BusinessMagazin

Blog

  • Lupta antreprenorului Bărbuţ cu multinaţionalele

    “N-am simţit deloc criza, pentru noi afacerile au mers brici”, spunea Marcel Bărbuţ la un eveniment organizat anterior de BUSINESS Magazin. Lucru reflectat clar în cifrele şi deopotrivă acţiunile AdePlast, firma pe care a construit-o bihoreanul şi care produce mortare uscate, vopsea şi polistiren. În primele patru luni ale anului compania a bifat o creştere de peste 21 de procente faţă de perioada similară din 2011, ajungând la o cifră de afaceri de 35 de milioane de lei.

    Despre acest avans, Bărbuţ spune că a fost o “creştere organică” pe care în plus, o califică drept “sănătoasă” în ciuda faptului, spune el, că în primele luni a operat o creştere a preţurilor cu circa 5 procente. Plusul din preţuri este urmarea scumpirilor energiei şi a materiilor prime şi, mai nou, a devalorizării leului. Tehnologia din cele două fabrici funcţionale – la Ploieşti şi Oradea – obligă producătorul să păstreze constantă calitatea produselor, povesteşte Bărbuţ care subliniază şi reversul medaliei: compania trebuie să ridice preţul atunci când furnizorii de materii prime sau energie măresc preţurile. Pentru toată gama de produse care ies din liniile de fabricaţie ale AdePlast creşterile au fost uniforme. Dar, punctează antreprenorul, “eu pot modifica imediat coordonatele unei oferte de preţ, spre deosebire de o multinaţională, care are nevoie de foarte multe aprobări”. Un lucru deopotrivă util la ridicarea, dar şi la coborârea preţurilor, pentru că în domeniul în care are activităţi compania, competitorii poartă un veritabil război. Iar Bărbuţ îşi avertizează concurenţii care se aşteaptă să câştige cotă de piaţă prin preţuri că nu-şi va lăsa niciun client să plece. “Datorită tehnologiei moderne din fabricile noastre, costurile de producţie sunt foarte mici.” De aceea, chiar şi în momentul în care un competitor pierde 5% din cifra de afaceri, AdePlast tot înregistrează un mic profit. “Vom reduce preţurile acolo unde este cazul, doar ca răspuns la atacurile competiţiei asupra clienţilor noştri”, adaugă antreprenorul, care precizează că se aşteaptă ca anul acesta cifra de afaceri a companiei să crească cu cel puţin 25%, “indiferent de condiţii”.

    În 2011 compania a înregistrat o cifră de afaceri de 143 milioane de lei, în creştere faţă de 2010 (127 milioane de lei), şi “am reuşit să scoatem profit, chiar dacă în piaţa noastră s-au operat scăderi importante de preţ la produse”, spune antreprenorul. La jumătatea anului trecut compania a stabilit un parteneriat cu reţeaua de bricolaj Dedeman şi a lansat pe piaţă produse în ambalaje mici, la saci de polietilienă de 5 kg, pentru a se adresa celor care îşi renovează locuinţele. Ca să pună însă pe rafturi saci cu cantităţi atât de mici, compania a cumpărat un utilaj special de ambalare, acţiune ce se înscrie, după cum spuneau oficialii la acea vreme, în strategia de a se apropia de reţelele de bricolaj.

    Piaţa construcţiilor are o valoare anuală estimată de peste 9 miliarde de euro, în permanentă scădere din 2008. Segmentul mortarelor şi adezivilor pentru gresie şi faianţă reuneşte câteva zeci de jucători, între cei mai mari producători numărându-se Henkel, Baumit, Mapei, Gabbro, Baumix, Bengoss, Multistar, Euro MGA şi Saint-Gobain Weber.

