Blog

  • Reportaj: Capri – mai mult o insula exotica decat Italia

    “Hai sa facem un pariu. Eu zic ca iahtul din departare, cel mai
    mare, este iahtul lui Abramovich. Tu al cui crezi ca e?”, m-a
    intrebat un prieten in timp ce priveam in jos catre unul dintre
    cele mai cunoscute golfuri din Capri unde zeci de barci, daca vrei
    sa fii modest, sau iahturi daca vrei sa le spui pe adevaratul lor
    nume, isi asteptau timide pasagerii aflati la cativa metri
    departare in apa de culoare turcoaz.

    Desi nu am aflat pana la urma daca iahtul in cauza era chiar
    Eclipse, gigantul detinut de omul de afaceri rus Roman Abramovich,
    am ajuns la concluzia ca insula este o destinatie preferata de
    oamenii care isi permit sa detina sau sa inchirieze iahturi, sa isi
    faca shoppingul la Prada sau Salvatore Feragamo si sa manance la
    terasele unde acum cativa ani statea Jackie Onassis, vaduva
    fostului presedinte american Kennedy, o vizitatoare frecventa a
    insulei linistite si discrete, unde locuiesc mai putin de 12.000 de
    oameni.

    Situata in Marea Tireniana, la intrarea in golful Napoli, insula
    muntoasa nu este insa vizitata doar de oamenii care isi permit un
    sejur la hotelurile de patru si cinci stele, cu tarife de peste 300
    de euro pe noapte. (Exista si hoteluri de o stea, insa si aici
    preturile pentru o noapte pot depasi 100 de euro, mai mult decat
    pentru o noapte la un hotel de cinci stele din Bucuresti.)
    Exclusivitatea insulei a fost data si de dimensiunile ei reduse:
    are 6,7 kilometri lungime si aproximativ doi kilometri latime, iar
    suprafata sa masoara 10,4 kilometri patrati.

    Pentru a evita sa plateasca aceste tarife, zilnic, sute de
    turisti isi planifica o vizita de o zi in insula Capri. Pretul este
    net inferior in conditiile in care o calatorie dus-intors din
    Napoli pana in Capri costa intre 22 si 34 de euro. Pretul unei zile
    in insula Capri nu cuprinde insa doar biletul cu vaporul pana pe
    insula unde, la circa 500 de metri inaltime, punctul cel mai inalt
    al insulei, te simti deasupra tuturor. Insula este impartita intre
    singurele doua orase, Capri si AnaCapri, si zonele de vegetatie in
    stare pura, pe unde pare ca omul nu a ajuns inca.

    Odata coborat din hydrofoil sau din ferryboat – mijloacele de
    transport folosite pentru a ajunge pe insula -, ai doua optiuni:
    fie iei funicularul catre orasul Capri, fie autobuzul catre
    AnaCapri. Biletul unei calatorii cu autobuzul sau cu funicularul
    este 1,65 euro. Oricum, banii chiar nu mai conteaza cand iesi la o
    plimbare printre stradutele inguste unde nu incap doi oameni sau
    cand ajungi sa vezi privelistea din golfurile pustii. Pretul
    biletelor de autobuz este similar cu cel din Napoli, dar e
    important de stiut ca alt termen de comparatie intre cele doua – in
    afara de pretul unei calatorii cu mijloacele de transport in comun
    – nu prea exista. Pentru a vedea insula Capri intr-o zi este nevoie
    de trei calatorii, minim. Una care sa te preia din portul Marina
    Grande unde te lasa hydrofoilul si sa te duca in orasul Capri, o a
    doua din Capri in AnaCapri si o a treia din AnaCapri inapoi in
    port. Am uitat insa, poate putin intentionat, de taxiurile din
    Capri, masini decapotabile care promiteau “Linen Experience”, dar
    cu preturi pe masura promisiunilor.

    Drumul in sine, fie cu funicularul, fie cu autobuzul, nu dureaza
    mai mult de 15 minute, insa este o experienta. Orice autobuz din
    Capri, ca de altfel orice alta masina, este zgariat pe lateral,
    pentru ca strazile sunt prea inguste pentru a permite ca doua
    vehicule sa treaca unul pe langa celalalt fara sa se atinga.
    Solutia pe care au gasit-o soferii de autobuze, care au doar
    trei-patru metri lungime, este sa claxoneze inainte de fiecare
    curba si sa isi scoata o mana pe geam pentru a trage oglinda
    inainte de orice intalnire cu un alt vehicul. Dupa cele cateva
    secunde dificile, oglinda revine la normal, iar autobuzul revine si
    el in pozitie regulamentara, respectiv nu pe marginea drumului.
    Desi au fost luate toate precautiile necesare, fiecare masina
    poarta insemnele multor astfel de intalniri. “Nu merita sa iti iei
    o masina scumpa si mare pe insula pentru ca toate ajung intr-un
    final asa”, spune un localnic in timp ce ne ghida pe stradutele
    inguste din orasul AnaCapri.

