Blog

  • Studiu GfK România: Românii consideră că situaţia lor financiară şi perspectivele actuale sunt puţin mai bune decât în urmă cu un an

    “Astfel, dacă în luna februarie 2011, 68% dintre români considerau că situaţia financiară a familiei lor era mai rea decât acum un an, în februarie 2012 procentul celor care o duc mai greu din punct de vedere financiar coboară la 61%. Totuşi, în privinţa situaţiei economice generale a ţării, românii rămân pesimişti. Se simte totuşi o uşoară îmbunătăţire – anul trecut 85% dintre ei nu credeau că economia merge bine, în vreme ce în 2012 acest procent a scăzut la 76% din populaţie” , se arată într-un comunicat al GfK România. Jumătate dintre cei chestionaţi nu văd o îndreptare a situaţiei economice în următoarea perioadă.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • DNA cere închisoare cu executare pentru Adrian şi Dana Năstase în dosarul “Zambaccian”

    În faţa judecătorilor instanţei supreme, procurorul DNA a arătat că acuzaţiile de luare de mită şi şantaj în cazul lui Adrian Năstase sunt pe deplin probate prin înregistrări ambientale, acte şi expertize contabile ce dovedesc aducerea unor importuri din China prin societatea Vertcon. Procurorul a explicat că societatea Vertcon a colaborat cu firmele chinezeşti verificate doar în cazul aducerii bunurilor care ulterior s-au regăsit în imobilul din strada Zambaccian, ceea ce ar dovedi acuzaţia adusă de anchetatori fostul premier Adrian Năstase.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Papademos: Grecia va reveni la creştere economică în mai puţin de doi ani

    “Sunt convins că am parcurs mai mult de jumătate din drumul către redresare economică, chiar dacă procesul de consolidare bugetară va dura o perioadă mai îndelungată. Creşterea economică pozitivă va fi atinsă în mai puţin de doi ani”, a arătat Papademos. În opinia sa, marea majoritate a grecilor sunt gata de orice pentru a rămâne în zona euro, în pofida manifestaţiilor aproape zilnice împotriva măsurilor de austeritate adoptate de autorităţile de la Atena, la presiunea FMI şi a Uniunii Europene. Săptămâna trecută, FMI a revizuit în scădere estimările privind economia elenă, care ar urma să iasă anul viitor din recesiune, dar cu o creştere nulă, după o contracţie de 4,8% aşteptată în 2012, al patrulea an de scădere abruptă a PIB.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Cum a reuşit Oriflame să crească într-un an când consumul a continuat să scadă

    Primul job pe care Karolina Georgieva l-a avut în cadrul Oriflame a fost de director general. Nimic neobişnuit până aici, doar că la angajare Karolina Georgieva era foarte tânără şi singura sa experienţă era de un an în cadrul Departamentului de Relaţii Internaţionale al Camerei de Comerţ din Macedonia. Era angajată cu contract pe perioadă determinată şi i se promisese că după un an va primi spre semnare un contract pe perioadă nedeterminată. “După un an am mers la şeful meu să îi amintesc de contract. El mi-a spus atunci să am răbdare, că mai durează. La scurt timp după, am deschis un ziar şi mi-au picat ochii pe anunţul Oriflame. Căutau managing director”, povesteşte Karolina Georgieva, care este originară din Macedonia, are acum 42 de ani şi împlineşte deja peste 15 ani în cadrul Oriflame. “Am fost totodată primul angajat al Oriflame în Macedonia”, îşi aminteşte ea. Prima poziţie pe care a ocupat-o în cadrul companiei suedeze de cosmetice a fost de managing director pentru operaţiunile producătorului din Macedonia, iar, după ce şi-a încheiat mandatul, a plecat în Bulgaria, unde a rămas trei ani, şi apoi în Serbia timp de şapte ani.

    În august anul trecut s-a mutat cu familia în România, unde a înlocuit-o pe Pavlina Marinova. Din Bucureşti conduce operaţiunile Oriflame pentru România şi alte opt state din zona Balcanilor. România este, potrivit Karolinei Georgieva, cea mai mare dintre toate după valoarea cifrei de afaceri. Karolina Georgieva se fereşte să ofere cifre, însă spune că 2011 a fost un an record pentru Oriflame România. Recordul anterior, din istoria locală de peste 15 ani a companiei, a fost 2008, când afacerile se ridicau la 122 milioane de lei (33 milioane de euro). Odată cu instalarea crizei financiare, reducerea consumului şi-a pus amprenta şi asupra businessului Oriflame, care a scăzut la sub 100 de milioane de lei, cel mai scăzut nivel de după 2005.

