BusinessMagazin

Blog

  • Ziarul Financiar, premiat de brokeri

    Asociatia Brokerilor a organizat cea de-a sasea editie a Premiilor Pietei de Capital, in cadrul careia brokerii au votat cele mai bune societati listate, alaturi de persoanele sau institutiile care au sustinut cel mai eficient piata de capital.

    SIF Transilvania a castigat primul premiu, cel acordat pentru cea mai buna politica de acordare a dividendelor. SIF Transilvania a inregistrat un profit net de 107 milioane lei in primele zece luni ale anului. Albalact Alba Iulia a fost premiata pentru cea mai dinamica evolutie in 2007, dupa o crestere sustinuta de rezultatele financiare si de investitii, si o majorare de capital social semnificativa.

    Cel mai atractiv emitent al pietei a fost Banca Transilvania, companie cu valori de tranzactionare mari in majoritatea sesiunilor, iar cea mai spectaculoasa crestere a fost acordata societatii Prospectiuni Bucuresti, actiunea inregistrand urcand de 10 ori inainte a majorarii de capital social.

    Premiul pentru cea mai apreciata oferta publica de actiuni sau obligatiuni nu ar fi trebuit, probabil, acordat, in conditiile in care brokerii nu au avut ce alege pentru 2007. Pentru a nu suspenda premiul, au fost alese ofertele publice de anul trecut, cele ale Alumil, Transelectrica si Turism Felix, premiul fiind acordat Alumil pentru suprasubscrierea de zece ori.

    Ziarul Financiar a castigat premiul pentru publicatia care a prezentat cel mai bine piata de capital, iar Julius Baer Internatinal Equity Fund a fost ales drept cel mai activ fond de investitii. Valoarea totala a investitiilor fondului in piata autohtona de capital se ridica la peste 500 milioane euro.

  • Crestere usoara in deschidere

    Dupa scaderea semnificativa de ieri, pierdere de circa 850 milioane euro din valoarea capitalizarii, astazi ar putea avea loc o revenire.

    Volumele mari de tranzactionare din prima zi a saptamanii indica si aparitia ordinelor de cumparare, pe fondul unor iesiri pentru oprirea pierderilor. Daca se va mentine si astazi o valoare ridicata a tranzactiilor, cumparaturile vor creste cotatiile si, implicit, valoarea capitalizarii.

    Posibilitatea ca scaderea bursei insa ramane, principala necunoscuta fiind miscarea fondurilor straine. Conform unor brokeri, ordinele de vanzare de ieri au apartinut investitorilor straini, tendinta care ar putea continua, tragand si mai mult in jos cotatiile. Ramane de vazut daca se va mari si presiunea asupra monedei nationale. Deprecierea acesteia poate fi cauzata de exit-urile unor investitori straini.

  • Pana in 2010, Romania va avea peste 80 de mall-uri

    Acum manevram carucioarele prin 21 de centre comerciale in intreaga tara. Peste 300.000 de metri patrati doar pentru cumparaturi.

    Investitiile sunt de peste 2 miliarde de euro intr-un milion de metri patrati. Pe santiere se lucreaza intens. Marile orase precum Iasiul fiind la concurenta cu Bucurestiul.

    La targul international MAPIC, de la Cannes, au fost premiate proiecte precum cel de reconstructie a zonei istorice din spatele Palatului Culturii din Iasi. Marile branduri au inchiriat deja spatii in viitoarele mall-uri.

    Detalii aici

  • Sprijin financiar european pentru independenti si micii intreprinzatori

    Micii intreprinzatori din tarile Uniunii Europene inclusiv Romania sau persoanele care desfasoara activitati ca independenti in domeniul serviciilor – precum repararea de computere, spalatul geamurilor imobilelor publice sau private, gradinarit, ingrijirea persoanelor in varsta sau supravegherea copiilor, etc, – vor putea sa acceseze de acum microcredite pentru initierea si dezvoltarea activitatii lor, gratie unui sprijin financiar lansat de Comisia Europeana.