    Daca transportul pe insula te costa cinci euro minim, la el se
    pot adauga alti cativa zeci pentru o vizita in Grota Albastra
    (Grotta Azzurra), cea mai cunoscuta si cea mai populara atractie de
    pe insula. Inca din port vanzatori de barci si taximetristii te
    indeamna sa vezi minunea, care in opinia unora dintre turisti nu
    este chiar minune. Adevarul este ca merita macar drumul pana acolo
    pentru vegetatia din jur, daca nu pentru calatoria in grota in
    sine. Capri este insa mult mai mult decat Grota Albastra. Este
    insula unde mergi sa uiti de orice probleme economice sau
    financiare pe care le vezi sau despre care auzi la orice pas pe
    continent, este locul unde este de ajuns sa te plimbi printre
    casele perfect albe sau printre zonele neatinse de altceva decat de
    cactusii infloriti pentru a iti da seama ca “nu e dracul chiar atat
    de negru”.

    Dupa cateva ore bune de vizitat, de mers pe jos si de hranit
    doar virtual cu peisaje, magazine de suveniruri si atmosfera de
    vacanta, te loveste si foamea. Ce e drept, de terase insula nu duce
    lipsa, iar preturile sunt pentru toate buzunarele. Cu mai putin de
    100 de euro reusesti astfel sa vezi poate cea mai frumoasa insula
    italiana. O zi nu este insa suficienta pentru a simti locul, insa
    decat deloc, mai bine putin si decat niciodata, mai bine macar o
    data.

  • Noua fata a optimismului in auto: democratizarea luxului

    Adrian Pascu, brand managerul Porsche, este acum cel mai fericit
    dintre toti directorii de marca ai Porsche Holding, fiind singurul
    din companie al carui brand se apropie cu pasi repezi de volumele
    din 2007. Cand era intrebat in 2009 sau chiar in prima parte a lui
    2010 despre piata de lux, de fiecare data afirma ca era inghetata,
    ca nu se mai acorda finantare pentru astfel de automobile, iar
    clientii sunt tot mai greu de convins sa investeasca intr-o astfel
    de masina. Situatia pare ca s-a schimbat cu 180 de grade: pentru
    prima data din 2007, clientii trebuie sa astepte chiar si opt luni
    livrarea unei masini.

    Pana acum, pe timp de criza, doar Ferrari se mai putea lauda cu
    liste de asteptare care se continuau de la un la altul. Dar, in
    cazul marcii din Maranello, volumele sunt de cel mult 25 de unitati
    vandute, in timp ce la Porsche acum se vorbeste din nou de peste
    100. Mai mult, clientii care vin acum la Porsche au avut inainte
    fie alte masini Porsche, fapt ce determina automat un grad ridicat
    de fidelitate, sau au condus marci concurente. In consecinta,
    dealerii se bazeaza acum si pe buy-back. Procentajul celor care vor
    sa schimbe masina a crescut fata de anii trecuti, undeva la 20% din
    total, fata de 10% in anii trecuti. “Cei 20% aduc in general masini
    din aceeasi categorie. Daca vor sa cumpere un Cayenne, vin de
    obicei tot cu un SUV din clasa premium.

    aca vin sa cumpere o masina sport, vin tot cu o masina sport.
    Multi dintre acestia sunt clienti fideli Porsche, au Cayenne, 911,
    Boxter. Dar remarcam acum ca avem tot mai multi clienti de la
    concurenta. Pe SUV in general BMW X5, X6, apoi, Q7, am avut si
    clienti cu Touaregî, povesteste Adrian Pascu, brand manager Porsche
    in cadrul Porsche Inter Auto. De anul trecut, marcile Porsche si
    Bentley au trecut direct sub managementul Porsche Inter Auto,
    divizia de retail a Porsche Holding in Romania.