    Plusurile pe care le vede Bărbuţ în vânzări sunt însă efectul direct al investiţiilor în tehnologie pe care le-a realizat în ultimii ani, în ciuda crizei economice, când cele mai multe companii preferă o politică precaută. După ce anul trecut AdePlast a investit peste 17 milioane de lei (4 milioane de euro), în 2012 compania şi-a bugetat circa 50 de milioane de lei (12 milioane de euro). Bani ce sunt destinaţi atât pentru construcţia şi utilarea celei de a treia fabrici, la Roman (Neamţ), unde va angaja 50 de oameni, dar şi pentru finalizarea unei investiţii la Ploieşti. Marcel Bărbuţ subliniază că multinaţionalele au primit facilităţi pentru dezvoltarea unor proiecte similare, în timp ce antreprenorii români nu sunt trataţi la fel. “Totuşi, prin forţe proprii, programele investiţionale sunt pe un făgaş normal”, adaugă el. Cele aproape 70 de milioane de lei investite pe parcursul anului în curs şi a celui trecut sunt în proporţie de 20% din fonduri proprii, diferenţa fiind asigurată prin credite bancare (80%).

    Afacerea construită de bihorean este cea mai mare din branşa sa, capacitatea totală de producţie pentru sectorul mortarelor ridicându-se la 700.000 de tone anual. Producţia de vopsea, tencuieli decorative şi de adezivi speciali în stare umedă ajunge la 80.000 de tone. Fabrica de vopseluri şi tencuieli decorative, inaugurată în 2009 la Oradea, este una dintre cele mai moderne la nivel naţional. Anul trecut, la Ploieşti, AdePlast a pus în funcţiune o fabrică de polistiren expandat, unitatea de producţie fiind ridicată în numai patru luni.

    Or, prin inaugurarea noilor fabrici, firma îşi creşte deopotrivă cantitatea şi tipurile de produse din portofoliu. La Roman vor fi fabricate mortare uscate, iar la Ploieşti va ieşi de pe liniile de producţie un tip special de polistiren, ce nu există acum pe piaţa românească. Astfel încât, chiar dacă Marcel Bărbuţ va scădea preţurile la produse pentru a-şi contracara competitorii, câştigul va veni din vânzări mai mari în volum.

  • Bolile din spatele creşterii pieţei farma

    Valoarea medicamentelor eliberate către pacienţi a atins nivelul de 2,93 miliarde lei la preţ de distribuţie în primul trimestru al anului 2012, cu 21,6% comparativ cu trimestrul întâi al lui 2011. Petru Crăciun, directorul Cegedim, companie de studii şi analize de piaţă specializate în domeniul farma, vede în creşterea pieţei, parţial afectată de dezvoltarea exporturilor paralele la nivel de farmacie, atât necesităţile ridicate de tratament ale pacienţilor, cât şi un risc mai mare în condiţiile efectuării plăţilor cu mare întârziere. “Ne bucură recuperarea în volum a pieţei după scăderile din 2008-2010, dar ne îngrijorează creşterea mult superioară a taxelor clawback (taxa plătită de producătorii de medicamente pentru diferenţa dintre bugetul alocat de stat şi consumul real – n.r.), care pot dinamita întreaga aprovizionare cu medicamente”, mai spune Crăciun, el prognozând o creştere de 8,9% la nivelul întregului an.

    Dragoş Damian, CEO-ul companiei farmaceutice Terapia-Ranbaxy şi preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România, atrage atenţia către “adevărata măsură a evoluţiei pieţei, care nu a fost prezentată în raportul Cegedim”: faptul că piaţa a scăzut cu 2,7% faţă de ultimul trimestru al anului 2011. Scăderea, spune Damian, confirmă poziţia publică a producătorilor de medicamente generice, legată de evoluţiile dramatice care apar din cauza calculului eronat al clawback-ului: deşi piaţa de medicamente scade în primul trimestru faţă de cel anterior, taxa clawback imputată producătorilor este cu 50% mai mare pe aceleaşi segmente. “Este încă o dată evident că sistemul sanitar încearcă să-şi finanţeze deficitul rezultat din lipsa de reformare, imputând propria ineficienţă producătorilor de medicamente generice.” Şeful genericelor vede drept explicaţie pentru creşterea cu o cincime din primele trei luni comparaţia cu un trimestru modest, cel corespunzător din anul trecut. Atunci, vânzările erau slabe din cauza ameninţărilor de neînregistrare şi neplată a reţetelor şi din cauza trecerii medicaţiei injectabile oncologice în farmaciile din spitale. Un element de creştere a fost generat şi de cererea şi vânzarea produselor de sezon – în mare parte antibiotice şi medicamente contra răcelii şi gripei – mai importantă în 2012 din cauza gerului din luna februarie. În paralel, continuă tendinţa pacienţilor de a cumpăra şi stoca în exces medicamente, pe seama temerii că nu îşi vor mai putea asigura continuitatea tratamentelor necesare.

