BusinessMagazin

Blog

  • Vedetele anului 2011

    Nu mai e nicio surpriză că Google se numără printre protagoniştii anului informatic. De data aceasta sunt mai multe motive, iar primul se referă la uriaşa achiziţie pe care a făcut-o cumpărând Motorola Mobility. Aprobările europene se lasă încă aşteptate, însă mi-e greu să cred că Google va scăpa “prada” din mâini, pentru că strategia de apărare în războiul patentelor se bazează pe brevetele de la Motorola. Al doilea motiv se referă la reţeaua de socializare Google Plus, care, deşi nu are încă o bază de utilizatori semnificativă, a reuşit să valorifice mai multe tehnologii şi resurse care până acum păreau disparate şi astfel să pună presiune asupra Facebook, care a trebuit să-şi îmbunătăţească serviciul. Ca de obicei, primii ce au aderat la noua platformă sunt cei din lumea IT, mereu în căutare de nou, dar începe să se adune şi publicul larg.
    Însă vedeta incontestabilă a anului 2011 se cheamă Android şi cifrele aduc cele mai convingătoare argumente.

    În luna noiembrie, Gartner estima că în lume sunt circa 218 milioane de dispozitive active care folosesc platforma software de la Google, iar ritmul de creştere pare exponenţial. În fiecare zi se activează mai mult de o jumătate de milion de aparate Android, iar jurnaliştii de la ZD Net se aşteaptă ca în 2012 ritmul activărilor să depăşească un milion pe zi. Dat fiind că Android este open source, unii ar putea să creadă că succesul sistemului de operare este doar o victorie de palmares, însă lucrurile nu stau chiar aşa dacă luăm în calcul cele 2,5 miliarde de dolari pe care Google le-a câştigat din publicitate (doar zona mobilă) în anul financiar trecut, cu perspectiva dublării în acest an. Un alt număr impresionant: de pe Android Market au fost descărcate până acum 10 miliarde de aplicaţii, ritmul de creştere în ultimul an fiind ameţitor (primul miliard a fost atins în iulie 2010, iar pragul de trei miliarde a fost depăşit în martie 2011). Poate că Google nu câştigă mare lucru din aceste aplicaţii, dar ele reprezintă un “cârlig” esenţial pentru a aduce noi şi noi clienţi.

    Succesul “stratosferic” (cum îl denumesc comentatorii) al platformei Android a avut o influenţă importantă şi în vânzările de telefoane inteligente, unde Samsung a devenit liderul pieţei, cu 24 de milioane de unităţi vândute în trimestrul al treilea. Apple a crescut la 17,3 milioane de unităţi şi cota sa de piaţă s-a redus la 15%, însă modelul 4S şi vânzările din perioada sărbătorilor nu au fost luate în calcul. Chiar şi aşa, Apple rămâne printre vedetele incontestabile ale anului, cele mai notabile realizări fiind lansarea platformei iCloud şi a “asistentului inteligent” Siri (încă tânăr, adesea ironizat, dar foarte promiţător). Este aproape sigur că Apple va fi în top şi anul viitor, când este aşteptat iPhone 5 şi (zvonurile spun) iPad 3.

    Am ajuns astfel şi la înfierbântata piaţă a tabletelor, în care noi şi noi modele apar în fiecare săptămână, numitorul comun fiind sistemul de operare Android. În mod oarecum surprinzător, vedeta pare să fie aici Amazon Kindle Fire, tableta de 200 de dolari din care se estimează că se vor vinde în ultimul trimestru peste 500 de milioane de unităţi, ceea ce poate să însemne un succes comparabil cu iPad la sfârşitul anului trecut – dar nu vom afla niciodată adevărul, pentru că Amazon are prostul obicei de a nu publica date privind vânzările. Succesul lui Kindle Fire se trage nu atât din calităţile sale tehnice (pe mine, cel puţin, nu m-a impresionat), cât din faptul că reprezintă o nouă abordare: aparatul vrea să-şi ascundă aspectele “computeristice” (de altfel, Amazon evită să-i spună tabletă). Se vrea doar un aparat de consumat media (cărţi, filme, muzică, web). Se pare că există un mare număr de potenţiali cumpărători care nu sunt dispuşi să dea 500 de dolari pe un iPad sau o tabletă echivalentă, dar ar încerca ceva mai simplu şi mai ieftin. Interesant este că statisticile realizate de Appcelerator şi IDC constată că şi interesul dezvoltatorilor de aplicaţii Android se îndreaptă tot spre Kindle Fire, o explicaţie fiind probabil dorinţa de a migra aplicaţii Android pe versiunea modificată pe care o foloseşte Amazon.