    Potrivit comisarului european pentru dezvoltare regionala, Danuta Hubner, microfinantarile din fondurile comunitare se adreseaza atat micilor intreprinderi sau somerilor care vor sa inceapa o mica afacere, dar si persoanelor apartinand minoritatilor etnice, care ar dori sa se lanseze intr-o activitate ca independenti.

    La nivelul Uniunii Europene exista deja, in prezent, o cerere semnificativa pentru asemenea finantari, in general sub forma de credite de pana la 7.700 euro in medie, solicitate de persoanele care doresc sa infiinteze mici societati in sectorul serviciilor, pentru a raspunde nevoilor societatilor mai mari, dar si celor al persoanelor private, pentru servicii menajere.

    Pentru a citi continuarea, click aici

  • Pacuraru: Romania, mai aproape de Africa decat de tarile bogate ale Europei in privinta veniturilor

    "Daca vorbim de venituri, Romania este mai aproape de Africa decat de tarile bogate ale Europei. Dar nici nu putem recurge la o crestere a salariului minim peste nivelul de 500 de lei, pentru ca asta ar duce la o inflatie care ar afecta toate rezultatele pe care le-am obtinut in economie pana acum", a spus Pacuraru.

    Acesta a adaugat ca Romania are nevoie de inca 20 de ani pentru a ajunge la 75 la suta din media veniturilor din tarile Uniunii Europene.

    Mai multe detalii aici

  • Transgaz, singura speranta pe o bursa care sangereaza

    Oferta publica initiala a Transgaz Medias, cea mai mare de pe Bursa de pana acum, ar putea atrage peste 10.000 de investitori, potrivit lui Steven van Groningen, presedintele Raiffeisen Bank, banca prin intermediul careia se vor realiza subscrierile in cadrul ofertei.

    Acest nivel este echivalent cu numarul mediu de conturi de investitori active la cumparare pe Bursa in ultimele luni, potrivit statisticilor BVB. In cadrul ofertei publice a Transelectrica, derulata in vara anului trecut, au subscris putin peste 5.000 de investitori.

    Oferta Transgaz, in valoare de circa 65 mil. euro, este cea mai mare operatiune de acest fel derulata pana in prezent pe piata de capital.

    Mai multe detalii aici

  • Bursa in picaj

    E posibil ca in ziua in care veti citi acest articol, piata de capital sa se fi intors deja „pe verde“, iar indicii ei sa urce iar, ca de obicei toamna. Poate ca – mai mult decat scurtele reveniri ce au intrerupt caderea abrupta a bursei din ultimele trei luni si jumatate – aceasta revenire o sa persiste pentru mai multa vreme. La fel cum Bursa de Valori si-ar putea continua picajul, iar indicii o sa ramana la fel de rosii, cum au tot fost de la sfarsitul lunii iulie incoace.

    Volatilitatea accentuata a pietei de la Bucuresti si lichiditatea scazuta, schimbarile de trend fara motive prea evidente fac aproape imposibila o prognoza exacta. Exista insa suficiente informatii care, puse cap la cap, sa poata sa dea contur catorva scenarii si sa ofere raspunsuri pentru intrebarile ce-i macina acum pe zecile de mii de investitori de la Bursa.

    „Anul acesta este compromis pentru bursa“, este de parere Cornel Fumea, director general al companiei de brokeraj BRD Securities. In opinia sa, scaderile de preturi pentru actiunile listate vor continua, chiar daca din timp in timp ar putea sa mai existe si cateva corectii pozitive. Largind ceva mai mult perspectiva, „exista posibilitatea ca intr-o perioada de un an, de acum si pana la sfarsitul anului viitor, sa ne miscam pe un trend de plus/minus 20%, iar la finele perioadei sa iesim pe zero“, completeaza Laurentiu Floroiu, directorul de tranzactionare al EFG Eurobank Securities. Oricum insa, profitul investitorilor activi pe piata de capital ar putea fi foarte mic, „nu la nivelul anilor trecuti“. Cu mici nuante, parerea celor doi este impartasita de mare parte a celor ce urmaresc evolutia pietei. „Daca ar fi spus cineva la inceputul lunii august, odata cu declansarea crizei ipotecare din SUA, ca vom ajunge atat de jos spre sfarsitul anului, toata lumea ar fi ras. Acum insa, situatia s-a schimbat, iar criza va persista probabil pana anul viitor“, considera Gabriel Aldea, analist al societatii de brokeraj Intercapital Investments.

