BusinessMagazin

Blog

  • Ponta: Toţi banii economisiţi până la rectificarea viitoare vor fi alocaţi la sănătate şi educaţie

    Afirmaţiile premierului au fost făcute la finalul vizitei pe care acesta a făcut-o la Spitalul Pantelimon, însoţit fiind de ministrul Sănătăţii, Nicu Bănicioiu, şi de secretarul de stat de la Interne Raed Arafat.

    “Pentru că la rectificarea de ieri cei mai mulţi bani s-au dus, aşa cum era normal şi corect de fapt, spre sănătate – de altfel şi la rectificarea din septembrie o să alocăm în continuare bani pentru sănătate – am vrut să văd un proiect de succes. Înţeleg că, doar în 9 luni, de la un spital foare vechi care nu respecta niciun fel de standard, după cum se vede, s-a progresat foarte mult, dar mai este mult de lucru. Am vrut să văd un proiect care mă interesează foarte tare, o maternitate finanţată din fondurile de la Banca Mondială şi care, mi-a spus domnul manager, va fi finalizată peste trei luni(…) De aceea am vrut să văd cu ochii mei, am văzut şi ce merge bine, am văzut şi ce merge prost, şi nu pot decât să consider că, deşi Ministerul Sănătăţii a primit cel mai mult la rectificare, tot n-a primit destul şi, cu siguranţă, orice resurse suplimentare avem, le alocăm pentru sănătate şi educaţie”, a spus Ponta.

    Premierul a arătat că “merge prost” modernizarea maternităţii, proiect finanţat dintr-un credit de 250 de milioane de euro primit de la Banca Mondială, dar factori implicaţi i-au explicat care sunt motivele întârzierii.

    “Proiectul cu maternitatea care este întârziat, am vrut să văd de ce s-au schimbat anumite date tehnice şi mi s-a explicat că e vorba despre noi standarde pe care toate maternităţile din România trebuie să le respecte şi, din acest motiv, tot ceea ce strângem, resurse suplimentare, le orientăm către finalizarea maternităţilor finnţate de Banca Mondială”, a spus Ponta.

    Următoarea rectificare bugetară este programată pentru sfârşitul lunii septembrie.

  • Ponta: Curtea de Conturi s-a trezit că 12.000 de mame de acum 4-6 ani trebuie să dea bani înapoi

    “Curtea de Conturi s-a trezit acum că 12.000 de mame de acum 4-5-6 ani trebuie să dea nişte bani înapoi. Mie mi se pare că este o interpretare greşită a Curţii de Conturi, dar bineînţeles nu am voie, ei nu sunt în subordinea mea”, a spus Ponta.

    El a precizat că şi pentru astfel de cazuri va fi aplicat proiectul de lege privind amnistia, prin care să fie eliminată obligaţia restituirii acestor sume, rezultate din nereguli comise de funcţionari.

    “Mi se pare incorect ca, după cinci ani, să îi ceri unei mame să dea nişte bani pe care i-a primit, nu i-a furat, nu i-a luat cu forţa din casieria agenţiei. Dacă s-au făcut asemenea greşeli, cred că nu poţi să vii după atâţia ani şi să le ceri oamenilor să dea banii înapoi”, a adăugat Ponta.

    Premierul a arătat că situaţia acestor mame vor fi tratate similar pensionarilor care la rândul lor vor beneficia de amnistie fiscală.

    Tot vineri, premierul Ponta a precizat că Legea privind amnistia, care urmează să fie redactată de Ministerul Muncii, va fi aplicată pentru acele persoane care au beneficiat de diverse forme de sprijin, pensii sau indemnizaţii pentru mame şi sunt obligate acum, din cauza unor erori administrative, să restituie bani, Ponta precizând că este o amnistie fiscală, nu penală.

    “În proiectul de lege se va spune foarte clar: ce nereguli s-au făcut până la ziua adoptării legii intră sub amnistie, cine greşeşte de acum încolo plăteşte. Sub incidenţa legii vor intra toate acele persoane care au beneficiat de diverse forme de sprijin – fie pensii, fie cum au fost indemnizaţiile pentru mame – în care, din erori – vorbesc de partea administrativă, partea penală nu intră la Guvern – trebuie să dea nişte bani înapoi”, a spus Ponta.