    Cum a reuşit businessul Oriflame să crească într-un an când consumul a continuat să scadă? Declinul consumului a început în 2009, însă s-a temperat ulterior până la minus 3% anul trecut. “Am reuşit să creştem pentru că am reuşit să atragem noi reprezentanţi şi noi clienţi. De asemenea, a crescut numărul de produse vândute şi valoarea comenzii fiecărui reprezentant”, spune Karolina Georgieva, care se fereşte din nou să ofere cifre. Valoarea comenzilor a crescut odată cu creşterea numărului de produse, în condiţiile în care românii s-au orientat în principal către produsele la reducere sau la ofertă. Fiecare catalog Oriflame – în fiecare an există 17 astfel de cataloage – are peste 1.000 de produse. Dintre acestea, mai bine de jumătate sunt la ofertă. “Faptul că avem atâtea oferte a contribuit la creşterea vânzărilor anul trecut.”

    Deşi cei mai mulţi clienţi Oriflame caută produse la preţuri mici, noua şefă a Oriflame recunoaşte că şi segmentul premium are o evoluţie pozitivă. Românii cu venituri peste medie au fost mai puţin afectaţi de criza financiară decât cei cu venituri medii şi mici. Această situaţie nu este însă caracteristică doar pentru piaţa locală.Karolina Georgieva a călătorit în toată lumea cu jobul. “Avem conferinţe în toate colţurile lumii.” În România a venit în august pentru a doua oară. Prima vizită o făcuse în urmă cu un deceniu.

    “Acum pare o altă lume. Ţara s-a dezvoltat foarte mult în această perioadă.” Deşi se află în România de mai puţin de un an, noul şef al filialei locale a Oriflame spune că se simte ca acasă, deoarece există o serie de similarităţi între culturi. “Prima mutare a fost cea mai grea. Apoi m-am obişnuit, ba chiar a început să îmi placă.” Pentru moment nu are încă planuri pentru o nouă mutare, rămâne în Bucureşti pentru a administra un business de pe o piaţă pe care o evaluează la peste 900 de milioane de euro.

    Despre piaţa locală de cosmetice Karolina Georgieva spune că a crescut uşor anul trecut, trend care se va menţine şi în 2012. “Cu siguranţă însă rata de creştere va fi sub 10%.” Piaţa de cosmetice a început să crească anul trecut – potrivit informaţiilor Oriflame – după doi ani de declin. Şi businessul Oriflame din România va continua să crească. “Este miza noastră pentru acest an.” Deşi este optimistă atât în privinţa pieţei, cât şi în privinţa businessului pe care îl conduce, noul şef al Oriflame România spune că nu vom vedea ratele de creştere din perioada de boom înainte de 2015: “Ne mai trebuie câţiva ani să ne revenim. Şi nu vorbesc doar de România, ci de toată Europa”.

    Criza financiară i-a făcut pe români mai precauţi şi mult mai sensibili la preţ. Karolina Georgieva mai spune că există o limită de preţ peste care românii nu sunt dispuşi să treacă. “Dacă majorezi preţul chiar şi cu puţin peste nivelul pe care ei sunt dispuşi să îl plătească, nu mai cumpără.”Totuşi, pe termen mediu şi lung, România este piaţa cu cel mai mare potenţial de creştere din regiune. “Nu va fi greu să triplăm vânzările din România.” Cel mai mare potenţial vine din zona rurală, deoarece localnicii au un număr limitat de alegeri. Jucătorii care activează în domeniul vânzărilor directe – cum este cazul Avon, Oriflame şi Amway – au posibilitatea de a pătrunde prin intermediul reprezentanţilor în zona rurală, unde alţi competitori nu au acces. Pentru moment, avansul se face cu paşi mărunţi. Economia şi apetitul consumatorilor dictează pentru moment mărimea paşilor.

  • Băsescu: Petrom să se aştepte ca din 2014 redevenţa să nu fie mai mică decât în statele arabe

    Întrebat ce ar putea să facă după ce şi-a declarat public nemulţumirea faţă de politica de preţuri a companiei Petrom, Traian Băsescu a răspuns: “Ce aştept eu, şi cred că este momentul potrivit, este anul 2014, când trebuie rediscutată redevenţa. Şi atunci Petrom trebuie să ştie că redevenţele în România nu vor fi mai mici decât în statele arabe”. Preşedintele a amintit şi că a fost aplicată o amendă de 300 de milioane companiilor petroliere. “A făcut deja Consiliul Concurenţei, a aplicat o amendă de 300 de milioane de Euro companiilor petroliere din România. În rest, nu ai decât să citeşti contractul semnat în timpul Guvernului Năstase şi să-l pui în aplicare “, a spus preşedintele la TVR.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Ce vă schimbaţi anul acesta: frigiderul sau aragazul?

