BusinessMagazin

Blog

  • Wii pentru PC

    Cele mai noi turnee de tenis nu au nimic de-a face cu zgura sau iarba si se disputa chiar si in birourile companiilor. Consolele Nintendo Wii datoreaza acest succes unei caracteristici tehnice revolutionare prin care miscarile personajului din joc sunt determinate de exact aceleasi gesturi ale persoanei reale din fata ecranului. Serviciul de pilda se executa ridicand mana in care este tinut dispozitivul de control, la fel ca intr-un meci real. A fost un as pentru Nintendo, doar vanzarile din luna decembrie, de un milion de bucati, fiind un argument suficient. In timp, producatorul japonez a extins numarul jocurilor disponibile si pe cel al tipurilor de „telecomenzi“ specifice. Un singur lucru a ramas neschimbat: consola in sine, absolut obligatorie pentru acest tip de realism aerobic al jocurilor.

    O companie din Boston, Motus Corporation, spera insa sa duca succesul jocurilor bazate pe miscari naturale dincolo de consola Nintendo. Controller-ul Motus Darwin permite acest lucru pe multe dintre sistemele non-Nintendo, inclusiv pe PC. Iar Motus nu e nici macar prima companie care vrea sa concureze cu Wii. Controller-ul Sixaxis pentru PlayStation 3, de exemplu, are aceleasi caracteristici. Dar presedintele Motus, Satayan Mahajan, spune ca Darwin permite o experienta de joc si mai realista decat chiar la Wii-urile originale, pentru un pret cuprins intre 79 si 99 de dolari pe piata americana. Mahajan mizeaza in acest sens pe experienta de pana acum a companiei, specializata in realizarea de echipamante electronice pentru perfectionarea jucatorilor de golf, in sine niste jocuri virtuale de golf similare celor care se pot juca pe o consola Wii. Motus calculeaza pozitia jucatorului in mod diferit fata de telecomanda Wii. Nintendo foloseste un senzor atasat pe monitor care comunica cu telecomanda. Motus Darwin masoara pozitia „absoluta“ a jucatorului, raportata la Pamant, folosind giroscoape si accelerometre care urmaresc nordul magnetic si percep directia in care sunt indreptate.

    Oficialii companiei spun ca strategia de marketing este sa promoveze intr-o prima faza noul dispozitiv catre jucatorii profesionisti din sport, speculand faptul ca aceasta categorie nu a avut intotdeauna o relatie satisfacatoare cu Nintendo. Pasionatii de golf spun chiar ca dupa perioada iernii, cand se joaca exclusiv pe consolele Wii, resimt pe terenul real o modificare a miscarilor care i-au consacrat.

  • Caut casa de schimb

    Daca sunteti o banca autorizata, investitor pe piata Forex sau aveti de platit/incasat o suma de bani la cursul valutar al zilei, site-urile specializate pe publicarea cursului valutar va ofera deja informatii suficiente.

    Daca vreti sa schimbati efectiv o suma de bani dintr-o valuta in alta acestea sunt aproape inutile, fiecare birou de schimb al bancilor sau caselor de schimb valutar avand propria politica, influentata, e drept, de cursul afisat de Banca Nationala.

    Ce casa de schimb valutar ofera cele mai bune conditii pentru tranzactia pe care vreti sa o realizati? Un raspuns interesant il ofera pe internet site-ul kmbio.ro, o microaplicatie web lansata recent de Projaektiv.

    Octavian Druta, CEO al firmei Projaektiv, spune ca serviciul se adreseaza "celor care vor sa afle rapid informatii despre cursul valutar pentru luarea unei decizii avantajoase" si ofera exemplul unei persoane care trebuie sa schimbe 100 de euro. Aceasta persoana are nevoie sa afle ce casa de schimb ofera in acelasi timp un curs avantajos dar si o localizare optima fata de locatia acesteia. Functia de localizare este inca in dezvoltare si va fi adresata celor care intra pe kmbio atat de pe telefonul mobil cat si de pe un PC.

    In prezent site-ul se afla in perioada de testare beta si ofera cursurile a doar cinci banci comerciale din Romania, considerate ca "oferind de regula cele mai avantajoase cursuri". Kmbio afiseaza cursurile de schimb doar pentru cele mai uzuale valute, respectiv euro si dolar.