    În fine, premiul pentru o carieră de peste 40 de ani îl acord unui personaj nevăzut: sistemul de operare Unix. Considerat într-o vreme o relicvă în pragul extincţiei, astăzi susţine (în diverse întrupări) cele mai efervescente zone ale informaticii, de la cloud computing până la smartphones şi tablete, unde Linux stă sub Android, iar BSD sub iOS

  • Personalitatea anului 2011 – Cuponarul

    O prietenă scria acum numai câteva luni pe Facebook că a făcut pentru prima oară cumpărături pe internet. Era vorba, mai exact, despre un cupon de reduceri pentru o ofertă Groupon, practic de nerefuzat de vreme ce a determinat-o să scoată cardul bancar din portofel şi să urmeze instrucţiunile de plată online în ciuda reticenţelor de până atunci. Nu este însă singurul exemplu.

    “Nu plăteam cu cardul pe internet din principiu. Nu aveam încredere”, justifică Răzvan Marin, un tânăr masterand care a cumpărat pentru prima oară cu cardul în vara acestui an. Mai degrabă adept al plăţilor cu bani lichizi inclusiv în magazine, a fost cumva forţat de circumstanţe să facă prima plată pe internet. “M-am dus şi am depus bani pe card pentru a face plata, pentru că nu aveam nimic în cont”, povesteşte Marin, practic genul de consumator care, atunci când primeşte salariul, merge imediat la bancomat şi scoate banii pentru a-i pune în portofel, cum se întâmplă de fapt cu cel puţin două treimi dintre posesorii de card bancar din România. A prins însă de atunci gustul plăţilor pe internet şi nu mai este la fel de rezervat. Iar experienţa i-a deschis un orizont pe care până acum a încercat să-l ignore, al cupoanelor de reduceri de pe internet la care a râvnit de multe ori, dar a renunţat din cauza metodelor de plată.

    “Site-urile care vând cupoane de reduceri au deschis apetitul pentru cumpărături online multor consumatori din România”, punctează Roberto Lazarov, fondatorul FunDeal.ro. Dă drept exemplu ofertele de cupoane de numai câţiva lei, sume destul de mici încât nenumăraţi consumatori să depăşească barierele psihologice avute cu privire la comerţul online şi să-şi asume presupusul risc al unei tranzacţii cu cardul pe internet. “Au început cu achiziţii de un leu, experienţa a fost pozitivă, şi acum fac probabil astfel de achiziţii cu regularitate”, mai spune antreprenorul, cu menţiunea că numai 20% dintre cei care cumpără cupoane de reduceri de pe site-ul său în fiecare lună sunt la prima achiziţie, restul putând fi deja consideraţi clienţi fideli, în total peste 210.000 de la începutul anului.

    Acum, peste 70% din cumpărăturile de cupoane se fac cu plata prin card bancar, pondere cu care nu se poate lăuda niciun magazin online din România, restul fiind plăţi prin transfer bancar, SMS sau ramburs. Şi dacă până acum n-ar fi plătit cu cardul pe internet, consumatorii au toate şansele să înceapă să deschisă portofelul online şi în alte magazine decât cele de reduceri de grup. “Reducerile de grup au devenit practic un catalizator pentru comerţul online”, punctează Gabriel Ghiţă, business development manager pentru regiunea Europei Centrale şi de Est în cadrul MasterCard.

    Modelul cuponului de un leu pornit chiar de FunDeal.ro, unul dintre cele mai vechi site-uri de acest gen din România, a fost rapid împrumutat şi de alte site-uri, fapt care a dus la apariţia unui număr de 358 de asemenea oferte diferite pe parcursul anului, majoritatea cu cel puţin câteva mii de cumpărători. La extrema cealaltă însă, există consumatori dispuşi să plătească sume fabuloase pentru un cupon de reduceri, cum a fost cazul ofertei de 12.900 de lei pentru o vacanţă în doi în Singapore, cea mai scumpă vândută până acum în România. Sau dacă nu pentru unul singur, cu siguranţă pentru mai multe – “cel mai mare fan al site-urilor de reduceri din acest an s-a dovedit a fi un utilizator care a cumpărat în doar şase luni cupoane în valoare totală de peste 10.000 de lei”, spune Antonio Eram, fondatorul procesatorului de plăţi mobilPay, care deţine în jur de 70% din piaţa tranzacţiilor cu card bancar pentru cupoane de reduceri şi procesează plăţi pentru 120 de site-uri de cupoane.