    Întrebat de presă dacă pensionarii vor beneficia de amnistie indiferent dacă au dat mită sau nu pentru a primi pensii, Ponta a precizat că nu trebuie făcută o confuzie între amnistia fiscală şi cea penală.

    Joi, premierul Ponta a anunţat că Guvernul va aproba un proiect de lege pentru amnistia pensionarilor care trebuie să returneze statului o parte din banii încasaţi anterior, Ponta cerând ministrului Muncii să elaboreze un astfel de act pentru a nu se mai ajunge în situaţia în care aceştia să se sinucidă şi spunând că aceşti pensionari “probabil au greşit”, dar nu au făcut-o “pentru a se îmbogăţi”.

    În ultimele zile au fost relatate cazuri de pensionari care s-au sinucis de teamă că vor fi obligaţi să dea înapoi banii pe care îi primiseră ilegal timp de câţiva ani.

    Astfel, în ultima lună, cinci bătrâni s-au sinucis, speriaţi că vor ajunge după gratii, din cauza anchetei Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) în dosarul pensiilor falsificate.

    În acelaşi timp, mai mulţi medici, acuzaţi că au eliberat ilegal decizii de pensionare, au fost trimişi în judecată pentru luare de mită.

  • Kaufland România a deschis joi al doilea hipermarket din Arad şi al 93-lea al reţelei

    Noul magazin, situat în Calea Aurel Vlaicu nr. 139-151, cuprinde o gamă de până la 20.000 de articole, se arată într-un comunicat al retailerului.

    “Kaufland România a creat până în prezent peste 12.000 de noi locuri de muncă directe în România, la sediul central din Bucureşti, în magazinele deschise, precum şi la centrele logistice situate în Parcul Industrial Ploieşti şi Turda. Regionalitatea constituie unul din punctele forte Kaufland. Portofoliul nostru este axat în principal pe produse de la furnizori naţionali şi regionali, ceea ce contribuie la întărirea economiei locale”, menţionează retailerul.

    Următoarea deschidere va fi în 7 august în Capitală, în cartierul Bucureştii Noi, alte localităţi în care vor fi deschise magazine până la sfârşitul anului fiind Slatina, Gherla, Bacău şi Vatra Dornei.

    De la începutul anului, Kaufland a mai deschis trei hipermarketuri noi, la Târgu Mureş, Oradea şi Târgovişte.

    În 2013, Kaufland a deschis opt hipermarketuri în Paşcani, Rădăuţi, Fălticeni, Galaţi, Ploieşti, Petroşani, Bucureşti Militari şi Bucureşti Pantelimon. Investiţiile în extinderea reţelei de magazine s-au situat între 48 şi 72 milioane euro, având în vedere că suma medie alocată pentru un hipermarket este de 6 şi 9 milioane euro, în funcţie de oraş, valoarea terenului sau suprafaţa magazinului.

    Kaufland este cel mai mare retailer din România după valoarea vânzărilor, depăşind Metro Cash&Carry, Auchan şi Carrefour. Compania a înregistrat în 2013 o creştere cu peste 20% a profitului net, la 331 milioane lei (75 milioane euro), în timp ce afacerile au urcat cu 13%, la 7,26 miliarde lei (1,64 miliarde euro). În 2012, retailerul a avut o cifră de afaceri de 6,4 miliarde lei (1,4 miliarde euro), în creştere cu 15% faţă de 2011, şi un profit net de 274,5 milioane lei (61,6 milioane euro), cu 64% mai mare.

    Retailerul a deschis primul magazin în România în anul 2005. Compania este parte a grupului german Lidl & Schwartz, care mai operează pe plan local reţeaua de discount Lidl.

    Kaufland deţine peste 1.110 magazine în Germania, Cehia, Slovacia, Polonia, Croaţia, Bulgaria şi România.

  • Cererile guvernamentale privind utilizatorii Twitter sunt în creştere netă

    Guvernele au depus în total 2.058 de cereri de informare despre conturi Twitter în prima jumătate a anului, explică reţeaua socială în cel de-al cincilea său raport despre acest subiect.

    Aproximativ 54 de ţări au cerut acest lucru, dar Statele Unite sunt pe primul loc cu 1.257 de cereri. Japonia este a doua, cu 192 de cereri.

    “Analizăm recursurile juridice pe care le avem la dispoziţie pentru a oferi mai multă transparenţă utilizatorilor noştri”, asigură reţeaua socială.

