BusinessMagazin

Blog

  • Mineralele rare din România au intrat pe agenda strategică a discuţiilor cu Statele Unite. Care sunt cele 3 minerale pe care România spune prin declaraţii că vrea să le exploateze: Grafit la Baia de Fier (Gorj), magneziu la Budureasa (Bihor) şi cupru la Rovina (Hunedoara)

    Mineralele critice din România au intrat pe agenda strategică a discuţiilor cu Statele Unite, în contextul în care Washingtonul şi Uniunea Europeană caută să îşi reducă dependenţa de China pentru materii prime esenţiale utilizate în industrii-cheie precum energia, tehnologia şi apărarea. Tema a fost abordată în urma unei vizite oficiale la Washington a unei delegaţii din România, la care au luat parte şi ministrul de externe Oana Ţoiu şi consilierul economic al preşedintelui Nicuşor Dan, Radu Burnete.
     
    Primul semnal public a venit din partea Ambasadei SUA la Bucureşti, care a transmis că Statele Unite şi ţările participante la reuniunea ministerială privind mineralele critice, inclusiv România, subliniază importanţa unor lanţuri de aprovizionare sigure şi fiabile cu minerale critice, considerate esenţiale pentru securitatea economică şi naţională comună.
     
    Ulterior, ministrul de externe Oana Ţoiu a prezentat rezultatele discuţiilor pe Facebook, subliniind că securitatea economică a României şi a Uniunii Europene depinde tot mai mult de rezilienţa lanţurilor de aprovizionare.
     
    „În vizita oficială la Washington D.C. am discutat cu Doug Burgum, secretar al Departamentului de Interne al SUA, în cadrul reuniunii ministeriale dedicate mineralelor critice. Viziunea partenerilor noştri americani este aceeaşi pe care o susţinem şi la Bucureşti: nevoia de a reduce birocraţia pentru investiţiile strategice, păstrând în acelaşi timp cele mai înalte standarde de transparenţă şi protecţie. Mineralele rare nu sunt doar termeni tehnici, ele sunt motorul tehnologiei moderne – de la telefoanele pe care le folosim zilnic şi maşinile electrice, până la soluţiile de stocare a energiei verzi”, a transmis ministrul.
     
    Oana Ţoiu a adăugat că România are deja trei proiecte strategice desemnate — magneziu, grafit şi cupru — aliniate la standardele europene şi că autorităţile lucrează la simplificarea procedurilor administrative pentru a atrage investiţii care să genereze locuri de muncă. Totodată, România urmăreşte consolidarea parteneriatului cu SUA pentru a asigura pieţe de desfacere stabile pentru resursele sale.
     
    Radu Burnete, consilier al preşedintelui Nicuşor Dan, prezent la reuniunea din SUA, a subliniat că atât Statele Unite, cât şi Uniunea Europeană urmăresc un nou obiectiv de securitate economică: ca lanţurile de aprovizionare, accesul la materii prime esenţiale şi energie să nu poată fi utilizate ca instrumente de presiune geopolitică. 
     
    ”Coridorul vertical de gaze; energie nucleară. Atât SUA cât şi UE au un nou obiectiv de securitate economică: ca anumite lanţuri de aprovizionare, accesul la materii prime esenţiale sau la energie să nu poată fi utilizate ca instrumente de presiune geopolitică. Este un obiectiv unde Washington-ul şi Bruxelles-ul sunt aliniate şi unul pe care România îl împărtăşeşte şi la care poate contribui”. 
     
    În prezent, Uniunea Europeană importă 98% din necesarul de magneţi din pământuri rare din China, iar Statele Unite depind de China pentru aproximativ 70% din pământurile rare procesate. ”Într-o lume în care comerţul a devenit instrument politic şi militar, iar lanţurile de aprovizionare sunt transformate în unelte de coerciţie, aceste cifre nu mai sunt statistici comerciale, ci vulnerabilităţi strategice. Vizita recentă la Washington a fost despre asta: despre locul României într-o nouă ordine economică pe care trebuie nu doar să o înţelegem, ci să o construim”, a scris Burnete.

    Ce minerale rare are România şi unde sunt localizate 

    Sub umbrela Critical Raw Materials Act, Comisia Europeană a selectat 47 de proiecte strategice, dintre care trei sunt în România: grafit la Baia de Fier (Gorj), magneziu la Budureasa (Bihor) şi cupru la Rovina (Hunedoara). România are o diversitate mare cu aproximativ 60 de minerale diferite. Avem minereuri polimetalice, zăcăminte semnificative de cupru, teluriu (un metal rar găsit în Europa), precum şi potenţial pentru pământuri rare asociate cu minereurile de cupru, titan şi zirconiu, scrie Radu Burnete într-un blog. 

    ”România şi-a cartografiat resursele minerale acum zeci de ani, cu tehnologia de atunci. Nu ştim suficient despre toate resursele noastre minerale. De aceea, una dintre cele mai importante întâlniri ale vizitei a fost cea exploratorie cu US Geological Survey (USGS), lider mondial în cartografiere geologică. Astăzi, cartografierile preliminare se fac cu tehnologie satelitară sau din avioane echipate cu senzori de care noi nu dispunem. Un parteneriat cu USGS ne-ar permite să avem, pentru prima dată în decenii, o imagine actualizată a resurselor noastre. Fără această imagine, orice discuţie despre exploatare rămâne speculativă.” 

