: banii care vor ajunge la firmele care vor pune la dispozitia organizatorilor soferii, secretarele si ghizii

    300.000 de euro: atat se estimeaza ca va castiga compania care va inchiria masinile pentru eveniment