    Piaţa locală de electrocasnice mari, alcătuită din frigidere, congelatoare/lăzi frigorifice, maşini de spălat vase şi rufe, uscătoare, aragazuri autonome, cuptoare încorporabile, plite, hote şi cuptoare cu microunde s-a ridicat anul trecut la circa 656.000 de bucăţi, cu peste 10.000 mai puţine decât în anul anterior. Românii, încă afectaţi de situaţia economică, rămân precauţi şi aleg să cumpere electrocasnice mari doar din nevoie. Astfel, frigiderul şi maşina de spălat nu se înlocuiesc decât atunci când nu mai funcţionează, nu atunci când apare un model mai performant.

    “Studiile realizate de CECED – Asociaţia Europeană a Producătorilor de Aparatură Electrocasnică -, referitoare la marfa pusă pe piaţa din România de către membrii săi, arată că piaţa este încă în scădere. Tot aceste studii arată şi alte tendinţe şi direcţii importante de evoluţie a cererii de marfă pentru viitorul apropiat”, spune Tone Prislan, managing director al producătorului sloven de electrocasnice Gorenje în România. El explică faptul că pe fondul scăderii accentuate a puterii de cumpărare a românilor, potenţialii clienţi vor efectua achiziţii de aparatură electrocasnică cu predilecţie în ultimele două trimestre ale anului, principalele cauze fiind dependenţa de banii sosiţi de la muncitorii din afara graniţelor, precum şi costurile mari cu întreţinerea pe timpul iernii. Şeful Gorenje România mai spune că în România sunt realizate infuzii masive de capital în lunile august şi decembrie.

    O altă tendinţă pe care el o observă pe această piaţă, profund afectată de situaţia economică dificilă din ultimii trei ani, este aceea că principalele motoare ale vânzărilor de electrocasnice sunt reprezentate de proiectele de finisări şi amenajări interioare, ce au condus la o creştere importantă a vânzărilor de aparatură încorporabilă. “Nu în ultimul rând, în perioade de criză, oamenii măresc cantităţile depozitate de alimente, de aceea cresc şi vânzările de congelatoare şi lăzi frigorifice.”

    În perioada de boom românii îşi permiteau să facă achiziţii din impuls, deoarece şi le puteau finanţa cu creditele ieftine, acordate pe bandă rulantă de bănci. Începând cu 2009 însă, situaţia a luat o altă întorsătură.
    După trei ani de criză, marcaţi de scăderea consumului, încă nu se vede luminiţa de la capătul tunelului pentru piaţa electrocasnicelor mari per ansamblu. Există însă segmentele de piaţă unde numărul produselor achiziţionate de români a crescut chiar cu peste 20%. Aceste segmente sunt printre cele mai mici (atât în volum, cât şi în valoare), precum uscătoarele (9,21%), maşinile de spălat vase (22,44%) sau cuptoarele cu microunde (28,93%), potrivit datelor CECED (Asociaţia Europeană a Producătorilor de Aparatură Electrocasnică).

    Această evoluţie poate fi explicată prin faptul că în România gradul de penetrare a acestor produse este încă foarte mic, românii abia acum începând să îşi doteze gospodăriile cu aceste tipuri de produse. Aceste segmente de piaţă sunt şi mult mai mici decât cele tradiţionale – frigidere, aragazuri şi maşini de spălat rufe. Toate cele trei segmente de bază ale pieţei de electrocasnice mari au avut în 2011 o evoluţie negativă în volum.

    Pe piaţa locală însă există loc de creştere şi pentru aceste segmente. Dacă în state vest-europene precum Germania nu se mai găsesc date în anuarele statistice despre gradul de penetrare al frigiderelor sau maşinilor de spălat, deoarece acesta este de 100%, în România nu a fost atins nivelul maxim pentru niciuna dintre aceste categorii de produse.

    Giuseppe Parma, care conduce de mai bine de doi ani operaţiunile locale ale Indesit, spunea în urmă cu o lună că în România gradul de penetrare a frigiderelor şi aragazurilor este de 90%, iar cel al maşinilor de spălat de 70% – printre cele mai mici din regiune.

    El explică însă faptul că penetrarea atât de redusă a maşinilor de spălat are ca şi cauză principală faptul că multe locuinţe nu sunt racordate la apă. Până când acest lucru nu se va întâmpla, pentru multe gospodării maşinile de spălat vor fi inutilizabile.

    Tot la coada clasamentelor ne situăm şi în cazul maşinilor de spălat vase. Doar trei gospodării din 100 au acasă maşină de spălat vase, gradul de penetrare a acestor produse fiind încă foarte mic comparativ cu alte electrocasnice şi cu alte pieţe europene, potrivit datelor oferite de retailerul de electronice, electrocasnice şi IT Flanco.