    Potrivit datelor Local American Working Group, finanţarea sănătăţii se află la două treimi din minimul necesar funcţionării optime. Raportul LAWG arată că România este statul cu cele mai mici cheltuieli de sănătate din PIB din Uniunea Europeană, înregistrând o valoare de 5,6% în anul 2009 faţă de media UE de 9,9%. În 2011 cheltuielile publice cu sănătatea au atins 3,7% din PIB, în scădere faţă de anul 2010. Din totalul resurselor alocate sănătăţii, 80% sunt publice, în mare parte administrate de Casa de Asigurări de Sănătate, iar 20% private. “Una dintre cele mai importante reforme din sistem este implicarea sectorului privat în asigurările sociale de sănătate. La nivelul UE, România este una dintre ţările cu cele mai mici cheltuieli în contul asigurărilor private de sănătate (doar 0,01% din PIB, faţă de media UE de 0,4%).
    Dragoş Damian remarcă faptul că, în ciuda schimbării mecanismului de compensare care avantajează produsele ieftine, evoluţia medicamentelor generice este sub aşteptări în ciuda multiplicării doctoriilor de acest fel. În plus, cel puţin 20% din cifrele furnizate de companiile care publică analize de piaţă reflectă de fapt fenomenul exporturilor paralele, care privează pacientul român de un acces decent la terapii. Este cunoscut faptul că preţurile medicamentelor comercializate în România sunt la nivelul minim european, deci profiturile se măresc considerabil dacă doctoriile iau calea unor ţări precum Franţa, Germania sau Marea Britanie, unde costă de câteva ori mai mult.

    Datoriile faţă de companii ajung la circa două miliarde de lei, potrivit oficialilor din industria farmaceutică. Profitul de altădată, chiar şi de 30% din cifra de afaceri, se diminuează pe seama întârzierilor, acoperite în mare parte prin finanţare bancară sau de la companiile-mamă, şi a suprataxei, iar Damian spune că în cazul genericelor profitul există de fapt “doar pe hârtie”: “În realitate, producătorii de medicamente ieftine înregistrează pierderi colosale, care pun în pericol stabilitatea pieţei farmaceutice şi accesul pacienţilor la tratament”.

    Indiferent de rezultatele trimestriale, vocile din industrie vorbesc la unison – piaţa farmaceutică din România rămâne o piaţă atipică, suprareglementată, cu oscilaţii trimestriale, fraudată prin diverse mijloace. Doctorul Carmina Rogojinaru Smith, country manager al companiei Ewopharma, adună taxele pe care le are de plătit: circa 20% taxa clawback, 5% diferenţa de curs valutar între leu şi euro şi 7% dobânda la bănci pentru a asigura finanţarea timp de un an până la plata medicamentelor de către stat. În total, mai bine de 30% din cifra de afaceri. “Cel mai probabil vor supravieţui produsele cu marje de peste 30%”, spune Smith, care anticipează că cele cu profitabilitate mai mică, deşi utilizate de pacienţi, nu vor mai putea fi susţinute mult timp. Marjele de profit pentru doctoriile Ewopharma sunt cuprinse, potrivit managerului, între 10% şi 50%.

    Tot Dragoş Damian concluzionează: “Deşi la nivel declarativ există cele mai bune intenţii, autorităţile nu au în plan măsuri concrete de sprijinire a industriei generice şi, în general, nu se consultă cu industria de profil în procesul de adoptare a măsurilor legislative”. Iar lipsa dialogului e principalul reproş al industriei.