  • Rânjiţi, vă rog! Animale rare surprinse cu camera ascunsă (GALERIE FOTO)

    Astfel de camere instalate au reuşit să înregistreze, de pildă, în partea din Afganistan a lanţului muntos Hindukuş un animal considerat dispărut de prin părţile locului, leopardul persan (Panthera pardus saxicolor). Leopardul a fost surprins dezvelindu-şi colţii într-un rânjet ameninţător la adresa camerei, iar imaginile dovedesc faptul că membrii speciei sale dispun de suficientă hrană pentru a continua să trăiască acolo, lucru îmbucurător pentru autorităţi, care se temeau de impactul conflictelor armate asupra faunei ţării.

    S-au mai înregistrat, tot graţie camerelor ascunse instalate în zone muntoase greu accesibile din America de Sud sau Africa, şi vulpi, lupi, râşi, tapiri sau furnicari, scrie OurAmazingPlanet – dar, din păcate, şi braconieri veniţi să vâneze animalele respective.

    Animale rare surprinse cu camera ascunsă (GALERIE FOTO)

    Foto: Discovery, Livescience.com

  • Cât trebuie să alergi ca să consumi caloriile dintr-un pahar de Coca-Cola

    Potrivit experţilor americani de la Universitatea din Baltimore, informaţiile despre cât “costă” în exerciţii fizice un pahar de cola, spre exemplu, îi pun pe gânduri pe fanii alimentelor de tip junk-food. Jumătate dintre tinerii care au participat la experimentul cercetătorilor au renunţat să consume băuturi carbogazoase după ce au citit eticheta unui astfel de produs pe care scria că după consumul conţinutului va trebui să alerge o oră ca să elimine caloriile acumulate.

    “Oamenii subestimează, în general, numărul de calorii din alimentele şi băuturile pe care le consumă”, susţine autoarea studiului, Sara Bleich. Un număr considerabil dintre subiecţi nu ştiau că un pahar de băuturi acidulate conţine un sfert din doza de calorii recomandată zilnic.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Cum explica ministrul Mediului noua taxa auto. Cand vor recupera banii cei care au platit mai mult (VIDEO)

    Potrivit lui Borbely, suma disponibila pe care Ministerul Mediului o are la dispozitie spre returnarea banilor celor care au achitat incepand cu 2008 o taxa mai mare de mediu se apropie de 100 milioane de lei. “Noi avem banii la Fondul de Mediu, nu va dura. Cat de curand. Am discutat deja cu ANAF. Cand oamenii vor veni cu cererea, trebuie sa o verificam si sa calculam cat trebuie sa primeasca. Imediat apoi vor primi banii”, a declarat ministrul, la emisiunea “Dupa 20 de ani” de la PRO TV.

    Noua taxa de poluare auto, redusa cu un sfert, a fost aprobata in aceasta saptamana in Parlament. Cei care vor sa cumpere o masina inmatriculata in Romania inainte de 1 ianuarie 2007 trebuie sa plateasca o taxa calculata in functie de capacitatea cilindrica, vechimea masinii si coeficientul de poluare. Proprietarul unei masini de 10 ani care o vinde cu 3.000 de euro va mai ramane doar cu 1.800 de euro. Restul de 1.200 de euro se duce la plata taxei auto. Ministrul mediului se ofera sa ii dea 880 de euro prin Programul Rabla. In schimb, cei care au platit taxa de poluare incepand cu 2010 vor avea dreptul sa primeasca o diferenta de bani. In cazul masinilor de 1.400 centimetri cubi, suma este intre 140 si 741 de euro, in functie de vechime si norma de poluare.

    Vezi aici inregistrarea integrala a emisiunii:

    Mai mult pe stirileprotv.ro.

  • PROGNOZA METEO: Cum va fi vremea luni şi marţi, în ţară şi în Bucureşti

    În Dobrogea vor fi ploi, în Banat, Oltenia şi Moldova se vor semnala precipitaţii mixte, iar în Muntenia vor predomina ploile. La Bucureşti, vremea va fi închisă. Temporar, îndeosebi după-amiaza şi noaptea, va ploua. Vântul va sufla în general moderat. Temperatura maximă va fi de 5 … 6 grade, iar cea minimă va fi de 2 … 3 grade.