    Acest prim scenariu, in care declinul Bursei de Valori de la Bucuresti va continua pana la finele anului 2007 si va contamina (cel putin) inceputul anului viitor are la baza cateva cauze ce se completeaza si amplifica.

    Mai intai, criza financiara internationala declansata asta-vara de caderea pietei ipotecare secundare din Statele Unite a dat semnalul de start. Momentul, sfarsitul lunii iulie, gasea bursa autohtona la maxime istorice, atat din punctul de vedere al indicilor (BET, principalul indice al BVB, se afla pe un plus de 34% fata de inceputul anului), cat si al capitalizarii. Pierderile fondurilor de investitii si ale bancilor implicate in criza ipotecara au creat panica in pietele de capital. „Sentimentul de panica si neincredere a fost incredibil in prima faza a crizei ipotecare“, declara Michael Buhl, presedintele bursei din Viena, pentru BUSINESS Magazin. Speriati de amploarea crizei, investitorii mari au intrat in expectativa, iar unii dintre ei chiar au inceput sa isi retraga bani din majoritatea burselor. Un astfel de efect nu ar fi avut cum sa ocoleasca nici piata romaneasca – cu atat mai acut cu cat Romania, o tara emergenta, ridica riscuri mai mari decat pietele mature. La bursa de la Bucuresti, investitorii mici
    s-au grabit sa isi marcheze profiturile, provocand astfel scaderi de preturi si mai puternice.

    Problemele de pe pietele internationale si-au mai pierdut din intensitate spre toamna, iar la inceputul lunii octombrie, bursa de la Bucuresti avea, pentru prima data din iulie, o intreaga saptamana de crestere. Analistii s-au grabit atunci sa anticipeze evolutii pozitive – incurajati de brusca revenire, dar si de perspectiva anuntarii unor rezultate financiare bune la noua luni din partea multor companii listate.

    Dar „cand credeam ca efectele crizei ipotecare americane incep sa dispara, bursa a fost lovita de performantele slabe ale economiei“, releva Laurentiu Floroiu de la EFG Eurobank Securities. In ultimii ani, lunile septembrie-octombrie au adus fara exceptie cresteri: in 2004 bursa a inregistrat in lunile de toamna un salt al indicelui BET de 20%, 2005 a venit si el cu o majorare de 18% in perioada respectiva, iar in 2006 cresterea a fost de circa 11%. Acum insa „avem parte de un an cu totul atipic“, puncteaza Razvan Pasol, presedintele al Intercapital Investments: indicele BET a scazut cu aproape 10% de la inceputul lunii septembrie si pana acum.

    Sfarsitul verii a fost momentul in care au inceput sa apara semnalele de alarma cu privire la mersul economiei. Dupa ce august a adus o inflatie soc de 0,86%, septembrie a surprins din nou, dincolo de cele mai pesimiste asteptari, cu o rata lunara de peste 1%. Amploarea problemei a devenit flagranta, iar inflatia anualizata de 6,03% din septembrie i-a convins chiar si pe oficialii BNR sa admita ca, pentru 2007, tinta si intervalul de inflatie autoimpuse sunt ratate. La inceputul lunii noiembrie, BNR ridica prognoza de inflatie pentru 2007 cu 1,8%, la 5,7% – ratare taxata in aceeasi zi de agentia americana de rating Standard & Poor’s cu anuntul de schimbare a perspectivei de rating pentru Romania de la „stabila“ la „negativa“. Iar acestea au repus pe tapet si alte dezechilibre: deficit extern ce ameninta sa urce anul acesta la 14% din PIB, o diminuare a investitiilor straine directe si un ritm de crestere economica intr-o deteriorare puternica (de la un palier de 6-7% in ultimele patru trimestre la circa 5,5% in primul trimestru din 2007).