  • Populaţia şi firmele vor plăti impozite similare pentru imobile, în funcţie de destinaţie

    “Vom revizui baza de impozitare pentru impozitele pe proprietate, care va varia în funcţie de destinaţia proprietăţii şi nu în funcţie de contribuabil (persoană fizică sau persoană juridică – n.r.)”, se arată în scrisoarea de intenţie trimisă de Guvern la Fondul Monetar Internaţional.

    În aceste condiţii, impozitul plătit de o persoană fizică sau o firmă ar putea fi similar dacă imobilele deţinute au aceeaşi destinaţie.

    În prezent, impozitele pe imobile au regimuri diferenţiate în funcţie de natura proprietarului, fiind de regulă mult mai mici pentru persoane decât în cazul firmelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Câţi bani a pariat MIRCEA BADEA pe victoria lui Lucian Bute

    Realizatorul TV a spus că nu are încredere în site-urile de pariuri, aşa că s-a dus la o casă de pariuri “din cartier”, cu mai multe teancuri de bani, în total 20.000 de lei.

    Badea a povestit că una dintre casiere l-a recunoscut şi i-a cerut un autograf, dar apoi a rămas şocată când prezentatorul i-a spus ce sumă vrea să parieze.

    Angajata casei de pariuri i-a spus că trebuie să dea un telefon şefului ei, pentru a vedea dacă această sumă este acceptată. “Cum adică, nu vrei să-mi iei banii? Eu credeam că e mult mai simplu: dai 200 de milioane, casa de pariuri încasează, îţi dă o hârtie şi se roagă să pierzi”, a declarat Badea în emisiunea de luni seară.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • H&M deschide magazinul din Iaşi

    În ziua deschiderii, primii 100 de clienţi vor primi un voucher în valoare de 80 de lei, care va putea fi folosit în orice magazin H&M din România. Un alt mechanism promoţional este cel prin care la cumpărături în valoare de 100 lei clienţii vor primi un card în valoare de 9,9 lei pe care-l vor putea utiliza la cumpărăturile viitoare.

    Preţurile produselor din colecţie variază între 39,90 lei pentru pantaloni scurţi şi costume de baie, 59,90 lei pentru rochii sau 19,90 lei pentru maiouri, 39,90 lei pentru tricourile bărbăteşti şi şorturile de baie şi 89,90 lei pentru pantaloni conici. Grupul H&M are peste 2.500 de magazine în 44 de pieţe, inclusiv magazine deschise în sistem de franciză.

    Până acum, H&M a deschis în România 13 magazine, dintre care şase în Bucureşti (în AFI Palace Cotroceni, Unirea Shopping Center, Băneasa Shopping City, Plaza România, Bucureşti Mall şi Sun Plaza) şi şapte în ţară – la Braşov, Cluj, Timişoara, Oradea, Constanţa, Arad şi Craiova.

  • Vodafone România lansează o nouă campanie de brand

    “Românii îşi doresc acum, poate mai mult ca oricând în ultimii 20 de ani, să îşi recunoască modelele şi valorile, să găsească direcţia către un viitor mai bun, să îşi redescopere sentimentul de mândrie naţională. Campania noastră vorbeşte despre dorinţa de progres, de regăsire în valorile umane autentice: pasiune pentru ceea ce facem, curaj, respect faţă de semeni, dăruire faţă de cei apropiaţi, ajutor pentru cei aflaţi în dificultate”, a spus Mihai Ghyka, chief commercial officer, Vodafone Romania.

    Noua campanie are ca fundament tradiţia îndelungată a Vodafone de a susţine programe şi proiecte culturale şi ale societăţii civile, pentru persoanele defavorizate sau discriminate, de caritate, sport şi educaţie.
    Noua campanie Vodafone a fost precedata de o etapa de “teasing” in social media, pe bloguri si pe conturile oficiale de Facebook, YouTube, Twitter ale Vodafone, unde utilizatorii au raspuns, prin comentarii, la intrebarile “Credem in mai bine?” si “Cati facem ceva?”. In perioada urmatoare, campania se va desfasura pe canalele media de televiziune, outdoor, print si online.