  • Băsescu susţine desecretizarea contractelor “băieţilor deştepţi” din energie

    Totodată, întrebat la TVR 1 în legătură cu publicarea acestor contracte, el i-a spus jurnalistului invitat în emisiune că e posibil să le primească de la un “porumbel” pentru a le publica. “Dacă le-aţi avea, ce aţi face cu ele? OK, poate o să le aveţi. Cine ştie, poate vi le aduce vreun porumbel”, a spus Băsescu, râzând, după ce jurnalistul a spus că ar publica documentele. De asemenea, Băsescu a evidenţiat că expertiza în rechizitoriu a fost serioasă şi a durat aproape doi ani şi consideră că vor fi date de Justiţie şi condamnări, având în vedere valoarea de 126 de milioane de euro a pierderilor înregistrate.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Copiii lui Zorba Grecul

    Ministrul de finanţe Evangelos Venizelos şi-a lansat săptămâna trecută campania pentru preşedinţia partidului socialist, PASOK, cu un atac nu atât contra adversarilor tradiţionali din Noua Democraţie, ci contra “frontului ipocriţilor de la stânga şi de la dreapta”, compus din partiduleţe formate de către disidenţi din PASOK şi Noua Democraţie, ostili programului de austeritate fiscală şi de privatizări cu care Grecia a obţinut al doilea pachet de credite de la zona euro şi de la FMI, în valoare totală de 130 de miliarde de euro până în 2014. Grecii Independenţi, de dreapta, au luat din electoratul Noii Democraţii, ajungând la 6,5% din preferinţele electoratului, iar Stânga Democratică, Syriza şi Partidul Comunist erodează PASOK, cu scoruri de 15,5%, respectiv 12% şi 11,5%.

    Era firesc să apară astfel de concurenţi, din moment ce electoratul simte nevoia să sancţioneze clanurile de elită care şi-au împărţit prin rotaţie guvernarea până când economia a ajuns în situaţia de azi. Dar mai e şi un alt motiv decât impulsul oamenilor de a pedepsi trecute guvernări corupte şi incapabile: dorinţa de a găsi o altă cale de dezvoltare a ţării, în condiţiile în care marile partide nu conving electoratul că ar şti să scoată ţara din fundătura unde se află. În 2011, rata şomajului a trecut de 20%, economia a căzut peste aşteptări, cu 6,8%, iar estimările pentru anul curent vorbesc de o scădere cu încă 6%. Datoria publică, inclusiv după schimbul de obligaţiuni acceptat de bănci, prin care o datorie de 206 miliarde de euro a fost înjumătăţită, nu va putea scădea sub 100% din PIB nici până la finele deceniului în curs; este unul dintre motivele pentru care, în ciuda încheierii cu bine a discuţiilor cu creditorii, agenţiile de rating consideră Grecia ca fiind în incapacitate de plată.

    Cum poate deveni Grecia solvabilă? Un raport al Centrului de Studii pentru Politici Europene din Bruxelles, coordonat de Daniel Gros (coautorul, în 2010, al proiectului unui Fond Monetar European), ia în considerare două variabile care definesc economia elenă – şi dacă ne uităm atent, nu numai economia elenă. Prima: în ultimul deceniu, motorul creşterii PIB au fost sectoarele neexportabile (non-tradables), comerţul şi construcţiile, care vor fi afectate şi de acum încolo de măsurile de austeritate, lăsând greul creşterii pe seama sectoarelor exportabile (agricultura şi industria), cu pondere mică în PIB. A doua: perspectiva demografică este deja nefavorabilă din punctul de vedere al raportului între forţa de muncă activă şi restul populaţiei (conform Comisiei Europene, Grecia a atins maximul de populaţie între 15 şi 64 de ani în 2009 şi de atunci a început tendinţa de scădere). Grecia face eforturi să crească ponderea populaţiei ocupate, însă ele îşi vor face efectul mai lent decât scade populaţia activă, estimează autorii studiului, astfel încât forţa de muncă a ţării va ajunge ca în 2040 să fie cu 25% mai mică decât din 2010, iar dacă se ia în considerare ipoteza unui aflux important de imigranţi, scăderea ar urma să fie de 10%.

  • Apple va plăti dividende, pentru prima dată din 1995

    Compania americană, care dispune de rezerve de aproape 100 de miliarde de dolari, a anunţat luni că va plăti un dividend trimestrial fix de 2,65 dolari pe acţiune şi că va răscumpăra în următorii trei ani acţiuni de 10 miliarde de dolari. Apple a avut un profit net de 13,06 miliarde de dolari în primul trimestru al anului fiscal 2012, încheiat pe 31 decembrie, mai mult decât dublu faţă de nivelul din perioada similară a anului anterior. Profitul pe acţiune s-a cifrat la 14,03 dolari, astfel că dividendul de 2,65 dolari pe acţiune reprezintă 18% din profit.

    Mai multe pe mediafax.ro