    Marţi, vremea se va menţine în general închisă. În sudul, estul şi centrul ţării local vor cădea precipitaţii, predominant ninsori în Banat, Transilvania şi Moldova, mixte în Oltenia şi Muntenia şi ploi în Dobrogea. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 0 şi 9 grade, iar cele minime se vor situa între -5 şi 3 grade.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Laszlo Borbely ar bea şi el apă cu cianuri din lacul de la Roşia Montană

    Întrebat despre stadiul actual al procesului de avizare, ministrul Borbely a spus că au mai rămas de clarificat “anumite probleme tehnice”. “Am aşteptat şi mi se pare că a venit un aviz de la Institutul Geologic, de la Ministerul Culturii am primit o hârtie… Probabil că vor mai fi una sau două comisii tehnice şi colegii vor finaliza. Este într-o fază finală, s-ar putea ca până la sfârşitul lunii ianuarie să clarificăm aceste aspecte”, a spus Borbely.

    Întrebat despre riscul poluării cu cianuri, principala controversă în legătură cu proiectul minier, ministrul a spus că, dacă în Statele Unite ale Americii gradul de cianură permis în lacul de acumulare este de 50 de unităţi, în Uniunea Europeană este de zece unităţi, iar la Roşia Montană va fi de cel mult trei unităţi. “Dacă aceste prevederi vor fi respectate, dacă respectă această procedură care înseamnă, vă repet, cea mai modernă instalaţie din Europa, atunci da”, a răspuns ministrul Mediului, întrebat dacă va bea apă din acel lac de acumulare, aşa cum declara în trecut preşedintele României, Traian Băsescu.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Care e starea drumurilor din ţară şi unde sunt probleme de trafic

    Cel mai greu se va circula pe DN6 Bucureşti – Alexandria, pe segmentul Ghimpaţi – Mihăileşti, deoarece foarte mulţi bucureşteni s-au deplasat în judeţele Giurgiu şi Teleorman pentru a achiziţiona diverse produse alimentare. Poliţia îi atenţionează pe automobiliştii care se vor întoarce duminică în Bucureşti pe acest drum că vor circula “bară la bară”, mai ales la orele serii.

    Pe câteva drumuri naţionale care străbat zone montane înalte existau, duminică dimineaţa, porţiuni de carosabil acoperit cu un strat subţire de zăpadă frământată, în amestec cu material antiderapant, cele mai importante fiind DN13B – Pasul Bucin, DN18 – Pasul Gutâi şi Borşa, DN17 Pasul Tihuţa, DN19 – Sighet şi DN7A. Pentru că sâmbătă a nins abundent, ceva mai greu se circulă pe DN67C Novaci – Rânca, în judeţul Gorj. Centrul Infotrafic din Inspectoratul General al Poliţiei Române îi sfătuieşte pe turiştii care se îndreaptă către staţiunea Rânca să monteze pe roţi lanţurile antiderapante pe porţiunea pe care încă există zăpadă.

    Spre seară, probleme vor apărea şi pe autostrada A1, pe sensul de mers Piteşti – Bucureşti. Poliţia aminteşte că frecvent, în zilele cu trafic intens, imediat după lăsarea întunericului se produc tamponări între autovehicule la intrarea în Bucureşti, pe fondul nepăstrării unei distanţe corespunzătoare în mers. În plus, aşa cum s-a întâmplat şi sâmbătă, parcările centrelor comerciale din apropierea intersecţiei autostrăzii cu Centura Capitalei se vor umple, astfel că se vor forma coloane de maşini, existând posibilitatea ca acestea să ajungă până pe autostradă şi până pe Centura Capitalei.

    Şi pe DN1 se formează coloane de autovehicule pe Valea Prahovei, motiv pentru care Poliţia le recomandă conducătorilor auto care pornesc dinspre Braşov către Bucureşti să circule pe DN1A Săcele – Cheia – Ploieşti.

    Dispeceratul de monitorizare a traficului de la Bărcăneşti, judeţul Prahova, a înregistrat vineri pe DN1, pe sensul de mers Bucureşti – Ploieşti, 20.479 de maşini, iar sâmbătă 17.075, cu 1.600 mai multe decât în săptămâna trecută.

  • Vaclav Havel, fostul preşedinte al Cehiei, a decedat la vârsta de 75 de ani (VIDEO)

    Născut în 1936 la Praga, fost disident anticomunist, Havel a fost unul dintre liderii “revoluţiei de catifea” din 1989 în urma căreia s-a încheiat regimul comunist. A devenit primul preşedinte democratic ales al Cehoslovaciei, în perioada 1990-1992, şi primul preşedinte al Cehiei (1993-2003) după separarea paşnică a acesteia de Slovacia. I se atribuie meritul de a fi pus bazele intrării Cehiei în UE, iar aderarea la NATO a ţării sale s-a petrecut în timpul mandatului său prezidenţial, în 1999.