    “În afară de solicitările privind securitatea naţională, raportul nostru arată o creştere netă a cererilor de informaţii despre conturi, cereri de retragere de conţinut şi legate de drepturi de autor”, a precizat el.

  • AAFBR: BNR ar putea reduce dobânda cheie la 3,25% în următoarele 3 luni şi la 3% până la finele 2015

    Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis la 1 iulie să menţină rata dobânzii de politică monetară la 3,5% pe an şi să reducă ratele rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în valută ale instituţiilor de credit, de la 18% la 16%, iar pentru cele în lei au rămas la 12%.

    Analiştii consideră, potrivit opiniilor exprimate într-un sondaj intern al asociaţiei, că banca centrală ar putea reduce dobânda cheie la 3,25% până la finalul anului, jumătate dintre aceştia fiind de părere că scăderea ar putea fi decisă în şedinţa CA din 4 august, când va fi aprobat şi raportul asupra inflaţiei.

    Mai mult, scăderea ar continua pe parcursul anului viitor astfel încât să ajungă la un nivel de 3% la finele lui 2015.

    Următoarele şedinţe ale CA BNR ulterioare celei din 4 august sunt programate pentru 30 septembrie şi 4 noimebrie, în cea din urmă fiind analizat şi aprobat ultimul raport asupra inflaţiei din acest an.

    Analiştii estimează că rezervele minime obligatorii la lei ar putea fi reduse la 10% până la finele lui 2014 şi la 8% până la sfârşitul anului viitor, în timp ce RMO în valută s-ar menţine la 16% în acest an, pentru a coborî la 14% anul viitor, cel mai prrobabil în decembrie.

    Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a admis, după şedinţa CA din iulie, că banca centrală ar putea decide o nouă reducere a dobânzii cheie, în măsura în care traiectoria de scădere a inflaţiei este una de durată.

    “A fost bine poziţionată până acum (rata dobânzii de politică monetară, situată la 3,5% -n.r.), suntem într-un proces de considerare, ca să nu zic de reconsiderare, să vedem în ce măsură traiectoria (inflaţiei – n.r.) este una de durată”, a spus Isărescu.

    Guvernatorul a punctat că membrii CA vor ţine cont la deciziile viitoare privind dobânda cheie de faptul că dobânzile la depozite au ajuns real negative în multe ţări, iar băncile locale se grăbesc să reducă dobânzile la economii, nu la credite, atunci când BNR operează reduceri ale dobânzii de politică monetară.

    “Trăim într-o perioadă în care în multe ţări are loc o represiune financiară, cel care economiseşte este într-un fel penalizat cu dobânzi real negative. Personal – şi am văzut că majoritatea membrilor CA, ca să nu spun toţi, împărtăşesc acest punct de vedere – nu văd deloc necesară, ca să nu spun că mi se pare neeficient sau chiar periculos, o alunecare în direcţia în care şi România să descurajeze economisirea. Este un punct de vedere foarte important în deciziile noastre viitoare, mai ales că ştim că băncile, dacă noi vom mişca rata de politică monetară, primul lucru pe care îl fac este să reducă rata dobânzii la depozite, nu la credite”, a precizat şeful BNR.

    AAFBR este o asociaţie profesională fără scop lucrativ, înfiinţată în ianuarie 2008, reunind 60 de analişti din sectorul bancar, fonduri de pensii, societăţi de administrare a investiţiilor, companii de asigurări şi din piaţa de capital.

  • PNL îi cere lui Ponta să retragă nominalizarea lui Manda la Buget şi să-şi ceară scuze

    “Este inadmisibil ca în România Guvernul să devină o afacere de familie, o afacere între rude, după ce îl avem în marea familie pesedistă pe vicepremierul Gabriel Oprea, ministru de Interne şi naş al lui Victor Ponta, după ce îl avem tot în Guvernul Ponta pe ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, ca văr al primului ministru Ponta, după ce îl avem în fruntea senatorilor PSD ca lider al senatorilor PSD pe socrul primului ministru, astăzi ni se propune să avem şi un fin al preşedintelui Camerei Deputaţilor, domnul Valeriu Zgonea. Credem că este prea mult pentru un guvern cu atâtea rude şi credem că este cazul ca domnul Victor Ponta să înţeleagă că nu e guvernarea familiei lui, ci este vorba despre Guvernul României”, a afirmat Atanasiu.

    El a arătat că “este o batjocură” la adresa românilor să fie propus ministru al bugetului un om “care nu are niciun fel de experienţă profesională în acest domeniu, care nu ar fi putut să ocupe prin concurs nici măcar postul de şef de birou la Ministerul Bugetului”.

    “Este foarte clar că singura tangenţă pe care a avut-o domnul Claudiu Manda cu Ministerul Bugetului este falsul în declaraţii pe care l-a făcut că ar fi fost contabil şef la o firmă pe vremea când încă nu absolvise facultatea”, a adăugat Teodor Atanasiu.

    El a vorbit şi despre rectificarea de buget făcută recent, arătând că aceasta nu are nicio legătură cu necesităţile acestei ţări şi reprezintă “un eşec al guvernului Ponta”.

    Deputatul PSD Claudiu Manda, preşedinte al PSD Dolj şi vicepreşedinte al comisiei de buget-finanţe, va fi propus pentru funcţia de ministru delegat al Bugetului, a anunţat premierul Victor Ponta.

  • Congresul SUA a plecat în vacanţă fără să adopte un pachet legislativ privind imigraţia clandestină

    Camera Reprezentanţilor, dominată de către republicani, a anulat joi un vot prevăzut în acest sens, după ce Barack Obama a ameninţat că va opune, oricum, un vot de veto. Însă Congresul a intrat în vacanţă începând de joi seara şi până pe 8 septembrie, iar republicanii au recunoscut că nu există vreun compromis de ultim moment.

    “Există numeroase acţiuni pe care preşedintele poate şi este necesar să le întreprindă încă de pe acum, fără ca membrii Congresului să fie nevoiţi să acţioneze, în vederea securizării frontierelor şi pentru ca aceşti copii să fie trimişi rapid şi în securitate în ţările lor”, au declarat John Boehner, preşedintele Camerei, alături de alţi lideri republicani, citaţi într-un comunicat-surpriză.

    Barack Obama a cerut pe 8 iulie Congresului să aloce în regim de urgenţă fonduri suplimentare în valoare de 3,7 miliarde de dolari în vederea consolidării mijloacelor poliţiei la frontieră, accelerării procedurilor de expulzare şi suplimentării cu câteva mii a numărului de paturi în centre de retenţie şi cămine care găzduiesc familii şi copii fără documente.

    Dar suma a fost respinsă de către congresmeni. Ea reprezintă echivalentul bugetului anual alocat unui număr de aproximativ 21.000 de poliţişti însărcinaţi cu supravegherea frontierei americane (Border Patrol).

    Camera a avertizat că acceptă să voteze pentru o fracţie din această sumă (659 de milioane de dolari) şi a formulat un amendament controversat la o lege din 2008 privind traficul de persoane. Însă congresmeni apropiaţi Tea Party au apreciat că factura este şi de această dată prea mare şi au respins textul în ultimul moment.

    Legea din 2008 le oferă minorilor care provin din ţări care nu au frontiere comune cu Statele Unite mai multe drepturi decât le oferă copiilor provenind din Mexic. Însă republicanii apreciază că este vorba despre o portiţă exploatată de către cei care trimit în Statele Unite zeci de mii de minori cu scopul de a obţine azil.

    În practică, nu toţi copiii primesc azil, procedurile durează mai mulţi ani, iar în timp ce aşteaptă să ajungă în faţa unui judecător sunt încredinţaţi unor apropiaţi aflaţi deja în Statele Unite.

    Republicanii ar vrea să poată să-i expulzeze mai uşor. Însă majoritatea democraţilor se opune, din motive umanitare.

    Peste 57.000 de minori neînsoţiţi au sosit în Statele Unite începând din octombrie, de două ori mai mulţi decât în anul precedent.

  • Este weekend, vă invităm la film: Metropolis, regizat de Fritz Lang, cu muzică de Giorgio Moroder şi Freddie Mercury

    La ediţia din 1984 a festivalului de la Cannes, compozitorul Giorgio Moroder a prezentat o versiune restaurată a filmului Metropolis, realizat în 1927 de Fritz Lang. Este una dintre cele mai complete versiuni ale capodoperei, la care Moroder a lucrat ani de zile; au fost adăugate efecte sonore, filmul a fost colorat şi a fost adăugată o coloană sonoră de excepţie, cu Pat Benatar, Billy Squier, Jon Anderson, Adam Ant, Bonnie Tyler şi Freddie Mercury.

    Filmul este o capodoperă a expresionismului german, realizat de Lang împreună cu soţia sa, Thea von Harbou (care va deveni, peste nu mulţi ani, o promotoare pe plan artistic şi cinematografic a mişcării naziste).

    Punctul forte al filmului nu este povestea, ci imaginea, de la coloanele de muncitori care se mişcă mecanic la imaginile futuriste ale oraşului şi uzinelor şi la transformarea robotului în femeie, totul este vizual 110%. Mult peste poveştile de duzină care inundă ecranele cinematografelor sau televizoarelor.

    Filmul în versiune completă:

  • Şaptezeci de experţi olandezi şi australieni se află în zona prăbuşirii avionului malaysian MH17

    “Experţi olandezi şi australieni au sosit la locul prăbuşirii vineri dimineaţă”, a informat Ministerul olandez al Securităţii şi Justiţiei, într-un comunicat. “Cei 70 de experţi vor efectua operaţiuni de căutare în diferite locuri din zona prăbuşirii”, precizează textul.

    Experţii olandezi şi australieni au reuşit joi să ajungă la locul prăbuşirii avionului malaysian în estul Ucrainei, după mai multe încercări eşuate, începând de duminică, din cauza luptelor din proximitate. Aceştia au efectuat joi o muncă de recunoaştere, pentru ca cercetările să poată începe cât mai repede posibil, în cursul vizitei următoare, anunţase ministrul olandez al Justiţiei.

    La scurt timp după sosirea experţilor internaţionali, joi, o jurnalistă a agenţiei AFP a auzit mai multe explozii puternice în apropiere de locul prăbuşirii avionului malaysian, în zona controlată de separatişti. O coloană de fum putea fi văzută în zonă, la mai puţin de zece kilometri de locul în care se află în continuare fragmente din cadavrele victimelor şi din epava aeronavei.

    Armata ucraineană a anunţat joi dimineaţă că îşi va suspenda pentru o zi ofensiva din est împotriva separatiştilor proruşi, la cererea secretarului general al ONU, Ban Ki-moon, pentru a permite accesul experţilor internaţionali la locul prăbuşirii avionului.

    Experţii olandezi şi australieni responsabili cu ancheta în cazul prăbuşirii avionului malaysian în Ucraina au fost nevoiţi luni să se întoarcă din drum în timp ce încercau să meargă la locul catastrofei, unde se află fragmente din epava avionului Malaysia Airlines. Marţi şi miercuri, aceşti experţi şi poliţişti au fost nevoiţi să renunţe din nou să se deplaseze la locul catastrofei, din cauza luptelor din proximitate.

    Avionul MH17 al companiei Malaysia Airlines, care efectua cursa Amsterdam-Kuala Lumpur cu 298 de persoane la bord, a fost doborât la 17 iulie, în estul Ucrainei, într-o zonă controlată de rebelii susţinuţi de Moscova. Kievul şi occidentalii i-au acuzat pe separatişti şi pe protectorii lor de la Kremlin că sunt responsabili de această catastrofă.

     

  • Statul a respins propunerile Fondul Proprietatea pentru bonusuri legate de evoluţia acţiunilor la Nuclearelectrica

    Propunerile au fost introduse pe ordinea de zi a Adunării Generale a Acţionarilor de către Fondul Proprietatea, care deţine 9,73% din acţiunile companiei.

    Ministerul Economiei controlează o participaţie de 81,3% din acţiunile Nuclearelectrica.

    Acţionarii Romgaz au respins, miercuri, propuneri similare, introduse însă pe ordinea de zi a Adunării Generale a Acţionarilor chiar de către stat, reprezentat prin Departamentul pentru Energie al Ministerului Economiei, şi de Fondul Proprietatea, care are 10% din acţiunile companiei. Ministerul Economiei are o participaţie de 70% la Romgaz.

    Remuneraţiile suplimentare variabile au fost respinse după ce ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a informat săptămâna trecută că Departamentul pentru Energie nu este de acord cu acordarea de bonusuri conducerilor companiilor Romgaz şi Nuclearelectrica, ai căror şefi au venituri “suficiente pentru momentul actual”.

    În plus, ministrul a respins şi creşterea indemnizaţiilor membrilor AGA Hidroelectrica.

    Acţiunile Nuclearelectrica se aflau în scădere cu 0,8% vineri în primele ore de tranzacţii, pe o piaţă în declin cu 0,5%.