  • După ce a renunţat să mai dezvolte o platformă pentru programatori – idee finanţată în 2024 cu 2 mil. $ de GapMinder şi Underline Ventures, start-up-ul Genezio îşi consolidează noua direcţie – vizibilitatea brandurilor în platformele AI – printr-o alianţă cu o agenţie de marketing digital, Data Revolt

    ◆ Genezio, start-up-ul fondat de antreprenorul în serie Andrei Pitiş, a pivotat de la ideea de a dezvolta o platformă serverless pentru dezvoltatori de software la o soluţie de monitorizare şi optimizare a vizibilităţii brandurilor în platformele de inteligenţă artificială generativă ◆ Parteneriatul cu Data Revolt, agenţie de data marketing, vizează integrarea datelor din platformele AI – ChatGPT, Gemini, Perplexity, Google AI Overview – cu instrumentele clasice de analytics şi tracking

    Genezio, start-up-ul românesc fondat de Andrei Pitiş, a semnat un parteneriat strategic cu agenţia de data marketing Data Revolt pentru a integra datele de vizibilitate din platformele de inteligenţă artificială generativă cu instrumentele clasice de analytics şi strategie digitală. Mişcarea consolidează pivotul pe care Genezio l-a făcut în ultimii doi ani – de la o platformă serverless pentru dezvoltatori de software, cu care a pornit la drum în 2023, la o soluţie de monitorizare a modului în care brandurile sunt percepute şi recomandate de platforme AI precum ChatGPT, Gemini sau Perplexity.
    Colaborarea dintre cele două companii este activă din a doua jumătate a anului 2025 şi a fost implementată pentru clienţi din industrii precum telecom sau energie, potrivit unui comunicat comun. Prin acest parteneriat, insight-urile generate de Genezio din platformele AI sunt integrate în ecosistemul de analytics şi tracking al Data Revolt, iar cele două companii vizează extinderea pe pieţe internaţionale.

    Când a ridicat runda pre-seed de 2 milioane de dolari condusă de Gapminder Ventures în aprilie 2024 – la o evaluare de 10 milioane de dolari postmoney -, Genezio lucra la o platformă serverless care promitea dezvoltatorilor de software că „o aplicaţie simplă poate fi scrisă şi implementată în câteva ore în loc de zile”. Planurile erau ambiţioase: birouri în Silicon Valley şi Londra în cinci ani, creşterea bazei de utilizatori în rândul programatorilor şi al firmelor de outsourcing, iar Pitiş descria în detaliu o platformă de cloud, hosting, testare şi deployment pentru „generaţia nouă de programatori”.

    Doi ani mai târziu, descrierea companiei s-a schimbat complet: Genezio este acum „o platformă integrată de AI pentru monitorizarea şi optimizarea vizibilităţii brandurilor în căutările conversaţionale bazate pe inteligenţă artificială generativă”. Platforma simulează conversaţii umane multi-turn pentru a înţelege cum sunt percepute şi recomandate brandurile de către AI şi identifică sursele citate şi mesajele care influenţează răspunsurile, potrivit comunicatului companiei. Echipa a rămas la un nivel similar – 15 angajaţi la începutul lui 2026 -, dar clienţii sunt acum branduri care plătesc aproximativ 1.000 de euro pe lună pentru monitorizarea oiziţionării în platformele AI, conform declaraţiilor făcute anterior de Andrei Pitiş pentru ZF.

    „ChatGPT a devenit un interlocutor, un fel de influencer. Contează într-o discuţie să fii vizibil şi ce spune despre tine”, a declarat Andrei Pitiş într-un interviu recent în cadrul emisiunii ZF Live.
    Parteneriatul cu Data Revolt aduce o abordare de tip Generative Engine Optimization (GEO), care completează strategiile clasice de organic şi paid search. Concret, Genezio furnizează datele privind prezenţa brandurilor în conversaţiile AI – vizibilitate, poziţionare competitivă, surse citate, dispoziţia asociată -, iar Data Revolt le integrează în propriile ecosisteme de data analytics şi strategie.

    „Colaborarea cu Genezio ne oferă un diferenţiator tehnologic real. Modul în care au ales să măsoare piaţa face ca datele să fie relevante statistic, atât pe indici de vizibilitate, cât şi pe topicuri”, a declarat Bogdan Zaharia, CIO şi cofondator Data Revolt.

    „Explorarea şi căutarea de recomandări se mută tot mai mult în conversaţiile generate de AI. Genezio aduce claritate în acest spaţiu, oferind atât brandurilor, cât şi agenţiilor încredere despre modul în care sunt percepute şi recomandate de AI”, a declarat Andrei Pitiş, CEO şi cofondator Genezio.
    Abordarea se adresează organizaţiilor aflate într-un stadiu avansat de maturitate digitală, potrivit comunicatului celor două companii.Genezio a ridicat până acum 2,5 milioane de euro, inclusiv runda pre-seed condusă de Gapminder Ventures – prima investiţie a acestora prin fondul GapMinder II -, alături de Underline Ventures şi un grup de angel investors din Statele Unite, Marea Britanie şi România.