    Masura luata de banca centrala pentru a stopa cresterea inflatiei a fost majorarea cu jumatate de punct a dobanzii de politica monetara, prima din ultimele 14 luni. Pentru piata de capital o dobanda mai mare nu este insa de bun augur, deoarece investitorii cu aversiune la risc prefera castigurile mai mici, dar sigure. Multi investitori, in special cei institutionali, vor aloca astfel o mare parte din fondurile destinate investitiei in actiuni cu risc scazut depozitelor sau obligatiunilor. In contextul global nesigur, „investitorii au inceput sa fie mai atenti la vulnerabilitatile locale, sa dea mai multa importanta unor dezechilibre care in esenta existau de mai multa vreme“, subliniaza Mihail Ion, director general la Raiffeisen Asset Management.

    Diminuarea ratingului de la nivelul actual de „BBB-“, corespunzator pragului minim al clasei de risc scazut – investment grade -, ar putea surveni daca dezechilibrele externe continua sa se inrautateasca. „Fondurile de investitii, in special cele internationale, sunt foarte sensibile la scaderi ale ratingului de tara si au tendinta sa isi micsoreze pana la injumatatire participatiile dintr-o tara cu perspective mai putin pozitive“, explica Piotr Augustyniak, partener la fondul Enterprise Investors.

    Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana a adus un val nou de investitii straine pe Bursa de la Bucuresti – in prezent cam jumatate din volumul investitiilor fiind realizat de banii strainilor. Pana una-alta, fondurile straine nu au iesit masiv de pe piata, ponderea rezidenti-nerezidenti pastrandu-se la valori egale celor inregistrate in lunile anterioare. Dar chiar si in conditiile in care pe plan international lucrurile se vor reaseza in urmatoarele sase luni, „daca pe plan intern vom avea o revizuire negativa din partea agentiilor de rating, investitorii straini ar putea decide sa plece“, este de parere Dorin Boboc, director de investitii al Allianz-Tiriac Fond de Pensii.

    „Multi straini va trebui sa iasa de pe piata noastra, pentru ca asa le cer propriile reguli“, adauga Dragos Cabat, presedinte al CFA Romania, aducand in discutie si efectele pe care o inrautatire in cazul crizei din America le-ar avea pe piata romaneasca. Pana la anul, cand vor fi publicate rezultatele companiilor pentru 2007 si, in plus, se va lamuri mersul problemelor de peste ocean, Cabat nu vede multe schimbari in bine pe piata de capital romaneasca. „Pana atunci, tot cam in ritmul actual va continua sa mearga“, estimeaza el, dat fiind ca, cel putin pentru moment, strainii care au iesit deja „nu au niciun motiv sa revina“.

    N-ar fi insa o oportunitate pentru intoarcerea strainilor pretul, acum redus, al actiunilor? „Actiunile noastre sunt ieftine acum, dar fondurile pe care le asteapta toata lumea ca sa intoarca trendul pot cumpara la preturi mici si din Franta sau Germania. De ce ar veni la noi?“, raspunde retoric Cornel Fumea, director general al BRD Securities. Iar in conditiile in care pretul actiunilor este foarte scazut, nici investitorii romani nu au motive sa vrea sa vanda – lucru ce scade mult lichiditatea pietei de capital. Pentru un investitor ce ar decide sa iasa acum de pe bursa, castigurile nu sunt motivante. Fata de inceputul anului, indicele BET al celor mai lichide actiuni arata o urcare cu circa 8,5 procente, valoare egala cu dobanda unor depozite bancare, iar BET-FI, indicele evolutiei societatilor de investitii financiare (SIF), s-a majorat cu mai putin de 6%. Cateva companii au mers chiar mai rau. SNP Petrom, cea mai mare societate listata, a pierdut aproape 17% de la inceputul anului, iar Transelectrica a inregistrat un minus de circa 5%.

    Profituri bune mai la est

  • In curand la (HD)TV

    Prima speranta s-a legat de Jocurile Olimpice din Atena in 2004. Apoi a urmat profetia ca tot ce nu s-a intamplat atunci va fi realizabil la Campionatul Mondial de Fotbal din Germania, in 2006. Sau anul acesta, cu campionatul de rugby. Dar adevarul este ca, in ciuda sperantelor agatate de evenimente sportive cu audiente comparabile cu populatia continentului, niciunul nu a determinat intr-adevar adoptarea televiziunii de inalta rezolutie. In ciuda mai multor ani de eforturi de marketing, doar 800.000 de europeni receptionau la sfarsitul anului trecut canale HD (high definition), potrivit GfK. De ce ar face-o cei din Romania?