    Toata aceasta limitare la doar cateva informatii a fost facuta pentru a pastra simplitatea serviciului. Din doar doua click-uri se ajunge la informatiile dorite: unul pentru a selecta valuta cautata si urmatorul pentru a comanda afisarea rezultatelor.

    In ceea ce priveste partea de monetizare, proprietarul a afirmat ca serviciul va ramane in continuare gratuit pentru utilizatorii obisnuiti, microplanul de afaceri urmand sa includa servicii publicitare si subscriptii platite pentru oficiile de schimb valutar care doresc sa se inscrie in sistem.

  • Pe toti ne cheama Google

    Pentru cei mai multi utilizatori de internet, Google este cel mai mare motor de cautare din lume. In spatele acestui superlativ stau insa multe alte servicii, compania putand fi asemanata cu o caracatita care si-a extins de-a lungul vremii tentaculele intr-o multime de domenii. Practic, Google are acum in jur de 117 servicii online diferite, de cautare, de publicitate, de comunicare si socializare, de statistica, de localizare in spatiu, nemaipunand la socoteala alte 11 care nu mai exista in prezent pentru ca fie nu au trecut de perioada beta, de testare pe piata, fie au fost incorporate in servicii mai complexe. Numai pentru cautare online, spre exemplu, compania ofera 35 de servicii, majoritatea fiind pagini de internet echivalente Google, dar care isi concentreaza cautarea pe un singur domeniu, cum ar fi filme, muzica, fotografii sau stiri.

    Cu toate acestea, pozitia dominanta pe internet nu pare a fi suficienta pentru Google, care vrea acum sa atraga online si ceea ce de obicei se petrecea exclusiv pe computerele personale – stocarea de continut digital pe serverele Google, plecand de la documente si pana la melodii, poze, filme sau orice alt tip de fisiere, pe principiul deja cunoscut ca „the network is the computer“, adica tot ceea ce se gaseste pe un anumit hard disk poate fi mutat pe internet, spre a fi accesibil de oriunde. Despre un astfel de serviciu, la care compania ar fi inceput sa lucreze in urma cu cativa ani, se zvoneste de multa vreme, insa publicatia The Wall Street Journal a scris la finalul anului trecut, citand surse apropiate planurilor Google, ca Gdrive, cum se va numi serviciul, ar putea fi lansat in lunile urmatoare.

    Conducerea Google nu a dorit sa comenteze informatia. „Capacitatea de stocare este o componenta importanta in strategia noastra de a atrage clienti catre aplicatiile online“, spune unul dintre reprezentantii companiei, refuzand insa sa vorbeasca despre alte servicii de stocare in afara de cele pe care deja le ofera, incepand cu Gmail si cu Google Docs, de lucru in retea pe baza unor documente accesibile mai multor utilizatori. „Mail-ul, continutul digital si documentele se vor muta pe internet, fiind deci mai usor de accesat si de utilizat“, spune acelasi reprezentant al Google. „Ne vom concentra pe imbunatatirea serviciilor web, in care intra si capacitatea de stocare, dar momentan nu avem niciun anunt de facut.“

    Gdrive ar urma sa furnizeze un anumit spatiu de stocare gratis, iar suplimentarea lui sa se plateasca, desi nu se stie cum anume vor fi structurate costurile, avand in vedere ca noul serviciu ar urma sa functioneze ca un fel de inglobant al tuturor serviciilor de stocare oferite de Google, cu acces la documente pe baza cautarii dupa cuvinte-cheie. Pentru cei ce isi creeaza o adresa de Gmail noua, spatiul de stocare porneste de la 2,8 GB de memorie si poate depasi 5 GB, in conditiile in care capacitatea creste cu peste 25 MB in fiecare zi. Anul acesta, compania a inceput sa ofere si utilizatorilor de alte servicii posibilitatea de a cumpara spatiu de stocare in cadrul acestora. Spre exemplu, Picasa Web Albums, unde pot fi pastrate fotografii, ofera gratuit un spatiu de 1 GB, dar utilizatorii pot plati 20 de dolari pentru 6 GB in plus, 75 de dolari daca vor 25 GB, 250 de dolari pentru 100 GB si 500 de dolari pentru 250 GB. „Fiecare din aceste servicii are propria sa componenta de oferta gratuita. Dar are sens ca la un moment dat sa fie unite sub acelasi acoperis“, a declarat Jason Freidenfelds, purtator de cuvant al Google, pentru revista Popular Mechanics.