    Pentru 2026, Pitiş ţinteşte o rundă de finanţare de 10 milioane de euro, la o evaluare cuprinsă între 35 şi 50 de milioane de euro – o creştere semnificativă faţă de evaluarea de 10 milioane de dolari postmoney de la runda din 2024, pe un produs complet diferit.
    Ambiţia declarată este ca Genezio să devină unul dintre primii cinci jucători globali în domeniul vizibilităţii în AI conversaţional.

    Compania a fost fondată în 2023 şi reuneşte o parte din fosta echipă de conducere de la Vector Watch şi Fitbit: Andrei Pitiş ca CEO, Bogdan Rîpă – fost manager UiPath – ca Chief Product Officer şi Bogdan Vlad ca Chief Technology Officer, cărora li s-a alăturat Paula Cionca ca Chief Marketing Officer.
    Andrei Pitiş este unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori din ecosistemul tech românesc – a fondat Vector Watch, ceasul inteligent lansat simultan cu Apple Watch şi vândut în 27 de ţări, achiziţionat ulterior de Fitbit (preluat apoi de Google). Este totodată cofondator al Innovation Labs şi preşedinte al fondului de investiţii Simple Capital.

     

  • Băluţă,acuzaţii grave la adresa lui Ciucu: Comportament de baron /Operaţiune demnă de clanul Soprano

    Daniel Băluţă a spus, luni, într-o conferinţă de presă, că PSD nu este de acord cu proiectul de creştere a costului biletelor.

    „Este foarte important să facem dreptate într-un moment în care toate taxele şi impozitele locale au crescut, TVA-ul a crescut, impozitul pe venit a crescut, impozitul pe profit a crescut, au crescut absolut toate lucrurile. Venind în plan local să creştem în continuare costuri pentru ceea ce înseamnă coşul zilnic al unei familii este inacceptabil. Şi spun asta pentru că, odată cu acest proiect de hotărâre, am refuzat iluzia unei comasări. Am solicitat primarului general, tocmai pentru a face economie şi pentru a avea o administraţie eficientă, pentru că o creştere, de exemplu, a costului biletului de la 3 la 5 lei ar fi adus un plus STB de 100 de milioane de lei. I-am oferit o variantă în care ar fi putut să economisească 200 de milioane de lei. Ea nu a fost acceptată şi ăsta a fost şi motivul pentru care nu am fost de acord şi ne-am abţinut cu comasările. Am propus ca ARCUB, PROEDUS, CREART să fie absorbite de Direcţia de Cultură împreună cu celelalte entităţi pe care primarul general le-a propus”, spune Băluţă.

    Potrivit edilului de la Sectorul 4, la ARCUB lucrează 51 de oameni, la PROEDUS lucrează 71 de oameni, la CREART 49 de oameni, la Direcţia de Cultură 28 de oameni, iar la Direcţia de Presă 25 de oameni. Astfel, Băluţă i-a propus lui Ciucu să reducă de la 224 de posturi pentru aceste entităţi la 30 de posturi, în loc să scumpească biletele.

    „Asta înseamnă o economie doar salarială de minim 100 de milioane de lei la care adăugăm cei încă 100 de milioane de lei cheltuiţi pentru diverse petreceri în cursul anului 2025. Aşadar, primarul general preferă să crească preţul biletului decât să economisească şi, într-adevăr, să genereze reformă. Spun lucrurile astea pentru că de orice mă poate acuza cineva, dar mai puţin de populism. (…) În afară de faptul că, de exemplu, Direcţia de Audit din cadrul primăriei Municipului Bucureşti are angajaţi 24 de oameni, iar corpul de control al primarului are 27 de oameni, deci 51 de oameni, reamintesc că încă de acum şase ani conducerea celor două direcţii a fost gestionată de Partidul Naţional Liberal. Mai mult decât atât, din mai 2025, ordonatorul de credit al primăriei Municipului Bucureşti a fost un reprezentant al Partidului Naţional Liberal. Ca tare, nu putem arbitra niciodată o astfel de reglare de conturi pe care primarul general – într-un stil mafiot – încearcă să o rezolve în interiorul propriului partid. Este regretabil că asistăm la un astfel de comportament. Nu m-am aşteptat niciodată să văd aşa ceva. Practic, acest comportament de baron nu face altceva decât să ne arate că în timpul campaniei electorale, domnul primar general a indus în eroare cetăţenii. A minţit. Dorinţa de a face reformă ne există, după cum vedeţi”, spune Daniel Băluţă.

    Acesta îi reproşează lui Ciprian Ciucu faptul că, nu vorbeşte despre lucrări de infrastructură, despre pasajul Petricani, despre prelungirea Ghincea, despre Delfinului, sau despre Inelul Median.