    Televiziunea de inalta definitie aduce canale TV la rezolutii de pana la cinci ori mai mari decat televiziunea conventionala. Ceea ce inseamna ca privitorii se pot astepta la imagini mult mai clare si culori mai vii, totul completat de sunet pe mai multe canale. Dan Petric, presedintele Asociatiei de Comunicatii prin Cablu (ACC), spune ca „e ca diferenta dintre mono si stereo, dar in domeniul vizual“. Cu un pret. De partea consumatorilor – cel al televizoarelor cu plasma sau LCD care poarta eticheta „HD ready“ (capabile sa livreze emisie HD). De partea producatorilor de continut, proprietari de canale TV – cel al echipamentelor care trebuie sa inlocuiasca retelele de cablu analogice de acum. De partea operatorilor – pretul camerelor de filmat si al echipamentelor HD.

    „E adevarat, sunt costuri pe tot acest traseu, dar rezultatele se vad cu ochiul liber. Din pacate nu e o inovatie ieftina“, spunea Klaus Michler, general manager al MGM Channel Central Europe, intr-o discutie cu BUSINESS Magazin. Michler a fost pentru doua zile la Bucuresti pentru a reprezenta MGM alaturi de alte canale TV vedeta, NBC Universal, Bloomberg sau Discovery Networks, la Conventia Operatorilor de Cablu. La evenimentul anual organizat de ACC se intalnesc marii operatori de televiziune, ca RCS&RDS, UPC, dar si cei locali, din tara, cu producatorii de continut (distribuitori de canale TV) si cei de echipamente. Miza principala pentru primele doua categorii de participanti este de regula incheierea contractelor de retransmisie pentru canale TV straine catre abonatii retelelor de cablu romanesti. Asa a fost si in acest an, cu diferenta ca o parte a reprezentantilor de canale au avut anul acesta intre hartiile de prezentare a unor noi posturi si grila de tarife si oferte pentru difuzarea la rezolutie HD.

    „Pot sa va spun ca in ceea ce priveste MGM HD in Romania, e o discutie. Problema e ca intotdeauna trebuie sa fie si un business intr-un fel sau altul“, spune Klaus Michler, evitand sa mentioneze numele partenerilor de discutie. Canalul de filme MGM cu rezolutie HD este pentru moment difuzat doar in Statele Unite si Polonia. Reprezentantii National Geographic Channel au reusit sa treaca dincolo de discutii. „RCS a preluat pentru cateva dintre retelele lui (zone din Bucuresti, n. red.) dreptul de retransmisie pentru National Geographic HD. Trebuie sa modernizeze insa niste echipamente care sunt destul de scumpe“, a declarat Maria Berbece, director de distributie pentru National Geographic Channel. Chestionati de BUSINESS Magazin, reprezentantii RCS&RDS nu au confirmat, dar nici infirmat intelegerea. Din oferta National Geographic, canalul HD este singurul a carui difuzare nu are un pret de lista, ci se negociaza cu cei interesati.

    Distributia de televiziune functioneaza dupa modelul in care clientul plateste operatorul, iar operatorul plateste de regula, la randul lui, postul transmis. Tarifele pentru operatori se stabilesc in functie de numarul de clienti care au acces la un post. De exemplu, National Geographic, varianta standard, are un tarif de 0,15 dolari, iar Bloomberg, postul cu tematica financiara, 0,5 euro. Bloomberg, de altfel, prezent la intalnirea de la Bucuresti, va fi in scurt timp difuzat de trei operatori, printre care i-tv, serviciul de IPTV (televiziune prin internet) al celor de la compania Synco Telecom. Nu in varianta HD, pentru ca nici nu exista aceasta varianta. „Nu vedem rostul, nu exista valoare adaugata pentru un post de genul Bloomberg, cu informatii economice“, spune Francesca Grassi Martelli, reprezentanta acestui canal. Posturile de televiziune pentru care imaginea conteaza atat de mult incat sa se justifice investitiile in echipamente, spun cei prezenti la conventie, sunt cele de sport, canalele documentare – Discovery HD a fost prezent, dar nu a semnat cu vreun operator – si cele de filme.

