BusinessMagazin

Blog

  • Olanda pregăteşte un acord cu Uganda pentru relocarea migranţilor respinşi, sub supravegherea ONU

    Guvernul Olandei pregăteşte un plan prin care zeci de migranţi vor fi trimişi în Uganda, într-un acord inspirat de politica administraţiei Trump, care a semnat un pact similar cu statul african. Decizia, însă, promite să declanşeze dispute juridice şi proteste internaţionale, scrie Financial Times.

    Ministrul olandez pentru Migraţie şi Afaceri Externe, David van Weel, a declarat pentru Financial Times că un „centru de tranzit” în Uganda, destinat persoanelor deportate din Olanda, ar putea deveni operaţional încă de anul viitor. Totuşi, oficialul a recunoscut că se aşteaptă la numeroase contestaţii legale.

    „Acordul respectă legislaţia internaţională, europeană şi naţională. Dar, desigur, vor exista apeluri la început şi vom vedea atunci dacă soluţia rezistă testului legal”, a spus Van Weel.

    Ministrul a subliniat că respectarea drepturilor omului este o componentă esenţială a acordului semnat luna trecută cu Kampala; un aspect pe care, a remarcat el, Washingtonul nu îl consideră prioritar în aranjamentele sale similare.

    „Nu negăm responsabilitatea pe care o avem faţă de drepturile persoanelor trimise acolo. Este clar. De aceea am cerut implicarea Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) şi a Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM), pentru a administra centrele la faţa locului”, a explicat Van Weel.

    Modelul urmat de Haga aminteşte de acordul semnat în august de administraţia Trump, prin care Uganda acceptă migranţi respinşi din Statele Unite. Spre deosebire de Olanda, însă, Washingtonul nu implică nicio agenţie ONU în planurile sale de deportare.

    Deşi guvernul olandez insistă că proiectul respectă standardele internaţionale, activiştii pentru drepturile omului avertizează că relocarea forţată a migranţilor în state africane ar putea încălca Convenţia de la Geneva privind statutul refugiaţilor şi ar crea „lagăre externe de azil” criticate deja în Europa.

  • Cei mai puternici bani de pe Wall Street intră în jocul Apărării: Armata SUA vrea să-şi finanţeze infrastructura cu capital privat

    Armata americană deschide porţile celor mai mari giganţi financiari de pe Wall Street – Apollo, Carlyle, KKR şi Cerberus – pentru a finanţa o transformare uriaşă a infrastructurii sale, estimată la 150 de miliarde de dolari, informează Financial Times.

    Secretarul armatei, Daniel Driscoll, împreună cu secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, au convocat săptămâna trecută, la Washington, un forum exclusivist cu reprezentanţii a circa 15 dintre cele mai influente fonduri de investiţii americane. Scopul: identificarea unor „proiecte solide şi strategice” care să atragă capital privat în sprijinul nevoilor logistice ale armatei.

    „Le-am spus investitorilor: ‘Iată activele noastre – depozite, terenuri, resurse – pe care le folosim insuficient. Cum putem colabora? Ce modele de finanţare inteligente ne puteţi propune?’”, a declarat Driscoll pentru Financial Times.

    Într-o abordare fără precedent, armata SUA explorează mecanisme de finanţare inovatoare, care ar putea include construcţia de centre de date, facilităţi pentru procesarea pământurilor rare sau chiar schimburi de terenuri guvernamentale contra putere de procesare informatică („compute power”).

    „Nu ne dorim proiecte simbolice, ci proiecte consistente, care să conteze cu adevărat”, a subliniat Driscoll.

    Participanţii la întâlnire au discutat inclusiv scenarii în care fondurile private ar putea construi centre de date pe bazele militare americane, urmând ca guvernul să le închirieze ulterior – o strategie menită să reducă timpul de construcţie şi costurile iniţiale.

    Această iniţiativă vine în contextul noii politici economice a administraţiei Trump, care încurajează o legătură mai strânsă între stat şi sectorul financiar privat. În august, preşedintele a semnat un ordin executiv ce permite includerea activelor private în planurile de pensii americane – un pas considerat de analişti ca un semnal clar de sprijin pentru industria de capital privat, estimată la peste 13 trilioane de dolari.

    Printre firmele participante s-a numărat şi Cerberus Capital Management, fondat de Steve Feinberg, actualul secretar adjunct al Apărării şi un apropiat al preşedintelui Trump. Feinberg a promis că se va retrage din orice legături financiare cu Cerberus, după numirea sa în administraţie.