    „Singura preocupare pe care dânsul o are este aceea de a-şi regla conturile. Nu este normal să se întâmple aşa ceva şi în niciun caz nu ne vom implica într-o astfel de operaţiune demnă de clanul Soprano. Îl îndemn încă o dată pe primarul general să se apuce de treabă, să nu se mai plângă, să înceteze cu aceste apucături. Bucureştenii au nevoie de dreptate, au nevoie de apă caldă, au nevoie de căldura, au nevoie de respect din partea primarului general. Aceasta este consecinţa politizării unei dispute electorale pentru poziţia de primar general. Aceasta este ceea ce a reuşit în campania din decembrie dreapta să aducă în faţa bucureştenilor. Această modalitate de a trişa şi de a minţi în această modalitate alegătorii este inacceptabilă şi din aproape în aproape, după cum vedeţi, arătăm cu foarte mare exactitate care sunt caracteristicile domnului Ciprian Ciucu”, acuză Daniel Băluţă.

  • Tarom a depus bilanţul pe 2024: afaceri de 1,2 mld lei şi profit net de 286 mil. lei, după ce a vândut sloturile spre cel mai mare aeroport londonez Heathrow

    Compania aeriană de stat Tarom a depus abia acum bilanţul pe anul 2024, care arată afaceri de 1,2 mld lei şi profit net  de 286  mil. lei, după ce a vândut  avioane  dar  şi sloturile spre cel mai mare aeroport londonez. În 2023 înregistra ca cifră de afaceri tot 1,2  mld.lei  dar pierderi de 87 mil. lei, arată datele de la mfinante.ro. Compania raporta 1085 de angajaţi în 2024, în uşoară  scădere faţă de anul anterior.

    Pe o piaţă în plină creştere, transportatorul aerian se zbătea de mai bine de 15 ani să iasă de pe pierderi, dar s-a restructurat prin oprirea zborurilor regulate spre destinaţii atractive pentru turişti iar în 2024 a vândut sloturilor spre cel mai mare aeroport londonez Heathrow către Qatar Airways. Anterior, renunţasela zborurile  spre Viena sau Barcelona

    Londra alături de alte capitale vest-europene sunt noduri foarte bune de tranzit spre America sau Asia, iar prin renunţarea  la aceste zboruri se pierde traficul de tranzit. Orice companie importantă se află pe marile aeroporturi din Europa ce reprezintă puncte de tranzit  pe cursele intercontinentale.

    Compania aeriană de stat Tarom a adunat pierderi uriaşe de 1,9 mld. de lei în zece ani (387 mil. euro), pe o piaţă în care traficul aerian a fost într-o continuă creştere, cu excepţia anilor de pandemie. Tarom a reuşit să obţină profit doar în 2007, când profitul net raportat a fost de 72 mil. lei la o cifră de afaceri de 867 mil. lei, conform datelor Ministerului de Finanţe.

    Un raport al Roland Berger arăta în urmă cu zece ani, explicând cumva pierderile raportate de companie, că două treimi din rutele spre Europa de Sud-Est aveau ca grad de ocupare doar 54% şi că nu s-a renunţat la rutele neprofitabile iar politica de distribuţie şi de preţ era tradiţională, lipsind practic un mix activ de distribuţie pe mai multe canale de vânzări. Deşi a fost prima companie de stat la care s-a adus management privat, această măsură a  fost un experiment eşuat. Constant compania a schimbat conducerea în ultimii ani.

    Paradoxal, compania de stat nu a  reuşit  să  câştige teren deşi piaţa pe care activează este una din cele mai efervescente  şi doar anul trecut traficul de pasageri pe aeroporturile din România a ajuns la 28,5 milioane de pasageri, în creştere cu faţă de anul anterior, arată datele de la Asociaţia Aeroporturilor din Romania (AAR). Spre comparaţie, în 2019, anul de referinţă în turism, traficul total pe aeroporturi se ridica la 23,2 milioane de pasageri.

     

  • Confederaţia Patronală Concordia susţine apelul adresat de BusinessEurope instituţiilor europene privind creşterea competitivităţii în Europa: Companiile locale au nevoie de condiţii stabile, de reguli clare şi de un cadru european predictibil pentru a investi, a inova şi a crea locuri de muncă de calitate

    Confederaţia Patronală Concordia susţine apelul urgent adresat din partea BusinessEurope instituţiilor europene pentru transformarea ambiţiilor privind competitivitatea într-un plan concret de acţiune, într-un context economic global din ce în ce mai competitiv.

    “Companiile locale au nevoie de condiţii stabile, de reguli clare şi de un cadru european predictibil pentru a investi, a inova şi a crea locuri de muncă de calitate. Pentru mediul de afaceri din România, îmbunătăţirea competitivităţii la nivelul UE nu este doar un deziderat, este o condiţie esenţială pentru creştere şi prosperitate pe termen lung. Sub o misiune comună, măsurile trebuie să vină în congruenţă de la nivel european şi de la nivel naţional.”, a declarat Adelina Dabu, Head of Public Affairs, Confederaţia Patronală Concordia.

    BusinessEurope, cea mai mare organizaţie umbrelă a mediului de afaceri din Europa, reprezentând 42 de federaţii naţionale de afaceri din 36 de ţări din UE, Spaţiul Economic European şi vecinătate, atrage atenţia instituţiilor U că este momentul ca ambiţiile privind competitivitatea şi reducerea birocraţiei să se transforme în realizări concret.