    “Adevărul şi dragostea trebuie să învingă minciunile şi ura”, este faimosul motto revoluţionar al lui Havel, după care spunea că s-a condus întotdeauna. A fost nominalizat de mai multe ori la Premiul Nobel pentru Pace. A fost unul dintre semnatarii Cartei 77, document de bază al disidenţei est-europene contra regimurilor comuniste şi un manifest al drepturilor omului remarcabil de îndrăzneţ pentru acea perioadă (ianuarie 1977), scris în semn de protest pentru arestarea membrilor unei trupe de rock. A fost arestat de multe ori pentru activitatea sa anticomunistă şi a petrecut patru ani în închisoare. Din detenţie datează una dintre cele mai cunoscute opere literare ale sale, “Scrisorile către Olga” (prima sa soţie).

    Mare fumător, Havel a avut probleme de sănătate în cea mai mare parte a vieţii. În urma unei intervenţii chirurgicale din 1996 pentru o tumoare la plămni a rămas cu dificultăţi de respiraţie, iar în 2009 a fost spitalizat din cauza unei infecţii la căile respiratorii.

    “Nu devii un activist al opoziţiei sau disident fiindcă îţi propui într-o bună zi să faci o carieră de disident”, mărturisea el într-un interviu acordat în urmă cu un an activiştilor iranieni de la Tavaana, o organizaţie a societăţii civile. “Acţiunile mele au fost motivate de teamă – teamă de conştiinţa mea, teama că dacă fac compromisuri, mă voi gândi ulterior la asta cu vinovăţie şi voi regreta. Aşa încât teama m-a călăuzit, mai ales după ocupaţia sovietică din 1968, când s-au petrecut marile epurări, au fost daţi oameni afară din slujbele lor şi toată lumea a fost silită să semneze declaraţii de adeziune faţă de noul regim”, evocă Havel, referindu-se la invazia sovietică din 1968, care a pus capăt “primăverii de la Praga” şi regimului reformator al preşedintelui Alexander Dubcek.

    Urmăriţi integral interviul:

  • Speculatorii au pariat 19 mld. dolari pe scăderea euro, sumă record pentru ultimii cinci ani

    Suma, care reprezintă diferenţa dintre contractele care mizează pe o viitoare depreciere şi cele care mizează pe o apreciere a euro în perioada 7-13 decembrie, este mai mare cu 18% decât cea raportată la finele săptămânii anterioare, comunică Dow Jones. Numărul contractelor care mizează pe o depreciere este mai mare cu 116.457 decât al celor care au în vedere o creştere de valoare a monedei europene.

    “Investitorii cred că valoarea euro ar trebui să scadă”, a declarat Shaun Osborne de la TD Securities din Toronto. Firma lui de brokeraj prevede că euro va atinge 1,22 dolari până la jumătatea lui 2012, mult sub nivelul de 1,30 dolari din aceste zile.

    În schimb, investitorii s-au arătat mult mai optimişti în privinţa perspectivelor dolarului, valoarea contractelor care pariază pe o apreciere fiind mai mare cu 15,9 miliarde de dolari decât a celor care anticipează o pierdere de valoare a monedei americane. Suma este mai mare cu 11% faţă de cea consemnată în săptămâna precedentă.

    Speculatorii au mizat şi pe o depreciere a francului elveţian, însă suma netă a contractelor respective a scăzut cu 8% faţă de săptămâna anterioară, la 1,4 miliarde de dolari, însemnând 10.481 contracte.

    Pariurile pe o scădere a yenului le-au depăşit cu 5,7 miliarde de dolari pe cele vizând o creştere a monedei nipone, dar suma este cu 8% mai mică decât cu o săptămână în urmă, reprezentând 35.600 de contracte.

    Anticipaţiile speculatorilor merg, de asemenea, spre o scădere a dolarului canadian şi o creştere a dolarului australian şi a celui neozeelandez.

    Marele pariu negativ al ultimei săptămâni pentru care CFTC a primit datele este însă lira sterlină, cu un total net de 1,3 miliarde de dolari în contracte short, sumă mai mică totuşi cu 10% decât în perioada 30 noiembrie – 6 decembrie.