    Dacă planul se va concretiza, parteneriatul dintre Wall Street şi Pentagon ar putea marca începutul unei noi ere de colaborare între capitalul privat şi securitatea naţională americană, o combinaţie ambiţioasă între profit, tehnologie şi putere militară.

  • O nouă operaţiune de sabotaj instrumentată de Rusia în România

    Serviciul Român de Informaţii anunţă că a dejucat, în cooperare cu parteneri naţionali şi internaţionali, o nouă operaţiune de sabotaj instrumentată de Rusia în România.

    Serviciul Român de Informaţii, în cooperare cu DIICOT, MAI-DCCO şi MApN-DGIA, precum şi cu servicii partenere externe, informează că a prevenit comiterea unei noi operaţiuni de sabotaj pe teritoriul naţional, cu implicarea a doi cetăţeni ucraineni, aflaţi sub coordonarea directă a unor reprezentanţi ai serviciilor secrete ruse, scopul acestora fiind distrugerea prin incendiere a unui sediu al companiei NOVA POST din municipiul Bucureşti.

    Astfel, în intervalul 14-15 octombrie 2025, SRI a identificat şi monitorizat doi cetăţeni ucraineni care au accesat teritoriul naţional dinspre Polonia spre Bucureşti şi au depus la sediul NOVA POST din Bucureşti două colete care conţineau dispozitive incendiare cu iniţiere de la distanţă, confecţionate artizanal, disimulate în căşti audio şi piese auto, respectiv componente de monitorizare a locaţiei prin GPS.

    „Angrenarea echipelor proprii şi a resurselor specializate a permis identificarea imediată a coletelor incendiare, dezamorsarea acestora şi prevenirea iniţierii intenţionate sau accidentale a dispozitivelor. În prezent, organele judiciare, împreună cu structurile poliţieneşti şi cele cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale din ţara noastră, derulează investigaţii, inclusiv în format partenerial, privind acţiunile celor doi cetăţeni ucraineni. Expertiza preliminară relevă un modus operandi complex: utilizarea de substanţe incendiare (termit şi nitrat de bariu), disimularea acestora cu posibilitatea iniţierii lor de la distanţă, respectiv adoptarea de către cei doi cetăţeni ucraineni a unor măsuri de autoprotecţie specifice serviciilor de informaţii. Datele obţinute confirmă afilierea celor doi cetăţeni ucraineni la o reţea extinsă de sabotori vizând ţări europene, controlată de serviciile secrete ruse. Acţiunile acestora se încadrează în acelaşi tipar operaţional care vizează infrastructura extinsă a companiei NOVA POST – cea mai mare companie privată de curierat ucraineană”, informează SRI.

    Reuters anunţa, mai devreme, că Polonia şi România au dejucat un complot rus privind trimiterea de colete explozive.

    Polonia şi România au reţinut opt persoane suspectate de planificarea unor acte de sabotaj în numele Rusiei, au declarat marţi autorităţile din Varşovia, trei arestări fiind legate de un presupus nou plan de trimitere a unor colete explozive, de data aceasta către Ucraina.

    Oficialii europeni au acuzat anterior Rusia pentru detonarea unor colete transportate de DHL şi DPD în Europa în 2024, în ceea ce serviciile de securitate au declarat că a fost parte a unui test pentru un complot rus de a declanşa explozii pe zborurile de marfă către Statele Unite. Rusia a negat existenţa unor astfel de planuri.

    Polonia afirmă că a fost ţinta unor tactici precum incendii provocate şi atacuri cibernetice într-un „război hibrid” purtat de Rusia pentru a destabiliza naţiunile care susţin Kievul în războiul rus din Ucraina. Moscova a negat aceste acuzaţii.

    „Informaţiile preliminare indică faptul că au creat un fel de rută pentru a trimite explozibili prin Polonia şi România către Ucraina”, a declarat Jacek Dobrzynski, purtătorul de cuvânt al coordonatorului serviciilor speciale.

    „Unul dintre ei, un ucrainean în vârstă de 21 de ani, a fost reţinut aici, în Polonia, lângă Varşovia. Colegii săi, care călătoreau spre România, au fost reţinuţi de serviciile speciale româneşti la Bucureşti”.