    „UE se află într-un punct de inflexiune, iar astfel de momente necesită mai mult decât intenţii corecte. Pentru a răspunde acestui moment, UE trebuie să transforme ambiţia sa pozitivă privind competitivitatea în acţiuni decisive care să facă o diferenţă reală pentru companii. Comunitatea de afaceri este pregătită să sprijine aceste eforturi, motiv pentru care BusinessEurope lansează acest apel ferm la acţiune şi propuneri concrete despre cum putem stimula competitivitatea europeană. UE trebuie să valorifice pe deplin potenţialul pieţei sale unice, să reducă preţurile la energie şi să creeze condiţiile potrivite pentru a atrage investiţii private, pentru a dezvolta idei noi şi a le comercializa în Europa. Acest lucru trebuie să coincidă cu o agendă de comerţ şi diversificare ambiţioasă, cu privire la transferul emisiilor de carbon în afara UE şi cu o reducere tangibilă a sarcinii administrative pentru companii”, a spus Fredrik Persson, preşedintele BusinessEurope.

    El a subliniat că dacă Europa vrea să rămână puternică, trebuie să acţioneze decisiv şi să facă din 2026 anul în care livrăm rezultate.

    ”Puterea economică a Europei este fundaţia prosperităţii sale şi a poziţiei sale în lume. UE are toate ingredientele de care are nevoie pentru a asigura un viitor mai prosper, dar trebuie să acţioneze înainte să fie prea târziu.”

    Confederaţia Patronală Concordia reprezintă 20 dintre cele mai importante sectoare ale economiei româneşti, cu o contribuţie de 30% din în PIB şi peste 450.000 de angajaţi în 4.200 de firme mari şi mici, cu capital românesc şi străin

     

  • Muzeul pe ceas

    Când nu ai cum să ajungi la muzeu, se poate să ajungă muzeul la tine, cu o selecţie din lucrările expuse, pe care le poţi chiar şi scoate la plimbare. Acest lucru este posibil şi datorită colaborării dintre producătorul elveţian de ceasuri Swatch şi două muzee din reţeaua Guggenheim, cel din New York şi cel din Veneţia, din care a rezultat o colecţie de ceasuri inspirate de picturi celebre din secolul XX, scrie Smithsonian Magazine. Gama cuprinde patru ceasuri, iar tablourile pe baza cărora au fost create sunt „Palatul ducal văzut de pe San Giorgio Maggiore” de Claude Monet, „Dansatoare în verde şi galben” de Edgar Degas, „Don Giovanni bavarez” de Paul Klee şi „Alchimie” de Jackson Pollock, Swatch continuând astfel seria de parteneriate cu muzee de artă.

  • Mobila ca amintire

    La întoarcerea din vacanţe, unii îşi doresc să fi putut lua cu ei mai mult decât obişnuitele suveniruri, dacă le-a plăcut, de exemplu,  locul în care s-au cazat. Pe lângă opţiunea de a cumpăra halate de baie, prosoape, geluri de duş ori loţiuni de corp, turiştii au în tot mai multe locuri ocazia de a cumpăra şi mobilier, accesorii sau decoraţiuni ca acelea pe care le-au văzut şi folosit la hotelul în care s-au cazat.

    Ideea de a permite clienţilor să cumpere aşa ceva nu este nouă, scrie Wall Street Journal, doar este aplicată de tot mai multe hoteluri în ultima vreme. Dacă iniţial se putea cumpăra un singur model de pat testat în hotel de turişti, care apoi erau îndrumaţi spre un lanţ de magazine de lux, în prezent, hotelurile apelează la reţele de magazine de mobilă sau firme de design pentru amenajări cu vânzare. Există astfel camere şi apartamente în care mai toate obiectele – paturi, canapele, fotolii, mese, veioze, căni sau pahare – au şi o versiune care se poate cumpăra de la partenerii hotelului. Alteori, însăşi unitatea de cazare serveşte drept magazin de prezentare pentru o firmă care proiectează şi comercializează mobilă sau accesorii, cum ar fi Design Within Reach, care a amenajat o casă disponibilă turiştilor pe o platformă de închirieri pe termen scurt pentru vacanţe. Un alt exemplu este firma daneză Vipp, ale cărei bucătării modulare şi alte piese de mobilier, precum şi corpuri de iluminat şi accesorii, cum ar fi coşuri de gunoi, pot fi testate de cei interesaţi într-o serie de case de oaspeţi din diverse locuri de prin lume.

     

  • Desene de zăpadă

    Pe unii zăpada îi îndeamnă la construit oameni de zăpadă, la o bătaie cu bulgări ori la o plimbare cu sania, altora le stimulează simţul artistic şi-i face să-şi arate creativitatea, ca în cazul unui fost cartograf, Simon Beck, care desenează pe stratul de nea. Acesta, scrie Washington Post, lucrează în special în Franţa, şi are la activ sute de desene pe zăpadă şi nisip.  Creaţiile sale pe zăpadă sunt realizate între lunile octombrie şi martie, iar artistul aşterne adeseori desenul pe hârtie înainte, după care, înarmat cu o busolă şi încălţat cu rachete, îl transpune pe teren. La terminarea lucrării, o fotografiază, şi nu-l deranjează faptul că aceasta nu rezistă mult acţiunii vremii sau omului. Nu rareori are parte şi de spectatori, de regulă persoane ieşite la o tură de schi sau plecate în drumeţie, care-l urmăresc cu atenţie în procesul creaţiei şi-l încurajează.

  • Georgescu a vorbit de „forţe sataniste” şi „Uniuni Oligarhice Soroşiste Globaliste”

    Georgescu susţine că actualul şef al statului nu reprezintă poporul român, ci aşa-numitul „stat paralel”.

    Judecata în dosarul în care Călin Georgescu este acuzat de propagandă legionară poate începe după ce Tribunalul Bucureşti a respins luni contestaţia politicianului. Într-o declaraţie la ieşirea de la tribunal, Călin Georgescu a afirmat că Nicuşor Dan nu va fi niciodată primit la Casa Albă de preşedintele american Donald Trump şi nici nu va primi o invitaţie oficială, tocmai din cauza apartenenţei sale la un sistem politic pe care îl consideră ilegitim.

    „În dreptul celui care este scris pe hârtie: preşedintele României, el reprezintă statul paralel, nu reprezintă poporul român. Şi niciodată nu va fi primit la Casa Albă şi niciodată nu va primi invitaţie”, a declarat Georgescu, adăugând că un lider care face parte dintr-un „cartel politic” ce a anulat alegerile nu poate reprezenta România pe plan extern.

    Fostul candidat, ce are două dosare pe rol, a reiterat ideea că alegerile prezidenţiale din noiembrie 2024 ar fi fost anulate „în mod brutal, violent şi nedemocratic”, susţinând că acest fapt este cunoscut la nivel internaţional. În acest context, el afirmă că nu mai contează validarea externă, ci acţiunile interne ale românilor.

    Totodată, Călin Georgescu a lansat un nou atac la adresa Uniunii Europene, în special a Bruxelles-ului, pe care îl descrie drept centrul unei „Uniuni Oligarhice Soroşiste Globaliste”. Acesta susţine că democraţia românească ar fi condiţionată de aprobări externe şi afirmă că se află alături de poporul român într-o luptă împotriva a ceea ce numeşte „forţe sataniste”.

    „Eu lupt alături de poporul român împotriva acestor acte sataniste, împotriva acestor indivizi care s-au îmbogăţit pe jertfa şi suferinţa popoarelor”, a mai declarat fostul candidat.

     

     

     

     

     

  • Radu Burnete, consilier economic prezidenţial: America are nevoie de aliaţi cu economii reziliente la presiuni geopolitice. România este unul dintre ei

    ”As we embraced what was new and glamorous, we outsourced what seemed old and unfashionable… and one day we realised we had outsourced our economic security and our very future.” Marco Rubio, Critical Minerals Ministerial, Washington, 4 februarie 2026

    “Supply chains remain brittle and exceptionally concentrated. Asset and commodity prices are persistently depressed, driven downward by forces beyond any individual country’s control.” J.D. Vance, Critical Minerals Ministerial, Washington, 4 februarie 2026

    Uniunea Europeană importă 98% din necesarul de magneţi din pământuri rare din China. Statele Unite depind de China pentru aproximativ 70% din pământurile rare procesate. Într-o lume în care comerţul a devenit instrument politic şi militar, iar lanţurile de aprovizionare sunt transformate în unelte de coerciţie, aceste cifre nu mai sunt statistici comerciale, ci vulnerabilităţi strategice. Vizita recentă la Washington a fost despre asta: despre locul României într-o nouă ordine economică pe care trebuie nu doar să o înţelegem, ci să o construim.

    Am scris după Davos că trăim la intersecţia dintre o lume care moare şi una care se naşte. Că melancolia nu este un instrument de navigaţie. Că România trebuie să-şi construiască rezilienţa prin diplomaţie economică, putere militară şi companii mai puternice. Vizita de la Washington a fost un exerciţiu concret în acest sens — scurtă, dar densă, axată pe trei piloni strategici: minerale critice, energie şi relaţiile cu Congresul american.

    Nu-mi propun să reiau ştirile despre vizită. Mă interesează să explic logica din spatele discuţiilor, să adaug context şi date pe care formatul unei declaraţii de presă nu le permite. Vreau să explic de ce aceste demersuri contează pentru viitorul economic al României.

    Mineralele critice

    Tema principală a vizitei a fost cea a mineralelor critice. Contextul global este cel care dă urgenţă acestei discuţii. Pe 4 februarie, Departamentul de Stat a găzduit primul Critical Minerals Ministerial, reunind peste 50 de ţări. JD Vance şi Marco Rubio au propus acolo un bloc comercial al aliaţilor pentru minerale critice, menit să contracareze dominaţia chineză. SUA, UE şi Japonia au anunţat un memorandum de înţelegere care va fi semnat în următoarele 30 de zile — un angajament de a dezvolta planuri de acţiune comune pentru rezilienţa lanţurilor de aprovizionare în minerale critice. Este un moment rar de convergenţă transatlantică într-o perioadă altfel marcată de tensiuni comerciale.

    Şi aici intervine România. Sub umbrela Critical Raw Materials Act, Comisia Europeană a selectat 47 de proiecte strategice, dintre care trei sunt în România: grafit la Baia de Fier (Gorj), magneziu la Budureasa (Bihor) şi cupru la Rovina (Hunedoara)[i]. România are o diversitate mare cu aproximativ 60 de minerale diferite. Avem minereuri polimetalice, zăcăminte semnificative de cupru, teluriu (un metal rar găsit în Europa), precum şi potenţial pentru pământuri rare asociate cu minereurile de cupru, titan şi zirconiu. Vă recomand cartea lui Ed Conway, Material World, dacă vreţi să vă faceţi o idee despre cât de ”critice” sunt aceste materii pentru tot ecosistemul electronic şi digital din jurul nostru.

    România şi-a cartografiat resursele minerale acum zeci de ani, cu tehnologia de atunci. Nu ştim suficient despre toate resursele noastre minerale. De aceea, una dintre cele mai importante întâlniri ale vizitei a fost cea exploratorie cu US Geological Survey (USGS), lider mondial în cartografiere geologică. Astăzi, cartografierile preliminare se fac cu tehnologie satelitară sau din avioane echipate cu senzori de care noi nu dispunem. Un parteneriat cu USGS ne-ar permite să avem, pentru prima dată în decenii, o imagine actualizată a resurselor noastre. Fără această imagine, orice discuţie despre exploatare rămâne speculativă.

    Obiectivul discuţiilor bilaterale este limpede: ca în parteneriat comercial, companii americane şi române să extragă şi să rafineze aceste materii prime pe teritoriul României, cu dublu beneficiu. Pe de o parte, România îşi satisface nevoia internă pentru avem o industrie auto importantă (Dacia şi Ford), avem Prime Batteries Technology care are lângă Bucureşti prima fabrică de baterii litiu-ion din Europa de Sud-Est cu o capacitate de 2,3 GWh şi planuri de extindere la 6 GWh, vom investi masiv în industria de apărare şi avem nevoie urgentă de a moderniza întreaga reţea de transport şi distribuţie a energiei electrice. Toate aceste industrii consumă cupru, magneziu, litiu şi alte minerale critice. Pe de altă parte, surplusul poate fi exportat în SUA sau în Europa, echilibrând deficitul nostru comercial şi integrându-ne în lanţurile de aprovizionare occidentale.

    Prezenţa unor companii mari americane în România ar avea şi un efect strategic: ar da Washingtonului un motiv suplimentar să considere România un aliat de nădejde, nu doar pe dimensiunea militară, ci şi pe cea economică. Iar pentru noi, ar însemna că suntem mai puţin vulnerabili la un posibil şantaj prin controlul resurselor de către puteri care nu ne vor binele.

    Un cuvânt despre relaţia cu Uniunea Europeană în acest context: partenerii americani au înţeles foarte bine că România este parte a Uniunii, care are propriile strategii şi nevoi. Orice înţelegere bilaterală trebuie să se înscrie în demersurile UE. Pe acest dosar, Washingtonul şi Bruxellesul sunt complet aliniate — dovadă fiind şi memorandumul SUA-UE-Japonia anunţat pe 4 februarie.

    Nu în ultimul rând este necesar să ieşim din paradigma simplistă cu ”ne vindem resursele”. Toate resursele României sunt şi vor fi exploatate respectând legislaţia şi suveranitatea noastră. Toţi cei care le exploatează, companii locale sau din alte ţări, vor plăti statului român redevenţe, vor angaja oameni aici şi vor plăti impozite aici, vor trebui să respecte normele de mediu române şi europene. Mai mult, obiectivul României nu este pur şi simplu să extragă resurse şi să le exporte, ci să le procese şi să le rafineze pentru a exporta produse finite cu valoare adăugată mai mare. Noi nu avem la noi în ţară mereu capitalul sau tehnologia necesare pentru a face repede aceste investiţii şi de aici nevoia şi oportunitatea de a face asta împreună cu companii din state aliate.

     Energie nucleară şi Coridorul Vertical

    Al doilea pilon concret de discuţii a fost energia. Am avut o întâlnire cu Joshua Volz, emisarul special al Departamentului Energiei pentru integrare energetică globală, axată pe două mari teme: energia nucleară şi Coridorul Vertical de gaze.

    În domeniul nuclear, România este într-o cursă de lungă durată. Nuclearelectrica planifică investiţii de peste 20 de miliarde de euro în următorul deceniu. Reactoarele 1 şi 2 de la Cernavodă, cu o capacitate individuală de 650 MW, sunt în proces de retehnologizare. Contractul de inginerie a fost semnat în noiembrie 2024, iar lucrările de construcţie civilă au început în septembrie 2025. Obiectivul este extinderea duratei de viaţă cu încă 30 de ani. Reactoarele 3 şi 4, cu o capacitate de câte 700 MW fiecare şi un cost estimat de 8 miliarde de dolari, au ca ţintă deceniul următor pentru punerea în funcţiune.

    România construieşte alături de parteneri americani şase reactoare mici modulare (SMR) la Doiceşti. Dacă totul merge conform planurilor, vor fi operaţionale tot în deceniul următor. Nu suntem singurii în această cursă. Polonia şi Cehia au proiecte similare, iar la Helsinki finlandezii ne spuneau că studiază SMR-urile pentru sistemele de încălzire centralizată. Am trecut în revistă cu oficialii DOE stadiul tuturor acestor proiecte şi ce putem face pentru a le accelera.

    Cel de-al doilea subiect a fost Coridorul Vertical, o infrastructură de transport de gaze care porneşte din Grecia, trece prin Bulgaria şi România şi, bifurcându-se, ajunge în Moldova şi Ucraina spre nord, respectiv în Ungaria, Slovacia şi Austria spre vest. Menirea acestui coridor este să aducă în Europa Centrală şi de Est LNG american, înlocuind dependenţa de gazul rusesc. Dimensiunea comercială este semnificativă: dacă funcţionează la capacitatea planificată, coridorul ar putea genera vânzări de gaz american de circa 1,9 miliarde de dolari anual.

    Capacitatea actuală este de aproximativ 5 miliarde de metri cubi pe an, cu obiectivul de a ajunge la 10 miliarde. România are o poziţie privilegiată: suntem punctul din care el se bifurcă spre nord şi vest, dar suntem şi singurul producător de gaze de-a lungul său. Producţia internă ne acoperă în mare consumul, ceea ce ne face un jucător diferit de vecinii noştri pentru că nu suntem doar ţară de tranzit sau posibil consumator, ci şi contribuitori la o piaţă regională lichidă. În cazul în care consumul creşte sau apar perturbări de aprovizionare, avem această opţiune.

    Am discutat despre investiţiile necesare în următorii ani în interconexiuni şi creşterea capacităţii coridorului şi cum pot fi finanţate, păstrând totuşi costurile de transport de-a lungul coridorului într-o bandă de competitivitate cu alte rute de transport al gazului. Am discutat şi despre piaţa regională de gaze şi cum e poate deveni mai lichidă şi cu suficientă ofertă astfel încât ţările europene să nu mai poată fi şantajate cu accesul la resurse esenţiale pentru economiile lor.

    Discuţii în Congres şi o voce unitară

    Alături de ministra de externe Oana Ţoiu, senatorul Titus Corlăţean şi cancelarul guvernului Mihai Jurcă, am avut întâlniri cu doi importanţi reprezentanţi ai Congresului: Mike Rogers, preşedintele Comisiei de Apărare, şi Bruce Westerman, preşedintele Comisiei pentru Resurse Naturale din Camera Reprezentanţilor. Discuţiile s-au axat pe consolidarea parteneriatului economic, investiţii comune în industria de apărare şi securizarea lanţurilor critice de aprovizionare. Ambii reprezentanţi au vizitat România în trecut şi i-am invitat să o facă şi în viitorul apropiat.

    Ceva care merită subliniat: am fost acolo o ministră USR, un senator PSD, cancelarul guvernului şi consilierul economic al preşedintelui. Am vorbit o singură limbă. Aceeaşi normalitate despre care am scris şi după Davos. Unitatea în politica externă, dincolo de tensiunile politice de acasă, este un lucru normal şi necesar.

    Ce urmează

    Comerţul bilateral România-SUA este încă modest în raport cu potenţialul — aproximativ 3,7 miliarde de dolari în 2024, din care exporturi româneşti de circa 2,5 miliarde. Pentru o ţară cu un deficit comercial de peste 33 de miliarde de euro, deschiderea unor noi canale de export nu este un exerciţiu academic, ci o necesitate economică. Vizita de la Washington a fost precedată şi de una a Camerei de Comerţ Americane în România, cu o săptămână înainte, de unde mesajul a fost similar şi pozitiv. Sunt semne că pe această direcţie există interes reciproc şi voinţă politică de ambele părţi.

    Dwight Eisenhower spunea în 1953 (într-un discurs despre securitate naţională care merită citit în întregime[ii]) că fundamentul puterii militare este puterea economică. Adevărul acesta este şi mai evident astăzi, când liniile de front nu mai sunt doar geografice, ci trec prin lanţuri de aprovizionare, reţele energetice şi pieţe de materii prime.

    Mesajul pe care l-am primit la Washington a fost clar: arhitectura globală s-a schimbat. America are nevoie de aliaţi pe care să se bazeze – aliaţi care pot contribui militar şi care sunt gata să investească într-o economie rezilientă, neexpusă presiunilor unor puteri ostile. Răspunsul României este că SUA se pot bizui pe noi, desigur într-un cadru în care apartenenţa şi rolul nostru în Uniunea Europeană sunt la fel de importante.

     

    Vizita a fost scurtă, dar productivă. Vor urma altele, din cel mai simplu motiv: relaţia strategică şi de securitate cu SUA este profundă, dar relaţia economică bilaterală rămâne încă sub potenţialul ei. Iar în lumea care se naşte sub ochii noştri, cele două nu mai pot fi separat