    Se poate spune ca situatia cu televiziunea de inalta definitie este asemanatoare dilemei „oul sau gaina“. Operatorii sunt reticenti in a face investitii in retea pentru ca numarul locuintelor care au televizoare HD este minim, iar potentialii clienti isi pastreaza rezervele de a cumpara acest tip de televizor, sensibil mai scump, si pentru ca nu exista programe difuzate la rezolutia de 1080 de puncte de care ar fi capabile acestea. Singurul post romanesc care a inceput sa emita in HD anumite programe din grila este Pro TV, doar in Bucuresti, doar emisie terestra (DVB-T), receptionata cu antena si nu prin cablu. Chiar daca receptionarea nu presupune niciun cost din partea clientilor, investitiile Pro TV au fost, in acest stadiu, de 10 milioane de euro.

    Operatorii mai au o dilema suplimentara. Datorita faptului ca sporirea calitatii imaginii se face cu cresterea in aceeasi masura a spectrului de frecventa folosit, un program HD ocupa spatiul a 3 sau chiar 4 canale conventionale. Si deci, operatorii care permanent incearca sa castige noi abonati prin oferirea mai multor canale trebuie sa scoata din grila alte posturi. Limitarile tehnice impun de exemplu un numar maxim de aproximativ 60 de canale in cazul platformelor analogice (care de altfel nici nu pot transmite HD, dar domina in Romania), 200 in cazul celor digitale si un numar similar in cazul transmisiei prin antene satelit, asa cum sunt serviciile Dolce, Digi sau Boom. „UPC a lansat deja formatul digital, deci cu mici investitii probabil ca ar putea retransmite HD, RDS nu are platforma digitala pe cablu, dar are Digi TV, care ar putea gazdui un program HD“, spune Radu Petric, presedinte al ACC, dar si proprietar al unei retele locale de cablu din Piatra-Neamt, cu 24.000 de abonati.

    „In Piatra-Neamt avem inca parc de televizoare alb-negru. In continuare vedem Opera, Cosmos, Grigorescu cu lampi, lucruri pe care nu credeam ca le pot vedea. In Piatra-Neamt, daca am 100 de televizoare echipate HD e mare lucru“, recunoaste el. Petric crede insa ca in viitor, asa cum se intampla in ciclul tehnologic, televiziunea de inalta definitie va ajunge „commodity“, un produs de masa. Acum, pionierii care adopta aceasta tehnologie sunt nevoiti sa plateasca mai mult. Cati o vor face?

    Un Aer de inalta rezolutie

  • El e seful APIA

    Desi recunoaste ca nu este un specialist in domeniul auto, avocatul Ernest Popovici crede ca a fost desemnat presedinte al Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Automobile (APIA) tocmai pentru ca nu are niciun parti-pris. „Pana la urma, nici masina mea nu este una dintre marcile prezente in APIA“, glumeste Popovici. Avocatul are un automobil Infiniti, marca importata in Romania de Dom Automobile, companie care nu este membru al APIA.

    La inceputul acestei luni, APIA si-a desemnat un nou Consiliu Director, al carui presedinte este Ernest-Virgil Popovici. Predecesorul sau, Brent Valmar, directorul general al Porsche Romania, a devenit vicepresedinte, iar printre ceilalti membri ai consiliului figureaza nume cunoscute din industria auto – Constantin Stroe si Jacques Daniel (Dacia Groupe Renault), Herbert Stein (Autoitalia) sau Paul Badea (Badsi).