    Pe plan comercial, noua pozitionare de brand se regaseste in multe dintre initiativele lansate de Vodafone pe parcursul ultimului an, cum ar fi: solutia de telemedicina dezvoltata pentru SMURD, comunicarea mai accesibila pentru romanii din strainatate, site-urile mobile menite sa usureze accesul la informatie (0.Salvamont, myVodafone), popularizarea smartphone-urilor si a Internetului mobil pentru cat mai multi utilizatori, s.a.

    Vodafone Romania este divizie a Vodafone Group Plc.. Vodafone este unul dintre cele mai mari grupuri de telecomunicatii mobile din lume, dupa venituri, cu 398 de milioane de clienti in intreaga lume, la 31 martie 2012. Vodafone are divizii in 30 de tari de pe cinci continente si peste 40 de retele partenere in intreaga lume.

  • Relevanţa agenţiilor de rating, pusă sub semnul întrebării după retrogradarea băncilor suedeze

    Reacţia pieţelor la retrogradarea Nordea, Svenska Handelsbanken şi DNB Bank sugerează că investitorii dau tot mai puţină atenţie agenţiilor de rating şi se bazează pe propriile analize pentru a determina dacă vor cumpăra sau vor vinde o acţiune, potrivit unei analize Bloomberg.

    “Putem vedea şi singuri cât de solide sunt băncile suedeze şi nu acordăm prea multă greutate informaţiilor transmise de agenţiile de rating. Tot mai mult, piaţa pare să adopte o abordare similară”, comentează un partener la fondul Norron din Stockholm.

    UE încearcă să reducă influenţa agenţiilor de rating asupra pieţelor financiare, iar investitorii par tot mai dispuşi să ignore Moody’s, Standard & Poor’s şi Fitch.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BVB speră să convingă Guvernul să listeze companiile de stat doar pe piaţa locală

    “Cred că este un pas greşit să facem de la început duble listări. Ar trebui să încurajam listarea aici (la BVB, n.r), să dezvoltăm piaţa locală. Sperăm că vom convinge guvernul să facă listări doar aici.

    Dacă vor vrea în continuare şi pe altă Bursă, nu ne putem opune, dar guvernul trebuie să înţeleagă că este nevoie de dezvoltarea pieţei locale.

    Avem calculatoare şi aici şi pot fi cumpărate acţiuni de către investitorii străini şi de pe această piaţă”, a spus Paul, prezent la deschiderea şedinţei bursiere de marţi, cu ocazia aniversării a 50 de ani de la înfiinţarea programului CFA (Chartered Financial Analyst – Asociaţia profesională a analiştilor financiari certificaţi internaţional).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Decizia în dosarul de corupţie al senatorului Cătălin Voicu, amânată pentru 1 iunie

    Procesul în sunt judecaţi Cătălin Voicu, Florin Costiniu, Costel Căşuneanu şi Marius Locic s-a încheiat în 14 mai, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) anunţând atunci că sentinţa va fi pronunţată în 29 mai.

    Marţi, judecătorii au amânat pronunţarea unei soluţii în acest dosar până în 1 iunie.

    Procurorul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) a cerut la ultimul termen de judecată pedepse cu executare pentru toţi inculpaţii din dosar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Câte avioane mai aterizează sau decolează de pe Aeroportul Băneasa

    Pe de altă parte, pe acest aeroport s-au înregistrat anul trecut 26.000 de mişcări, adică în medie au decolat şi aterizat circa 70 de avioane pe zi.

    Din totalul curselor care au operat pe aeroportul Băneasa în prima lună de după mutarea curselor low-cost pe Otopeni, 40% au fost zboruri private, iar 44% zboruri-şcoală. De asemenea, 7,5% au fost zboruri tehnice şi doar 2,5% zboruri de tip ambulanţă. Restul au fost curse cargo, umanitare, militare, sau zboruri oficiale.

    Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti susţine că traficul de pasageri pe Aeroportul Băneasca va depăşi în 2012 numărul de 480.000 de pasageri. Trebuie luat însă în calcul şi faptul că aproape 3 luni pe acest aeroport au decolat şi au aterizat o serie de avioane low-cost, care probabil au adus cea mai mare parte a traficului. În 2011, Aeroportul Băneasa a înregistrat un trafic de 2,4 milioane de pasageri.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro