BusinessMagazin

Blog

  • Mii de susţinători ai Ucrainei unite au manifestat pe străzile oraşului Odesa

    După ce s-au adunat, duminică seara, la “Treptele Potemkin”, un monument care a devenit celebru prin filmul lui Serghei Eisenstein, manifestanţii, printre care se aflau şi aproximativ 50 de membri ai grupării paramilitare naţionaliste Pravîi Sektor, au parcurs cele câteva sute de metri până la biroul generalului Ivan Katerinnciuk.

    Ei au scandat sloganuri ca “Odesa în Ucraina!”, “Glorie Ucrainei!” şi au cântat imnul naţional.

    Ivan Katerinciuk, şeful poliţiei din regiunea Odesa, în civil şi însoţit de cei doi adjuncţi, le-a spus, la megafon, că “toată lumea este egală în faţa legii, de aceea contez pe ajutorul şi susţinerea voastră”.

    “Ucraina este unită, iar Odesa face parte din Ucraina”, a continuat el, manifestanţii răspunzându-i cu strigăte de “Ura!”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta spune că Jiru a fost propus de o lună la conducerea CEC, dar este aşteptat acordul lui Cinteză

    “Propunerea este făcută de ministrul Finanţelor de o lună şi aşteaptă avizul Băncii Naţionale, al domnului Cinteză. Jiru a mai fost preşedinte al aceleiaşi bnci, şi vicepreşedinte deci sunt convins că va lua avizul, dar este o procedură şi nu vreau să intru în curtea altora”, a spus Ponta la România TV.

    La jumătatea lunii aprilie, premierul declara că o soluţie de înlocuire a lui Radu Gheţea la conducerea CEC poate fi găsită în acea săptămână, având în vedere că acesta are un contract care expiră abia la anul şi trebuie găsită o soluţie prin care banca să nu plătească aceste despăgubiri.

    În urmă cu două luni, premierul Victor Ponta, atunci ministru interimar de Finanţe, a declarat agenţiei MEDIAFAX că l-a propus pe secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Enache Jiru la conducerea CEC Bank, în locul lui Radu Gheţea.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vânzările de produse nealimentare, alimente, tutun şi carburanţi au urcat cu 9,3% în primele 3 luni

    În serie brută, vânzările de produse nealimentare au înregistrat cea mai mare creştere, de 13,1%, urmate de cele de carburanţi pentru autovehicule, de 7,1%, şi vânzările de alimente, băuturi şi tutun, de 6,1%.

    În serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, vânzările de produse nealimentare au urcat cu 12,3%, cele de carburanţi cu 5,9%, iar comerţul cu alimente, băuturi şi tutun cu 5,7%.

    În luna martie, comparativ cu februarie, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul a urcat pe ansamblu cu 18,2% ca serie brută, datorită creşterii comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+32,5%), vânzărilor de produse nealimentare (+15,4%) şi vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (+13,2%).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Apple a câştigat 120 milioane de dolari într-un proces împotriva Samsung, după ce a cerut 2 miliarde dolari

    Procesul a durat patru săptămâni, iar juraţii au decis că Samsung a încălcat două dintre cele patru licenţe aduse în discuţie de Apple. Totodată, verdictul arată că Apple a încălcat, la rândul său, un brevet Samsung, dintre cele două aduse drept contraargument de compania sud-coreeană, potrivit Bloomberg.

    Apple a încercat să demonstreze că smartphone-urile Galaxy produse de Samsung şi sistemul de operare Android, dezvoltat de Google, copiază caracteristici ale iPhone-ului. Ambele companii au încercat să obţină interdicţii împotriva telefoanelor rivalului pe piaţa SUA. Procesul a vizat dispozitive mai vechi, iar cele mai multe dintre acestea nu mai sunt pe piaţă.

    Analiştii anticipează că procesele dintre Apple şi Samsung vor continua.

    Cele două companii au investit sute de milioane de dolari în numeroase acţiuni în justiţie deschise în zeci de ţări, în încercarea de a câştiga orice avantaj posibil pe piaţa smartphone-urilor, estimată la 338,2 miliarde de dolari anul trecut.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 5-11 mai

    5.05
    INSSE anunţă datele despre călătoriile internaţionale înregistrate la frontiere  în T1

    5.05
    Reuniunea Eurogroup (Bruxelles)

    6.05
    Şedinţa CA al BNR pe probleme de politică monetară şi aprobarea noului Raport asupra inflaţiei

    6.05
    Reuniunea Ecofin (Bruxelles)

    6.05
    Eurostat publică datele comerţului cu amănuntul în UE şi zona euro pentru luna martie

    7.05
    INSSE difuzează statistica natalităţii pentru anul 2013

    8.05
    Lucrările Consiliului UE pentru Afaceri Externe (Bruxelles)

    8.05
    Concert Peter Gabriel (Romexpo, Bucureşti)

    8.05
    Expo Casa Mea (Romaero Băneasa)

    9-11.05
    Târgul Naţional Imobiliar (Palatul Parlamentului, Bucureşti)

    9-11.05
    Conferinţa europeană pentru tineri European Youth Event #EYE2014 (Strasbourg)

  • Cea mai vitează sirenă din lume (VIDEO)

    După ce Sofia o ajută pe mica sirenă Oona să iasă din încurcătură, amuleta ei o transformă şi pe ea în sirenă în semn de recunoştinţă şi o lasă să viziteze regatul secret al apelor. Numai că Cedric (deghizat într-un monstru marin) pune la cale să fure pieptenele magic al sirenei, ceea ce va pune în pericol ambele lumi.

    Cu ajutorul prinţesei Ariel, Sofia se aventurează să o salveze pe Oona şi să împiedice taifunul înainte ca acesta să facă ravagii.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Convergenţă cu UE sau politica “prin noi înşine”?

    Precizarea lui Ponta este o reacţie la declaraţia europarlamentarului liberal Adina Vălean potrivit căreia “România se simte foarte bine în afara zonei euro” şi că PNL nu este interesat de convergenţa economică şi fiscală cu ţările din zona euro, iar liderul partidului, Crin Antonescu, a spus că în campania pentru prezidenţiale va promova ideea renegocierii tratatului fiscal european, la care România a aderat şi care impune ţărilor un deficit structural de cel mult 1% din PIB.

    Dintr-o analiză recentă a BNR reiese cât de necesară este menţinerea unui orizont de convergenţă cu zona euro, date fiind decalajele structurale notabile la nivelul economiei reale care separă România nu numai de UE15, dar şi de celelalte 9 state din Est membre UE.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    5.689
    numărul grupurilor de firme româneşti în 2012, în timp ce numărul grupurilor de firme multinaţionale era de 31.718 (102 controlate din interior, 31.616 controlate din străinătate)

    638 lei
    valoarea medie a pachetului turistic pentru destinaţii interne estimat de ANAT pentru 2014, cu 5% mai mare decât în 2013

    33,3 mld. lei
    valoarea la finele lunii martie a ratelor neplătite la timp pentru creditele bancare contractate de populaţie şi companii, în creştere cu 9% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut

    10,6%
    rata economisirii gospodăriilor în UE în T4 2014, faţă de 10,8% în T3 2014, în timp ce în zona euro, rata economisirii a rămas constantă la 13%

    0,1%
    cu atât a crescut economia SUA în T1 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cel mai slab ritm de creştere din T4 2012 până acum

    0,7%
    inflaţia din zona euro în aprilie, după ce a atins un minim istoric în luna precedentă, de 0,5%

    3.200
    numărul autorizaţiilor pentru construcţia de clădiri rezidenţiale eliberate în martie în România, în creştere cu 5,2% comparativ cu aceeaşi lună din 2013, în timp ce faţă de luna februarie 2014, numărul de autorizaţii a fost mai mare cu 46,6%

  • Noua ofertă a comerciantului isteţ: te uiţi şi cumperi ce vezi cu ochii

    Aceasta pare să fie întrebarea de la care diverse companii producătoare de software au pornit în crearea unor aplicaţii ce se folosesc de tehnologie de recunoaştere vizuală pentru a permite identificarea hainelor după fotografii şi îndrumarea utilizatorului spre magazine care au la vânzare produsele respective.

    Printre aceste firme, scrie the Guardian, se numără Snap Fashion, Cortexica, Slyce ori Style-Eyes, care colaborează cu magazine de îmbrăcăminte, creând aplicaţii ce îndrumă utilizatorii spre articolul căutat sau unul similar, la diferite preţuri, iar experţii în domeniu susţin că nu este departe momentul când identificarea va funcţiona direct cu materiale video.

  • Aşadar, statul o să aibă destui bani

    “În condiţiile în care perspectivele favorabile de creştere economică ar trebui să atragă în continuare investiţii străine, deficitul de cont curent în acest an va fi din nou finanţat integral din fluxul investiţiilor străine directe. Anul trecut, acestea au reprezentat aproape 2% din PIB, iar 2013 a fost al doilea an de creştere a investiţiilor străine directe”, arată analitşii ING.

    În aceste condiţii, preşedintele şi premierul s-au pus de acord, fie şi pentru un moment, întrerupându-şi eterna ciondăneală electorală. Preşedintele Traian Băsescu le-a spus investitorilor americani de la TRW Automotive, cu ocazia inaugurării fabricii de la Roman, că pot avea încredere în economia României, fiindcă aceasta “devine din ce în ce mai competitivă” şi că din totalul ajutoarelor de stat de 770 mil. euro alocate în perioada 2008-2013 s-au consumat numai 320 mil. euro, ceea ce înseamnă că sunt în continuare resurse pentru investitorii străini şi români interesaţi să ceară astfel de ajutoare.

    Premierul Victor Ponta a confirmat, estimând că economia a crescut în T1 cu 3,2% (cel mai probabil a vrut să se refere la creşterea în ritm anual, ceea ce ar însemna însă un ritm mai mic decât cel de 5,2% din T4 2013) şi dând ca posibilă, în consecinţă, o reducere a CAS cu 5% din a doua jumătate a anului, pe baza încasărilor suplimentare la buget din impozitarea construcţiilor speciale, din creşterea colectării şi din reducerea unor cheltuieli, chestiuni pe care Guvernul urmează să le discute cu misiunea FMI care vine în ţară la începutul lunii iunie.

    Conform MFP, în luna martie excedentul bugetului consolidat a fost de 2 mld. euro. În acelaşi timp, execuţia bugetară din primul trimestru s-a încheiat cu un deficit de 900 mil. lei, reprezentând 0,14% din PIB, faţă de 0,67% din PIB în aceeaşi perioadă perioada din 2013.

    Pe de altă parte, MFP continuă programul de îndatorare publică, beneficiind de costurile relativ confortabile la care se poate împrumuta. În luna aprilie, MFP a împrumutat şi 1,25 mld. euro de pe pieţele externe, printr-o emisiune de obligaţiuni pe 10 ani cu cel mai mic cost reuşit până acum, respectiv 3,701% pe an, după care MFP a anunţat că a atras cu opt luni în avans tot necesarul de finanţare externă pentru 2014.

    Pentru luna mai, Ministerul Finanţelor a programat zece licitaţii pentru vânzare de obligaţiuni cu scadenţe de până la zece ani în valoare de 2,6 mld. lei şi una pentru certificate de trezorerie în valoare de 800 mil. lei, sumele planificate să fie atrase fiind cu 20% mai mici decât cele atrase în luna aprilie de pe piaţa internă, respectiv 4,3 mld. lei.