    In urma cu 14 ani, Popovici era unul dintre cei care puneau bazele asociatiei pe care ulterior avea s-o conduca actualul premier Calin Popescu-Tariceanu. Isi aminteste ca s-a numarat printre fondatorii APIA din mai multe motive. „In primul rand, pasiunea pentru auto, apoi relatiile de prietenie cu anumiti oameni de acolo si, nu in ultimul rand, din motive strict profesionale“, spune Popovici. El spune ca s-a implicat in calitate de avocat, fiind cel care a constituit asociatia si a arbitrat parerile fiecarui fondator. Avocatul este si membru fondator al altei organizatii – Yacht Club Regal Roman – reinfiintat in 1999, desi nu mai detine acum nicio ambarcatiune.

    Unul dintre cei mai cunoscuti avocati de business din Romania, fondatorul casei de avocatura Popovici, Nitu si Asociatii a renuntat partial la discretia care guverneaza aceasta breasla, implicandu-se in activitatea unei industrii extrem de dinamice. „Ii stiu pe toti membrii APIA, ne intelegem foarte bine, era poate nevoie de un echilibru la ora actuala“, afirma noul presedinte al organizatiei. Acum, referindu-se la alegerea sa, Popovici spune ca „toata lumea a fost de acord ca la ora actuala este nevoie de o voce neutra, de o persoana care sa nu fie implicata neaparat, care sa fie detasata, sa poata media conflicte cand apar“. In aceasta logica, un avocat ar putea avea o mai mare putere de negociere cu autoritatile, mai ales in chestiuni spinoase, cum e cea a taxei de prima inmatriculare. Deocamdata, obiectivele mandatului sau nu sunt inca definite, dar obiectivele majore ale APIA raman aceleasi, sustine Popovici.

    Desi, tangential, a mai fost implicat in mediul de business, fiind actionar – alaturi de alti doi parteneri ai Popovici, Nitu si Asociatii – al companiei care opereaza hipermarketurile Auchan pe piata romaneasca, Popovici spune ca nu vrea sa intre in afaceri si adauga ca nici nu mai este actionar al respectivei firme. Ernest Popovici se trage dintr-o familie de avocati cu traditie in Romania si spune ca ar fi putut sa se duca in zona de business, dar a preferat sa ramana avocat. Nici acum, dupa ce a preluat conducerea APIA, nu va renunta la activitatea de consultanta juridica: „In afara de avocatura, nu am facut altceva toata viata“.

  • Primul esec?

    Candidatul Traian Basescu a mai castigat teren pe ultima suta de metri in 2000, tot printr-un tur de forta intr-o perioada scurta, la alegerile pentru Primaria Capitalei. De aceasta data insa, intr-o intalnire cu intelectualii apropiati, presedintele a anuntat ca nu crede in sansele de validare a scrutinului. Ar fi astfel primul esec major al agendei politice prezidentiale, cu sanse mari de a fi speculat de adversarii sai politici in perspectiva alegerilor parlamentare programate anul viitor si a prezidentialelor din 2009.

    Mai mult, Basescu a parut chiar resemnat cu privire la acest rezultat, omitand varianta evocata anterior, de reconvocare a referendumului in cazul in care la urne nu se prezinta suficienti alegatori. Seful statului si-a mentinut si refuzul de a promulga legea votului uninominal pentru care Guvernul si-a asumat raspunderea, in ciuda unui un tir sustinut de scrisori deschise ce ii cereau sa-si puna semnatura pe actul respectiv (noua scrisori in total, pana vinerea trecuta) din partea presedintelui Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu. Basescu a spus ca e posibil sa trimita legea la Curtea Constitutionala si, daca aceasta constata ca e totul in regula, s-o trimita inapoi la Parlament.

    "Asa cum si-a asumat Guvernul raspunderea pe ea, legea e incompleta si nefunctionala, pentru ca nu sunt delimitate colegiile electorale", considera presedintele. El a criticat insusi faptul ca Guvernul s-a grabit sa-si asume raspunderea chiar acum, inainte de referendum, cand mai normal ar fi fost sa faca asa ceva abia dupa, in caz ca referendumul n-ar fi fost validat.
    Potrivit analistilor politici, prezenta slaba la referendum va fi similara cu cea inregistrata la scrutinul pentru Parlamentul European – a carui campanie electorala a fost invaluita intr-un anonimat aproape continuu. Unele sondaje interne ale partidelor (PNL, spre exemplu) creditau o prezenta la urne de putin peste 20%.