    Exista deja un plan de majorare a vanzarilor, care merge in doua
    directii. A fost anuntat deja modelul mai mic de SUV cunoscut sub
    numele de Cajun, iar in plan sunt mai multe modele noi, inclusiv
    unul chiar mai ieftin ca Boxter, in prezent cel mai accesibil model
    din gama Porsche, al carui pret porneste de la 53.000 de euro. Pe
    langa acestea, Porsche a lansat si modelul hibrid 918 Spyder, dar
    care are un pret de peste 500.000 de euro, in conditiile in care
    masina poate rula cu peste 300 km/h si sa aiba un consum mediu de 3
    litri/100 km.

    In Romania sunt cateva modele clasice ale Porsche, inclusiv un
    356 (fabricat intre 1948 si 1965), un 924, un 928, dar care nu sunt
    expuse public. Acestea sunt modele clasice, iar service-ul lor se
    face la fabrica din Stuttgart, la divizia de masini clasice,
    service-urile obisnuite neavand autorizatie sa intervina asupra
    acestor modele.In acest an, livrarile Porsche vor ajunge la aproape
    100 de unitati, in timp ce numarul comenzilor ar putea depasi cu
    mult acest nivel, pana la 120-125 de masini. Mai mult, aceste
    termene ar putea sa creasca in continuare pe masura ce Porsche a
    lansat si in Romania limuzina Panamera diesel cu un pret de
    aproximativ 88.000 de euro cu TVA inclus, similar cu cel al
    versiunii de baza a limuzinei, dar cu un motor diesel mai
    economic.

    O radiografie scurta a cererii arata ca nu mai poate fi vorba de
    un stoc de masini ca in anii trecuti, iar conceptia de stoc s-a
    schimbat – nu mai sunt doar masinile parcate in fata sau spatele
    cladirii, ci si cele care au fost deja comandate si urmeaza a intra
    in fabricatie. Clientii acum insa nu se mai plang de faptul ca nu
    primesc masina mai repede, ci profita de ocazia de a-si personaliza
    automobilul. “Am avut multe cazuri in care pretul optionalelor a
    depasit 50% din pretul de baza al masinii sau chiar intreg pretul
    de baza. Acest lucru s-a intamplat la un Boxter, aproape s-a
    intamplat la un Cayenne, un 911.

    Clientii sunt cei care doresc sa-si personalizeze masinile”,
    subliniaza Adrian Pascu. Mai mult, acum pe lista clientilor nu se
    mai regasesc cei care sunt la prima masina, ci oameni de afaceri cu
    firme sau companii puternice in spate. “Exista clienti care au
    dorit sa li se livreze direct de la fabrica, insa in Romania este o
    procedura mai dificila deoarece nu se poate livra daca nu este
    inmatriculata, iar inmatricularea nu se poate face decat daca
    masina este in tara”, povesteste seful Porsche. Livrarea de la
    fabrica e de fapt o vizita cu discutii cu specialistii, cu o masa
    speciala sau cu testarea masinii pe circuit, mai ales daca este o
    Panamera sau un Cayenne.

    In conditiile in care estimarile pentru Porsche arata cresteri
    de doua sau chiar si trei cifre in anii urmatori, se ia in calcul
    deschiderea unui nou showroom pe plan local. “Nu excludem
    deschiderea unei alte locatii Porsche la nivel national, dar
    Porsche are standarde extrem de ridicate in ceea ce priveste un
    dealer, atat pe partea de service, cat si de vanzari. O astfel de
    investitie este rentabila numai dupa ce se depaseste nivelul de 50
    de masini pe an. Or, in momentul de fata este greu pentru un punct
    de vanzare in afara Bucurestiului. In tara am deschis un nou punct
    de service in tara, la Timisoara, tot in cadrul Porsche Inter Auto,
    unde in viitor am putea vedea si un showroom”, a spus Pascu. In
    general, pentru un astfel de dealer se iau in calcul orasele mari
    din tara, dar potentialul este redus, mai ales ca parcul este
    concentrat pe Bucuresti. Atata timp cat cei mai multi clienti sunt
    in capitala sau prefera sa isi cumpere masina de la sediul central
    al dealerului, planurile dealerilor se muta cu greu spre alte zone
    ale tarii.

  • Bulgaria, paradisul soferilor, afaceristilor si turistilor romani. Se vede pana si in dosarele de dauna

    Acestea reprezinta 34,6% din numarul total de 5.190 de dosare
    avizate in primul semestru al anului 2011 ca urmare a accidentelor
    produse in tara noastra de vehiculele inmatriculate in Uniunea
    Europeana si alte state membre ale Sistemului International Carte
    Verde. Comparativ cu aceeasi perioada din 2010, aceasta pondere a
    crescut cu 7,4 puncte procentuale.

    Pe locurile urmatoare se situeaza Italia (cu 584 dosare de dauna
    avizate), Spania (526 dosare), Germania (478 dosare), Ungaria (391
    dosare) si Franta (313 dosare). Prin urmare, accidentele produse de
    vehiculele inmatriculate in aceste sase tari au condus la avizarea
    unui numar cumulat de 4.090 dosare de daune (78,8% din total), in
    crestere cu 4,3% fata de anul trecut, aceeasi perioada.

    Daunele avizate ca urmare a accidentelor produse de vehiculele
    din Bulgaria sunt in continua crestere, numarul acestora evoluand
    inca de la aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. In tot anul
    2010, numarul acestora a fost de 3.155, fata de 204 cat s-a
    inregistrat in 2006, adica de 15 ori mai mare.

  • James Murdoch ramane la conducerea BSkyB

    “James Murdoch ramane presedinte”, au declarat reprezentantii
    BSkyB, intr-un comunicat de presa.
    Pastrarea in functie a lui James Murdoch nu a fost o surpriza, in
    pofida scandalului interceptarilor telefonice care a dus la
    inchiderea publicatiei News of the World. Scandalul l-a pus pe
    James Murdoch intr-o pozitie delicata si au existat voci care i-au
    cerut sa renunte la presedintia companiei.
    Inca de joi, surse apropiate lui Murdoch au declarat pentru presa
    ca James primise sustinerea “unanima” a consiliului de
    administratie al companiei, care se reunise pentru a aproba bugetul
    anual.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Romania este mai putin vulnerabila la criza din zona euro decat Ungaria, Cehia sau Polonia

    Cea mai expusa este Ungaria, urmata de Cehia, Polonia, Turcia,
    Africa de Sud, Brazilia si Mexic, iar Romania se situeaza pe
    pozitia a opta, urmata de India si Egipt. Ultimele pozitii in
    functie de vulnerabilitatea la criza sunt ocupate de China si
    Rusia.

    Investitorii raman ingrijorati de trei canale principale de
    contagiune prin care criza poate ajunge in Europa emergenta,
    respectiv datoria/finantarea statului, sectorul bancar si economia
    reala/comertul, potrivit blogului cotidianului britanic Financial
    Times.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Boc si Boagiu au inaugurat 21 de km de autostrada din tronsonul Medgidia-Constanta

    “Romanii primesc astazi o veste buna: pot ajunge pe litoral mai
    repede, economisind timp si bani”, a declarat Boc.
    El a spus ca apreciaza eforturile Ministerului Transporturilor care
    a reusit sa termine lucrarea cu doua zile mai devreme fata de
    termenul stabilit.

    Premierul a afirmat, de asemenea, ca in patru ani Guvernul
    Tariceanu a inaugurat cinci kilometri de autostrada.La randul sau,
    ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, a spus ca finalizarea
    acestui tronson de autostrada este dovada ca, desi esti nevoit sa
    iei masuri dure, poti face ordine in sistem.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Apple si Samsung au depasit Nokia in trimestrul al doilea in topul vanzarilor de smartphone-uri

    Nokia a inventat conceptul de smartphone in 1996, cu modelul
    Communicator, insa inovatiile aduse in ultimii ani pe aceasta nisa
    de principalii rivali si declinul constant al propriilor vanzari a
    trimis compania de pe primul loc direct pe cel de-al treilea in
    trimestrul doi.
    Apple a vandut in perioada analizata 20,3 milioane de iPhone-uri,
    desi modelul de actualitate iPhone 4 este mai vechi de un an. In
    mod normal, succesul unui astfel de telefon nu dureaza atat de
    mult.

    Analistii estimeaza ca Samsung a vandut 19 milioane de
    smartphone-uri in trimestrul al doilea, cu mult peste cele 16,7
    milioane comercializate de Nokia, datorita cererii uriase pentru
    telefoane cu sistemul de operare Android dezvoltat de Google.
    “Portofoliul Galaxy al Samsung s-a dovedit foarte poular, in
    special modelul de top S2 cu Android”, a declarat un analist al
    Strategy Analytics.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bancile mari din UE vor informa cati angajati castiga peste un milion de euro pe an

    Institutiile nationale de reglementare vor colecta anual date
    referitoare la castigurile bancherilor, pentru a verifica daca
    regulile privind bonusurile in numerar sunt respectate. Numele
    bancherilor respectivi nu vor fi mentionate, iar atentia va fi
    concentrata pe bancile mari cu activitati transfrontaliere sau pe
    cele mai importante institutii financiare cu operatiuni la nivel
    national. Obiectivul este de a descuraja bancherii sa isi asume
    riscuri excesive pentru a primi bonusuri mari. “Datele primite de
    Autoritatea Bancara Europeana vor fi folosite pentru evaluarile
    anuale, la nivelul UE, si pentru identificarea diferentelor in
    functie de locul unde sunt inregistrate bancile”, se arata intr-un
    comunicat al institutiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cat de mult conteaza efectele unui an agricol bun asupra economiei

    Explicatia de atunci a guvernatorului era ca la nivelul PIB,
    diferenta dintre un an agricol bun si unul prost ar fi fost de
    aproximativ un miliard de euro, ceea ce insemna aproape 1% din
    PIB.