    Pentru un serviciu ca Gdrive, analistii considera ca preturi precum cele de mai sus ar fi prea mari; ar fi nerentabil sa platesti 500 de dolari pentru 250 GB, cand un hard disk de patru ori mai mare va costa in 2010 in jur de 300 de dolari, potrivit estimarilor Microsoft. Avantajul unui asemenea serviciu de stocare online este insa evident mobilitatea, faptul ca accesul la continutul digital nu mai depinde de computerul unde fisierele sunt salvate si nici de echipamente portabile de stocare, ci doar de accesul la internet printr-un cont personal protejat de parola.

    Dar cat de sigur ar putea fi acest sistem, pentru utilizatori care stocheaza pe Gdrive documente importante? Faptul ca exista un cont si o parola nu garanteaza siguranta informatiilor, mai ales ca pentru un hot de informatii, parola nu reprezinta o piedica prea mare. Iar avantajul mobilitatii ar putea deveni un dezavantaj in situatii in care conexiunea la internet nu functioneaza sau nu exista deloc, cum se intampla in avion, de exemplu.

    Gdrive nu este prima initiativa de acest gen, principalii competitori ai Google, Microsoft si Yahoo!, avand deja in oferta si servicii de stocare online. Dar cu toate acestea, servicii precum SkyDrive, Box.net, Mozy sau Yahoo! Briefcase nu au castigat foarte multi adepti. Acesta din urma, spre exemplu, a propus un model greoi de acces la continutul digital plasat pe internet – utilizatorii trebuie sa acceseze un site si sa urmeze mai multi pasi pana ajung la documentele stocate online. Metoda pare totusi ceva mai eficienta impotriva furtului de informatii.

  • Ultimul mohican in supermarketuri

    Birourile retelei Ethos nu sunt intr-un spatiu luxos in inima Capitalei, ci alaturi de centrul logistic al retelei, care ocupa un spatiu de 2.500 mp inchiriati intr-o hala, in zona industriala cu strazi noroioase de la iesirea pe autostrada Bucuresti-Pitesti. Firma s-a mutat in spatiul din zona Carrefour Militari doar de cinci luni. „Inainte nu aveam birouri si nici prea mult personal. Eu si inca 2-3 oameni faceam cam toata treaba in firma“, spune Ion Soloman, care a deschis impreuna cu sotia sa primul magazin – intr-o zona periferica din Bucuresti – in urma cu 16 ani. Afacerea pe care au pornit-o cei doi a ajuns anul trecut la vanzari de aproape 23 de milioane de euro, in crestere cu 70% fata de 2006, iar previziunile pentru anul in curs se refera la 32 de milioane de euro. Soloman a intuit insa ca firma pe care a cladit-o are mai multe sanse de a inflori cu ajutor din exterior, motiv pentru care a intrat in discutii pentru gasirea unui partener care sa preia o parte din afacere, aducand si suficient capital ce-ar fi impulsionat dezvoltarea retelei. Inainte de a se angaja in vanzare, Ion Soloman s-a razgandit.

    „Vom purta altfel discutiile anul viitor, pentru ca vom avea ca baza de negociere o retea cu vanzari cu peste 50% mai mari decat in 2007“, declara pentru BUSINESS Magazin Ion Soloman. In plus, Ethos are batute in cuie cateva proiecte ce urmeaza sa-i sporeasca rapid atractivitatea. Reteaua, ce numara acum 16 magazine, din care 12 in Bucuresti, se va mari anul acesta cu inca patru spatii, toate in afara Capitalei, investitia totala fiind de peste patru milioane de euro.

    Soloman argumenteaza ca, spre deosebire de alti comercianti romani – ce aveau de ales intre riscul falimentului si vanzare -, nu s-a simtit presat sa renunte la afacere, care are acum o dimensiune ce-i ofera siguranta supravietuirii pe piata. Un partener insa i-ar fi putut asigura un suport pentru „a face mult mai multe intr-un timp mult mai scurt“. In plus, dimensiunea la care a ajuns deja reteaua cere un management mai strict, pentru ca „intr-o afacere de familie“, afirma antreprenorul, „partea emotionala («lasa-l in pace pe omul asta, ca lucram impreuna de zece ani») joaca un rol foarte important“ – iar „noi nu ne uitam foarte mult la indicatorii financiari“. De la un anumit punct insa, o afacere trebuie sa depaseasca libertatile antreprenoriatului si sa se alinieze unor rigori; „e nevoie de cineva care sa coordoneze activ si sa puna presiune pe cateva elemente-cheie, cum sunt profitul si costurile“. Prea multe tranzactii cu retele de supermarketuri nu au avut inca loc, iar interesul investitorilor se aprinde mai cu seama acum, dupa ce Carrefour a preluat reteaua Artima de la fondul de investitii Polish Enterprise Fund V (PEF V), un fond de capital privat administrat de Enterprise Investors (EI).

    Mai ales ca tocmai francezii ce s-au extins, prin cumpararea Artima, pe segmentul supermarket „evalueaza in continuare orice oportunitate“, declara directorul general al Carrefour Romania, Jacobo Caller Celestino. Chiar daca accentul cade in acest an pe rebranduirea Artima, francezii vad in segmentul supermarketurilor cel ce va oferi cel mai mare ritm de crestere in anii urmatori, pentru ca „fata de alte formate ale comertului modern este subdezvoltat“, spune Caller.

    2009 ii poate aduce lui Soloman pe de o parte un plus, iar pe de alta parte un minus. O putere mai mare in negocierea unui pret in vanzarea afacerii se poate dovedi un cutit cu doua taisuri. Reteaua Ethos s-ar putea dovedi prea scumpa pentru a mai gasi petitori, chiar daca abia o cifra de afaceri din acest an ar urma s-o aduca mai aproape de ceea ce oferea reteaua Artima in urma cu cativa ani, cand fondatorul Florentin Banu a vandut-o catre EI. Reteaua Artima, intrata din noiembrie 2007 in proprietatea francezilor de la Carrefour, avea in momentul in care a fost vanduta de fondatorul sau 14 supermarketuri, in 13 orase din Transilvania si Banat, cu o suprafata totala de peste 15.000 mp.

    Artima este de fapt singura retea de supermarketuri ce a fost subiectul nu al uneia, ci a doua tranzactii, in cei cativa ani dintre vanzari crescandu-si valoarea de aproape trei ori. Carrefour a platit in urma cu cateva luni 55 de milioane de euro pentru cele 21 de supermarketuri pe care le-a luat de la Polish Enterprise Fund, fata de cele 17 milioane de euro platite de EI la preluare, in 2005 (pentru 12 magazine).

    Pentru a ridica la randul sau miza, Soloman marseaza acum in cresterea afacerii, motiv pentru care are planuri pe toate directiile – de la investitii in cresterea numarului de magazine pana la completarea ofertei. „In urmatoarele saptamani vom face un studiu de piata sa vedem exact cum sunt vazute magazinele noastre de clienti si de cei ce nu intra in magazin“, spune Soloman, care recunoaste ca o vreme a cochetat cu ideea de a vinde din start toata afacerea. Discutii concrete a avut anul trecut cu un fond de investitii ce era interesat mai ales de cota de piata si de cifra de afaceri realizata de Ethos, explica Soloman. Negocierile au durat trei luni si „ajunsesem chiar sa facem simulari pe un format ideal de magazin“, dar au intervenit niste obstacole juridice. Alternativa oferita de acelasi petitor n-a fost multumitoare pentru Soloman, ce-ar fi trebuit sa renunte la controlul afacerii vreme de aproape un an inaintea vanzarii. „Poate am gresit, dar am crezut ca e un risc prea mare sa nu mai pot controla afacerea, care putea sa devina neatractiva.“ La negocieri au mai venit, in afara de fonduri de investitii, si comercianti, ca reteaua Match, care face parte din grupul Louis Delhaize, prezent deja pe piata romaneasca prin hipermarketurile Cora si prin reteaua de magazine de discount Profi.

    Soloman recunoaste totusi ca n-a avut foarte multe oferte ferme de vanzare si stie si care sunt dezavantajele retelei pe care o conduce. Cel mai mare minus este ca dintre toate cele 16 spatii ale retelei, doar patru au suprafete mai mari de 400 mp. In plus, formatul nu e standardizat („ne-am adaptat magazinele in functie de dimensiunea spatiului“) si, nu in ultimul rand, reteaua nu e regionala, ci concentrata mai cu seama in Capitala.

    Acum, obisnuit sa se implice pe toate palierele in luarea deciziilor, Soloman admite ca ii este inca foarte greu sa lase oamenii pe care i-a angajat sa-si faca treaba. Inainte insa, la inceputul anului trecut, a hotarat impreuna cu sotia sa sa formeze departamente specializate in firma – marketing, achizitii si resurse umane. Cel mai dificil moment psihologic a fost sa accepte cheltuielile cu noii angajati – de la salarii si pana la chiriile pentru birourile pe care le ocupa. „E greu sa scoti din buzunar dintr-o data cateva mii bune de euro lunar pentru un departament. Dar e profitabil in timp“, crede fondatorul Ethos, dand ca exemplu cei patru buyeri (achizitori) pe care i-a angajat anul trecut, de la care astepta sa-i aduca in 2008 un profit de 960.000 de euro. Pentru birouri si centrul logistic, Soloman a cumparat anul trecut un teren de 12.500 mp in apropierea zonei in care s-au mutat deja cu chirie, pentru ca Ethos avea nevoie imediata de spatiu, mai ales pentru depozit, iar firma de constructii a dat un termen de un an pentru lucrari. Intre timp, terenul si-a dublat valoarea („asa cum eu nu castig din comert“) si in saptamanile urmatoare i se va hotari „soarta“. „Daca nu construim nimic pe el imediat, o sa-l vindem, ca sa deblocam cash-ul“, spune Soloman. Tot pentru a avea acces la fonduri necesare in dezvoltare, firma va face contract de leasing pentru cele patru magazine ale caror spatii le are in proprietate „de pe vremea cand era la moda sa ai proprietati fizice“.

  • Cei mai mari vanzatori de credite

    In esalonul al doilea de management, cel al sefilor de retail din banci, se lupta cot la cot romani si expati, oameni cu state vechi si nou-veniti, pentru care lupta abia acum incepe. Oricare ar fi calea aleasa pentru a gasi omul potrivit – aducerea unui strain, recrutarea de la concurenta sau promovarea din propria pepiniera – miza este enorma. Pe de o parte, retailul bancar (serviciile de banca la ghiseu, pentru clientii persoane fizice) si potentialul lui enorm de crestere e pentru bancheri o sursa nesecata de profituri. Pe de alta parte insa, tot retailul este si afacerea in care, in contextul reglementarilor mai laxe permise de banca centrala incepand de anul trecut, e (mult) loc de greseli. Conditiile extrem de tulburi de pe pietele financiare internationale, deteriorarea situatiei economice interne si masurile pe care le adopta banca centrala pentru a tempera consumul pe datorie ridica si mai mult tensiunea pentru cei ce au in grija businessul cu clientii de rand.

    Reglajele care se impun sunt de finete, iar adaptarea strategiilor de vanzare la conditiile si riscurile actuale trebuie sa aiba loc fara a izgoni clientii din banci. Presiunea cu care banca centrala forteaza acum scumpirea creditelor in lei (majorand dobanda de politica monetara cu doua puncte procentuale din octombrie si pana in prezent, pana la 9%) trebuie cel putin teoretic preluata si in costul finantarilor pe care le acorda bancherii comerciali. In mod similar, imprumuturile in valuta se scumpesc si ele, pe de o parte din cauza deprecierii agresive a leului, pe de alta parte in urma cresterii costurilor platite de bancheri pentru refinantare si a cerintelor impuse de BNR.

    Efectele nu au intarziat sa apara: Volksbank a majorat cu 1,5% dobanzile la creditele auto si la cele garantate cu ipoteca in lei solicitate pana pe 17 septembrie 2007, in timp ce creditele noi sunt mai scumpe cu 1%, de la 5,95% pe an la 6,95% pe an. BCR a scumpit, la randul sau, toate creditele in lei si in euro cu jumatate de procent – iar astfel de majorari sunt destul de previzibile in viitorul apropiat la multe din bancile comerciale. Si BRD Société Générale se pregateste sa faca o serie de modificari, reactionand la conditiile economice actuale. In primul rand, dobanzile la credite vor creste moderat in perioada urmatoare, atat pentru imprumuturile in lei cat si pentru cele in valuta, spune pentru BUSINESS Magazin Sorin Popa, vicepresedinte responsabil cu zona de retail si corporate retea la BRD Société Générale. Mai important insa decat atat, de la inceputul lunii martie „vom introduce o serie de filtre noi in selectarea clientelei pentru imprumuturile de tip imobiliar in functie de venituri“. Mai precis, banca va reduce gradul maxim de indatorare acceptat in cazul imprumuturilor de acest tip de la 70%, cat este in prezent, la 60% – 70% in functie de veniturile solicitantului, iar pentru familiile cu venituri sub 500 de euro acest produs va fi greu accesibil. „Am luat aceasta decizie pentru a nu crea dificultati de rambursare clientilor si pentru a-i feri sa ajunga intr-o situatie de disconfort“, spune Sorin Popa, adaugand ca pentru banca aceasta decizie inseamna o reducere a volumului de credite pe care le-ar putea acorda: „E mai bine sa previi decat sa faci business cu orice pret si sa ajungi ulterior sa platesti scump.“ Riscul valutar, nivelul investitiilor straine, cresterea foarte rapida si oarecum necontrolata a creditului de consum, recomandarile analistilor straini privitoare la Romania, criza de pe pietele internationale sunt numai cateva elemente pe care, spune Popa, banca le ia in calcul, avand pregatite, in functie de acestea, strategii alternative de dezvoltare.

    In aceste conditii, in mana bancherilor de retail stau fraiele unei afaceri efervescente, dar care ridica la aproape fiece pas riscuri si nevoia de a gasi raspunsuri la intrebari esentiale. La 40 de ani, cehul Martin Skopek este unul dintre cei mai tineri vicepresedinti care au pe mana operatiunile de retail dintr-o banca romaneasca, dupa ce a preluat la finele anului 2006 aceasta functie la Banca Comerciala Romana. Skopek cunoaste bine domeniul retailului bancar, ca fost artizan al transformarii pe care a cunoscut-o falimentara casa de economii ceha Ceska Sporitelna, dupa ce in urma cu opt ani au preluat-o austriecii. Motivele pentru care Erste a decis sa dea unui expatriat fraiele retailului nu sunt greu de descifrat, in conditiile in care piata romaneasca traieste acum frenezia pe care mai vesticii nostri vecini au trait-o deja in urma cu cativa ani. Experienta capatata pe pietele mature si capacitatea de a transpune local retete testate cu succes in alte parti sunt motive pentru care retailul este condus de straini in aproape jumatate dintre bancile romanesti de top. Cehia, Polonia, Bulgaria, Ungaria, Grecia, Belgia sunt doar cateva dintre tarile pe care le-au cunoscut in trecut strainii ce conduc acum retailul la cateva dintre cele mai mari banci romanesti.

    „Mi-am petrecut cariera in patru tari diferite“, spune grecul Philippos Karamanolis, vicepresedinte executiv al Bancpost din 2005, responsabil pentru divizia credite de consum. Grecii de la Bancpost au ales sa aplice un model usor diferit de al celorlalte banci: activitatea de retail este structurata pe unitati de business (patru la numar), fiecare condusa de un alt manager. Karamanolis este responsabil, de exemplu, pentru activitatea de consumer lending, care include zona de credite de consum, carduri de credit, carduri cu overdraft etc. Avantajele unui astfel de model de organizare stau, in opinia lui Karamanolis, in faptul ca „ai toata responsabilitatea pentru activitatea respectiva, de la dezvoltarea de produse si vanzare si pana la urmarirea creditelor restante“. Grecul noteaza si un alt motiv esential pentru care bancile recruteaza manageri din tari straine: „retailul, si mai ales creditul de consum, e un domeniu nou aici, iar din acest motiv specialistii sunt putini la numar“.

    Alternative pentru aducerea din afara de specialisti in retail – o afacere ce a explodat in Romania in ultimii trei-patru ani, creand pentru bancheri oportunitati imense de crestere si castig, dar si mari batai de cap – sunt putine. Recrutarea de la concurenti este, intr-un sistem bancar in care se lupta pentru clienti 40 de banci, una dintre solutiile cele mai practicate. Exemple de acest fel sunt nenumarate si la toate nivelurile de management, iar lipsa de oameni din sistemul bancar face si din alte tipuri de institutii financiare o tinta la fel de buna.

  • OMD Romania are un nou Client Service Director

    Acesta lucreaza de aproximativ 10 ani in media si publicitate, iar pana acum a avut clienti precum McDonalds, Nissan, SONY, Beiersdorf, IKEA, L’Oreal, sau Nestle.  In ultimii trei ani Zinsberger a fost Deputy Managing Director la OMD Austria.
    OMD Romania face parte din portofoliul Omnicom Media Group.

    Omnicom Media Group Romania este o entitate 100% Omnicom Group si are ca actionariat agentiile de publicitate DDB Bucharest (50%) si TBWA/Merlin Bucharest (50%); in portofoliul sau sunt si doua agentii de media full service, doar una fiind operationala, OMD Romania. Cealalta, PHD Romania, e in curs de lansare.

    Omnicom Media Group (OMG) este divizia de servicii media a Omnicom Group Inc care are aproximativ 5.000 de clienti in mai mult de 100 de tari. Omnicom Media Group include retelele internationale de agentii de servicii complete de media OMD, PHD si Prometheus precum si alte companii de servicii specializate de media.

  • Ascendis are o noua conducere

    Primul pas a fost facut prin plecarea lui Adrian Stanciu din scaunul de partener, dupa ce, timp de sapte ani, a dezvoltat afacerea alaturi de Costea Dumitrescu.

    Incepand din acest an, Ruxandra Milca, Florin Radulescu si Andrei Gosu devin parteneri si primesc roluri esentiale in dezvoltarea afacerii. Ruxandra Milca va raspunde de activitatea de training, Florin Radulescu de extinderea afacerii in noi directii, iar Andrei Gosu va fi director executiv. Adrian Stanciu a anuntat ca paraseste compania pentru a se alatura echipei de la Human Synergistics si a-si continua activitatea pe partea de cultura organizationala.

    Compania a fost infiintata in 1997, iar din anul 2000 a fost preluata si dezvoltata de Adrian Stanciu si Costea Dumitrescu. Ulterior, Sorin Paun si Marius Opris au devenit parteneri, conducând activitatea diviziei de invatare experientiala.

    In ceea ce priveste obiectivele pentru acest an, Costea Dumitrescu a anuntat ca estimeaza o cifra de afaceri de patru milioane de euro, in crestere cu peste 30% fata de anul trecut. Un alt obiectiv al companiei este acela de a realiza minimum 10% din cifra de afaceri in programe adresate sectorului public. "In 2008, vom dezvolta reteaua nationala de birouri, astfel incat la sfarsitul anului sa avem sase birouri in teritoriu. In orasele Timisoara, Cluj si Brasov acestea au inceput deja sa functioneze, iar in Constanta, Iasi si Craiova urmeaza sa fie deschise. In acelasi timp, vom creste echipa de traineri cu 20-30%", a declarat Costea Dumitrescu, partener Ascendis.

    Prezenta de peste 10 ani pe piata de training si consultanta din România, Ascendis este specializata consultanta, training si invatare experientiala. Echipa Ascendis cuprinde 35 de traineri, consultanti si facilitatori.

  • A 20-a scadere pentru BET in 2008

    BET a coborat pana la 7.116 puncte dupa o depreciere de 0,2% fata de inchiderea de ieri. Indicele celor mai mari si mai lichide companii listate nu a reusit anul acesta decat noua sedinte de crestere din totalul de 29 de sesiuni de tranzactionare. Indicele compozit al BVB, BET-C, este singurul care a inchis astazi cu o apreciere de 0,3%, dar nu a reusit sa depaseasca pragul de 5.000 de puncte, valoarea fiind de 4.981 puncte.

    "Incepe sa fie destul de clar ca nu vom reusi sa recuperam din pierderi decat dupa ce toate pietele principale internationale isi vor fi revenit deja. Iar modificarea trendului pe pietele occidentale se lasa asteptat deoarece raportarile pierderilor cauzate de subprime nu s-au incheiat inca", a comentat un broker.

    SIF-urile au incheiat ziua cu pierderi mai mari decat restul emitentilor, BET-FI consemnand o depreciere de 1,1%, pana la valoarea de 58.736 puncte. "BET-FI are un suport puternic in jurul valorii de 58.000 de puncte. Daca suportul va rezista, este posibil sa asistam la o revenire accentuata pe termen scurt", a declarat brokerul. Perspectivele de crestere ale SIF-urilor au fost evidentiate si astazi de achizitiile persoanelor initiate, care continua cumparaturile de actiuni la majoritatea companiilor listate.

    O depreciere mai importanta astazi a avut loc la Antibiotice Iasi, de 3,4% dupa ce a atins o scadere de aproape 5%, fiind cauzata de intreruperea procesului de privatizare prin deschiderea unui proces de catre salariatii societatii. Actiunile Rompetrol Rafinare au crescut cu 1,2 procente in asteptarea rezultatelor preliminate pentru 2007 din 14 februarie.

  • Trei oameni noi in echipa GE Money Romania

    Ca Senior Manager Consumer Finance, Bogdan Dobre se va ocupa de toate aspectele comerciale ale portofoliului de credite de consum, in atributiile sale fiind incluse Sales Finance, Cards (carduri) si Personal Loans (imprumuturi de nevoi personale).

    Anterior, Bogdan a lucrat ca Director General Adjunct pentru CitiFinancial Romania si anterior a ocupat diverse pozitii comerciale si de dezvoltare atat la Citibank cat si la CitiFinancial in Romania si in strainatate. Bogdan a mai lucrat la ING Bank Romania si Banca Tiriac.

    Dan Stefanescu a intrat in echipa GE Money in ianuarie anul acesta si va colabora cu echipa de conducere (Senior Management Team) pentru gestionarea portofoliului de proiecte. Inainte de a se alatura GE Money, Dan a gestionat Directia Project Management din Bancpost si anterior a lucrat la Raiffeisen Bank, unde a coordonat proiecte diverse si a creat o structura de portofoliu de proiecte, unica la acel moment in domeniul bancar.

    Ovidiu Staicu este noul Financial Planning & Analysis (FP&A) Manager al GE Money. El vine de la GE Money – Leeds, Marea Britanie, unde a ocupat pozitia de Controller. Anterior Ovidiu a lucrat ca Director Financiar (Finance Manager) pentru GE Infrastructure, atat in Marea Britanie, din 2004 in 2007, cat si in Romania la Turbomecanica Combustor Products, din 2002 in 2004. Inainte de a se alatura GE, Ovidiu a ocupat functia de Controller and FP&A Analyst in cadrul Kraft Foods Romania.

    GE Money a intrat pe piata din Romania in 2006 prin achizitionarea celor trei companii specializate in servicii finantiare non-bancare: Leasemart Holding BV (detinatoare a companiei Motoractive Leasing), Ralfi IFN SA (companie care ofera credite de consum sub numele Estima Finance) si Domenia Credit IFN SA.

  • BenQ Romania: afaceri de peste 28 mil. euro in 2008

    In 2007, reprezentanta locala a producatorului taiwanez de echipamente electronice si IT BenQ a inregistrat o cifra de afaceri de 21 de milioane de euro, cresterea fata de 2006 fiind de 32%.

    "In Romania am realizat anul trecut o crestere de doua ori mai mare fata de ritmul de dezvoltare a pietei", potrivit lui Mike Borze, managing director in cadrul BenQ pentru Europa Centrala si de Est. In ceea ce priveste ritmul de crestere previzionat pentru anul acesta, va fi de aproximativ trei ori mai mare fata de cresterea de 10% a pietei.

    "Rezultatele pozitive al BenQ in 2007 au venit ca urmare a mentinerii pozitiei de varf in principalele categorii, dar si datorita unei evolutii foarte bune a partenerilor nostri de distributie si din retail", completeaza si Bobby Durbac, marketing manager in cadrul BenQ Romania.

    In segmentul monitoarelor LCD, BenQ estimeaza vanzari de peste un milion de unitati, ceea ce ar insemna o cota de piata de 15% in Romania. In ceea ce priveste camerele foto digitale, compania are ca obiectiv o cota de piata de 10%.
    Partenerii BenQ in Romania sunt Altex, Proca, RHS Company, Tornado Sistems si Darer pentru zona de distributie IT si StarPrint pe segmentul mediilor de stocare. La sfarsitul anului trecut, compania a incheiat un parteneriat de distributie IT si cu Scop Computers.