    Procuratura Naţională Poloneză a declarat că transporturile de colete au fost interceptate de România înainte de a provoca vreun prejudiciu.

    Transporturile ar fi trebuit să ia foc sau să explodeze în mod spontan în timpul transportului, iar scopul acţiunilor planificate era de a intimida populaţia şi de a destabiliza ţările Uniunii Europene care susţin Ucraina.

    Dobrzynski a mai spus că, în ultimele luni, Agenţia de Securitate Internă a reţinut un total de 55 de persoane care au acţionat în detrimentul Poloniei şi în numele serviciilor secrete ruse.

  • ​Arnaud Charmetant, preşedintele Asociaţiei pentru Agricultură Integrată, Durabil Economică şi Rentabilă (AIDER): Calitatea terenurilor agricole din România este foarte bună, fermierii români sunt flexibili

    Atuurile României în domeniul agriculturii sunt legate atât de calitatea terenurilor, dar şi de cât de uşor se pot adapta fermierii români, care lasă domenii precum cel de IT, cel economic pentru a deveni antreprenori în agricultură. Astfel caracterizează Arnaud Charmetant, preşedintele Asociaţiei pentru Agricultură Integrată, Durabil Economică şi Rentabilă (AIDER) piaţa locală, făcând o comparaţie cu Franţa. El a fost prezent la conferinţa  ZF Agrobusiness Summit 2025.

    „Faţă de Franţa, România are în plus calitatea terenurilor, sunt foarte bune. Avem fermieri care sunt mult mai flexibili decât cei francezi, care moştenesc businessul din familie. Vedem fermieri din Romania cu viziune diferită. Unii fermieri sunt IT-işti, alţii sunt economişti, alţii agronomi şi viziunea lor este total diferită. Aici avem un avantaj prin diversitatea fermierilor şi se creează o dinamică care duce spre spre o schimbare pozitivă”, a spus Arnaud Charmetant, preşedintele Asociaţiei pentru Agricultură Integrată, Durabil Economică şi Rentabilă (AIDER):.

    Ce a mai declarat Arnaud Charmetant în cadrul ZF Agrobusiness Summit 2025:

    „Am ajuns în România acum 22 de ani ca tânăr student, am devenit fermier, am ales Romania pentru că era o ţară cu foarte multe oportunităţi, cu potenţial extrem de mare, condiţiile pedoclimatice foarte bune, cu acces la apă pentru irigaţii, deschidere către portul Constanţa, care este un mare avantaj pentru comercializare.

    Trebuie să procesăm, dar ca fermier, provocarea cea mai mare este să asigurăm un flux constant ca volum, dar acum dorim să avem şi produse sustenabile. Trebuie să jonglăm cu mulţi factori care sunt imposibil de controlat – vreme, preţ. Cu toate acestea, fermierii rămân în Romania şi fac performanţă.

    Legat de educaţia fermierilor, vedem un interes mai mare în cadrul Asociaţiei al fermierilor  care doresc să schimbe practicile în ferme, să devină mai sustenabile nu numai din punct de vedere al mediului, dar şi din punct de vedere economic.

    Pentru a supravieţui în piaţă trebuie să ştim să evoluăm, să schimbăm practici. Promovăm foarte mult reducerea lucrului la sol pentru a nu pierde apa. Irigaţiile sunt un factor foarte important, dar vedem că următoarea provocare este accesul la apa. S-a văzut deja în câteva zone din Romania unde din cauza unui nivel foarte scăzut al Dunării, resursa de apă a fost mai redus. Trebuie să ne gândim şi mai departe. Irigaţiile sunt foarte bună, dar vor fi doar pentru unele zone.

    Pentru fermieri, schimbări climatice sunt o realitate, deja nu mai sunt excepţie. Atunci, trebuie să te adaptezi şi să schimbi practici pentru a rămâne pe piaţă, să asiguri un volum constant şi să fie şi o marfă sustenabilă, mai prietenoasă cu mediul.

    Prima investiţie este în om, pentru că trebuie să ai curajul să schimbi ce faci de 25 de ani, arătura, discuitul sunt modelul în agricultură, dar astăzi nu este unul de viitor, ţinând cont că volumul de precipitaţii anuale este mai redus şi atunci trebuie să schimbi tehnologii. Fermierii au nevoie de ajutor, de susţinere, să fie încurajat să schimbe tehnologii.

    Trebuie şi susţinere financiară să adapteze tehnologia pe care o are în fermă, să poată să acceseze unelte digitale care ajută la luarea unor decizii mai bune, mai sustenabile şi să poată să reziste.

    E greu să faci o comparaţie între Franţa şi România, piaţă este foarte diferită. În Franţa, sectorul de cooperative este foarte dezvoltat, cel de desfacere, vânzarea producţiei este mult mai organizat, mai structurat. Romania istoric este un mare exportator, după care ne ducem direct către traderi.

    Nu ştiu dacă un model franţuzesc este perfect, pot fi luate lucrurile bune şi adaptate în Romania, dar cred că şi Romania are un context foarte diferit şi trebuie să găsească propriile soluţii. România are diferită partea de infrastructură, suntem în urma Franţei”.

  • Ministrul Transporturilor ameninţă cu demiterea directorilor CFR

    Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Ciprian Constantin Şerban, a cerut directorilor CFR Călători şi CFR Infrastructură să ia măsuri urgente pentru normalizarea circulaţiei trenurilor.

    „Le cer, directorilor CFR Călători şi CFR Infrastructură (CFR S.A.), să ia toate măsurile pentru ca trenurile să poată circula în condiţii normale. În cazul în care nu vor găsi soluţii prin dialog, mă văd obligat să solicit măsuri împotriva ambilor.
    Situaţia creată este una cu impact social, iar eu, ca ministru, sunt obligat să iau decizii pentru cetăţeni. Trebuie să menţionez că ARF (Autoritatea pentru Reformă Feroviară) a alocat deja pentru CFR Călători, pentru luna aceasta, 243 de milioane de lei. Această sumă este destinată inclusiv plăţii datoriilor de peste 70 de milioane de lei pe care CFR Călători le are acum faţă de CFR Infrastructură, administratorul infrastructurii feroviare”, arată Ciprian Şerban.

    Ca atare, spune ministrul Transporturilor, directorul general al CFR Călători, Traian Preoteasa, „are, acum, posibilitatea să plătească această datorie şi să stingă acest conflict” care creează probleme, în primul rând călătorilor.

    La rândul lui, directorul general al CFR Infrastructură (CFR S.A.), Ion Simu, ar trebui să abordeze situaţia „lucid, astfel încât circulaţia trenurilor să nu fie întreruptă”.

    „Chiar dacă managementul celor două Companii este selecţionat în baza Ordonanţei privind managementul corporativ (109/2011), directorii acestora trebuie să înţeleagă, în primul rând, rolul social al activităţilor pe care le prestează. Cred că cei doi nu au înţeles că principala lor obligaţie nu este să câştige bani în detrimentul serviciilor publice prestate. Rolul lor este să ofere servicii publice de calitate şi nu să se folosească de funcţiile pe care le deţin pentru răfuieli personale.
    Ca ministru, nu voi tolera astfel de comportamente, iar cine nu înţelege că este în slujba cetăţeanului va pleca acasă”, adaugă Şerban.

  • ANAF a scos la vânzare un pat de frasin – sute de comentarii ironice

    Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti – Serviciul valorificare bunuri confiscate în materie penală a anunţat că scoate la vânzare, începând cu 20 octombrie 2025, un pat din lemn de frasin, cu dimensiunile 1,60 x 2 metri, la preţul de 500 de lei. Ridicarea bunului se face de la locul de depozitare, cheltuielile fiind suportate de cumpărător.

    Anunţul oficial, publicat pe pagina de Facebook a instituţiei, a stârnit sute de comentarii ironice din partea internauţilor, mulţi glumind pe tema bunurilor confiscate de ANAF.

    Utilizatorii au sugerat că agenţia ar putea vinde şi borcane cu gem, murături, noptire sau capace de WC, comparând situaţia cu confiscarea unor obiecte banale, în timp ce marii datornici rămân neexecutaţi.

    Printre cele mai amuzante comentarii se numără: „Ce urmează, pătuţuri de copii? Veioza de pe noptiera mamei?”, „Pare că ANAF scoate la licitaţie şi hârtia igienică” sau „În curând apar şi borcanele cu gem şi murături”.

  • Fenechiu (PNL): Patru judecători CCR sunt magistraţi sau au soţi magistraţi, nu există influenţă PSD

    Întrebat, marţi, la Digi 24, dacă este o coincidenţă că patru din cinci judecători sunt propuşi de PSD, Fenechiu a răspuns: „Partidul Social-Democrat a susţinut această reformă şi am certitudinea că nu există o influenţă a Partidului Social-Democrat în poziţia judecătorilor”.

    Senatorul liberal a oferit însă o altă explicaţie: „Răspunsul la întrebarea dumneavoastră este uşor altul. Nu e o coincidenţă faptul că trei din judecătorii care s-au pronunţat împotrivă sunt magistraţi şi au o legătură largă cu casta magistraţilor. Al patrulea judecător are soţul judecător. Şi al cincilea este într-o relaţie extrem de bună cu cei trei de care vorbeam”.

    Referitor la o posibilă interferenţă politică, Fenechiu a argumentat: „Nu am putea vorbi de o interferenţă cu PSD-ul pentru că, în ultima instanţă, cu excepţia domnului Licu şi respectiv a domnului Busuioc, ceilalţi au fost numiţi practic de Liviu Dragnea”.

    „Una peste alta, PSD este componentă a coaliţiei. Colaborarea noastră cu Partidul Social-Democrat e o colaborare serioasă, cu excepţiile de rigoare pe care le ştim şi le vedem, iar în materie de justiţie, în general, nu am avut, în ultima perioadă cel puţin, derapaje”, adaugă senatorul liberal.

    Pe de altă parte, Fenechiu susţine că CCR şi-a schimbat practica judiciară în cazul pensiilor speciale, contrazicindu-se faţă de decizii anterioare.

    „Nu cred că a fost o greşeală şi vă spun de ce. Dacă vă uitaţi pe cronologia faptelor, constataţi că pe 28 iulie premierul Bolojan a trimis nota de modificări, tabelul de modificări către CSM”.

    Senatorul a explicat că procesul a avut etape succesive: CSM a refuzat iniţial să discute pe o ciornă, solicitând o cerere oficială. „La jumătatea lui august, Ministrul Muncii a trimis o adresă pe CSM cu modificările, dar nu a solicitat un aviz, a solicitat un punct de vedere”, a precizat Fenechiu, menţionând că acel aviz a fost solicitat două zile mai târziu.

    Referitor la practica Curţii Constituţionale, senatorul PNL spune: „Uitaţi-vă pe deciziile curţii şi veţi observa că avem decizia în care curtea a constatat că avize sau lipsa emiterii avizului pe adrese trimise înainte cu 5-7-9 zile nu au constituit motiv de neconstituţionalitate. Deci, practic, curtea şi-a schimbat practica pornind de la acea prevedere din legea 303 cu faptul că CSM-ul dă avize în termen de 30 de zile”.

    Întrebat dacă CCR se contrazice, Fenechiu a confirmat: „Da, eu zic că se contrazice şi chiar şi în ipoteza în care merge pe teoria că erau necesare 30 de zile, eu cred că o curte constituţională serioasă analizează toate lucrurile în raport de urgenţă”.

  • Alarmă la Wikipedia: traficul scade cu 8% din cauza inteligenţei artificiale

    Fundaţia Wikimedia, care administrează proiectul Wikipedia, anunţă o scădere cu aproximativ 8% a vizualizărilor paginilor faţă de aceleaşi luni din 2024, atribuind acest declin impactului inteligenţei artificiale şi al reţelelor sociale.

    Referitor la cauzele scăderii traficului, reprezentanţii Wikimedia explică: „Utilizatorii petrec mai mult timp pe motoarele de căutare, chatbot-urile AI şi reţelele sociale pentru a găsi informaţii”.

    Tendinţa reflectă preocupările globale cu privire la modul în care AI reduce traficul pe site-urile web.

    Fundaţia non-profit avertizează că scăderea numărului de vizite ar putea avea consecinţe grave: reducerea numărului de voluntari şi a finanţării, precum şi un conţinut mai puţin fiabil pe platformă.

    Întrebaţi implicit despre natura traficului, analiştii Wikimedia au descoperit o anomalie semnificativă: „În jurul lunii mai 2025 am început să observăm un trafic neobişnuit de mare, aparent uman, provenind în principal din Brazilia”, scrie ANSA.

    Investigaţiile ulterioare au relevat că „o mare parte din traficul neobişnuit de ridicat pentru perioada mai-iunie provenea de la roboţi creaţi pentru a evita detectarea”.

    Referitor la soluţiile luate în considerare, Wikipedia a analizat, apoi a abandonat ideea de a include rezumate generate de IA în partea de sus a articolelor sale, din cauza opoziţiei puternice din partea editorilor voluntari.

  • Turcan, despre decizia CCR privind reforma pensiilor magistraţilor: Pare să fie influenţată de PSD

    Decizia Curţii Constituţionale (CCR) privind pensiile speciale ale magistraţilor nu poate fi separată de PSD, spune la RFI deputata PNL Raluca Turcan.

    Judecătorii CCR au respins legea privind pensiile speciale, pentru că Guvernul nu a aşteptat avizul CSM.

    Deputata liberală precizează că „dacă exista un viciu de procedură, primul care ar fi trebuit să se sesizeze ar fi trebuit să fie Ministerul Justiţiei”.

    Raluca Turcan comentează decizia CCR privind pensiile speciale ale magistraţilor: „Dacă n-aş spune adevărul, ar însemna să mă decredibilizez. În mod evident, decizia CCR nu poate fi separată de PSD. Am văzut cu toţii ce se întâmplă în coaliţia de guvernare, faptul că nu toată lumea pare să tragă la aceeaşi căruţă, că decizii ale premierului sunt contestate de către PSD în spaţiul public, mai mult decât atât, avem şi voturi în Parlamentul României împotriva unor decizii luate în Guvern, avem instituţii care funcţionează pe vot politic, în care PSD-ul practic îşi face propriul joc, sfidând aşteptările oamenilor. Şi la CCR pare să avem o decizie influenţată de către PSD”.

    Deputata PNL spune că varianta de dorit ar fi o nouă asumare a răspunderii Guvernului asupra legii privind pensiile speciale ale magistraţilor: „Mai există spaţiu de manevră, care ar putea să constea fie într-o nouă angajare a răspunderii Guvernului, dacă motivarea permite lucrul acesta, iar dacă motivarea nu permite, atunci ar mai exista calea unei dezbateri parlamentare, proiect de lege în Parlament, unde iarăşi sunt destul de sceptică cu privire la realizarea unei majorităţi care să aducă echitate”.

  • Inspectorii ANAF au constatat un prejudiciu de peste 29 milioane de lei la o companie din comerţul cu autoturisme second-hand, reprezentând TVA datorată bugetului de stat

    Inspectorii ANAF de la Direcţia Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) au constatat un prejudiciu de peste 29 milioane de lei, reprezentând taxa pe valoarea adăugată (TVA) datorată bugetului de stat, la o companie din comerţul cu autoturisme second-hand.

    Societatea verificată a aplicat în mod nelegal şi abuziv regimul special de marjă pentru toate vânzările de autoturisme efectuate către persoane fizice şi juridice din România şi din alte state.

    Autoturismele respective nu fuseseră achiziţionate la rândul lor în regim de marjă, aşa cum prevede legea.

    Prin aplicarea unei marje artificiale de aproximativ 100 de euro (inclusiv TVA) pentru fiecare autoturism, societatea a diminuat semnificativ TVA declarat şi plătit la bugetul de stat.

    Totodată, inspectorii antifraudă au constatat că o parte dintre beneficiarii externi din Uniunea Europeană nu deţineau cod valid de înregistrare în scopuri de TVA la momentul livrării. În aceste cazuri, livrările nu sunt scutite de TVA, iar societatea trebuia să colecteze TVA aferentă tranzacţiilor.

    Investigaţiile inspectorilor antifraudă au relevat că reprezentanţii societăţii au repetat acelaşi tip de fraudă şi prin alte firme, folosind acelaşi mod de operare:înfiinţau succesiv noi societăţi comerciale, acumulau datorii la bugetul de stat prin aplicarea abuzivă a regimului de marjă şi solicitau ulterior intrarea în insolvenţă, pentru a evita executarea silită de către ANAF.

    Verificările se desfăşoară în prezent în locaţii situate în judeţele Ilfov şi Prahova, în cooperare cu Direcţia Naţională Anticorupţie – Structura Centrală. Aceste controale continuă în paralel cu percheziţiile efectuate de organele de urmărire penală.

    În acelaşi timp, structurile regionale ale DGAF desfăşoară acţiuni de verificare şi monitorizare a transporturilor intracomunitare de autoturisme second-hand, în apropierea punctelor de trecere a frontierei din vestul ţării.