    Precedentul, neatins nici in 2008, nici de atunci incoace, era
    performanta din 2004, cand anul agricol cu recolte record a
    schimbat peste vara estimarile guvernului de atunci, care plecase
    cu asteptari de 5-6% si a ajuns la estimari de peste 8%. Privind
    retroactiv, povestea de succes din 2004 a agriculturii pare mai
    curand trista (pentru ca toti analistii au comentat-o atunci la
    fel: e nesustenabila o performanta bazata pe un sector atat de
    imprevizibil ca agricultura, profund dependent de conditiile meteo,
    cu fluctuatii mari de la un an la altul), dar mai ales ironica
    (agricultura venea ca un premiu suplimentar pentru o economie care
    oricum ar fi crescut cu 5-6% pe seama constructiilor, a consumului
    si a serviciilor in primul rand).

    Ironia vine din faptul ca in 2011, atata vreme cat exporturile
    si industria tot nu ajung ca sa traga dupa ele restul economiei
    intr-atat incat sa asigure o iesire din recesiune decisiva si fara
    emotii, un an agricol performant ar fi acum necesar ca aerul. Cerul
    (la propriu) a facut insa ca anul bun sa vina: la inceputul lui
    iulie, secretarul de stat Tanczos Barna estima ca Romania ar putea
    avea o productie de grau de peste 6 milioane de tone, peste
    productia din 2010.

    Ministrul de resort, Valeriu Tabara, a anuntat la randul lui, la
    seminarul “Mediafax Talks About Agriculture” de saptamana trecuta,
    ca randamentele la hectar au urcat la grau cu circa 40%, ceea ce
    anunta o recolta foarte buna, iar in urmatorii zece ani, Romania
    are toate sansele sa-si creasca productia de grau cu 40%, pana la 8
    milioane de tone. Pentru comparatie, anul trecut, productia de grau
    a fost de 5,7 milioane de tone, cea de porumb de 9 milioane de
    tone, iar valoarea totala a exporturilor de grau si porumb s-a
    cifrat anul trecut la aproape 800 de milioane de euro.

    Cifrele despre productie trebuie la randul lor comparate cu
    recordurile din 2004, cand Romania a produs peste 7,8 milioane de
    tone de grau si 14,5 milioane de tone de porumb.

    In asemenea conditii, expertii BCR estimeaza ca agricultura
    poate contribui in acest an cu 0,3% la cresterea economica,
    raportat la o crestere estimata a PIB de 2%, desi “ne putem astepta
    la surprize placute”. Cum se pot evalua aceste cifre? “Agricultura
    a furnizat destul de putin suport cresterii economice in ultimii
    zece ani, din cauza dependentei extrem de mari fata de conditiile
    meteo si bazei slabe de echipamente agricole a gospodariilor”,
    apreciaza Lucian Anghel, economistul-sef al bancii. “Daca
    productivitatea in agricultura ar converge spre standardele zonei
    euro, Romania si-ar putea dubla productia agricola, si-ar putea
    tripla exporturile si ar putea hrani patru tari de dimensiunile
    sale.”

  • Centrul de chirurgie cardio-vasculara de la “Marie Curie” este nefunctional. Clinica trebuia deschisa din 2009

    “In clinica au fost investite trei milioane de euro pentru
    dotarea cu aparatura de ultima generatie, dintre care 1,7 milioane
    de la Ministerul Sanatatii, iar restul de la sponsori, fundatii sau
    oameni de bine”, a explicat joi agentiei MEDIAFAX purtatorul de
    cuvant al MS Oana Grigore. Mai mult, a spus sursa citata, la 11
    martie au fost deblocate 22 de posturi pentru respectiva clinica,
    dintre care sapte de medic, 11 de asistente si patru de infirmiere.
    “Spitalul nu a organizat concurs pentru ocuparea posturilor si nici
    nu a trimis spre aprobare structura clinicii”, a precizat
    purtatorul de cuvant.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro