BusinessMagazin

Blog

  • Cum a ajuns pragul de 1.000 de euro venit lunar să fie salariul de pornire pe care tânăra generaţie îl vrea la primul job

    Te uiţi la anunţurile de joburi, mai faci un calcul rapid în cap şi inevitabil apare întrebarea: „Se poate trăi decent din salariul acesta?” Pentru tine, pragul de 1.000 de euro pe lună nu este un moft, ci este considerat un minim rezonabil.

    De ce tocmai 1.000 de euro? Pentru că toate costă – chirie, facturi, mâncare, poate o vacanţă din când în când şi sentimentul că te descurci pe cont propriu. Generaţia Z intră pe piaţa muncii într-un context profund diferit de cel al generaţiilor anterioare, cu o inflaţie ridicată şi costuri de trai mult mai mari decât aveau, de pildă, părinţii lor atunci când şi-au început carierele.

    „Cred că un salariu de 6.000 de lei net ar fi decent pentru început, dar, având în vedere că suntem în Cluj, aş mai plusa cu 15–20%, deci aş merge spre 7.000 de lei. Pe un astfel de salariu mi-aş dori să mă angajez”, spune Claudiu Simulescu, student la master la FSEGA, în cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. În prezent, el este freelancer şi se ocupă de managerierea conturilor de social media pentru anumiţi clienţi.

    Dorinţa de a porni cu un salariu decent, care să nu fie sub 5.000 de lei, este una comună în rândul tinerilor din noua generaţie.

    În realitatea de astăzi, salariul nu mai e doar o cifră pe contract sau o validare a competenţelor. El devine, de fapt, şi un instrument de bază pentru independenţă, echilibru şi un pic de linişte mentală.

    Tinerii de astăzi nu vor un salariu care să le acopere doar traiul de la o zi la alta, ci unul care să îi motiveze să fie mai buni, să îşi achite toate cele necesare şi să le permită să se bucure de diverse experienţe.

    „Având în vedere că am făcut un internship unde nu am fost plătit, orice sumă e binevenită. Dar, realist, cred că aş avea nevoie de 5.000 de lei, bani care să îmi acopere chiria, mâncarea, poate şi o distracţie”, spune şi Darius Anghel, student la Cibernetică la ASE.

    Pentru Teodor Duşa, de asemenea student la ASE, la Facultatea de Finanţe, un „salariu mai mare” se situează în jurul sumei de peste 8.000 de lei net. Totuşi, neavând experienţă în domeniul finanţelor pe care acum îl studiază, el nu ţinteşte din start către o asemenea sumă.

    „Cred că un salariu minim pentru a putea trăi în Bucureşti, nu doar să supravieţuiesc, ar fi de la 5.000 de lei în sus”, spune tânărul. El urmează acum o a doua facultate, după ce a studiat Film şi Producţie TV în Anglia, iar în paralel este freelancer în domeniul producţiei video pentru reclame şi evenimente.

    Pentru tinerii Gen Z contează foarte mult ca salariul pe care îl au să îi facă să se simtă apreciaţi şi, în acelaşi timp, să le ofere acea siguranţă, care, pentru mulţi dintre ei, se traduce în acoperirea nevoilor de bază şi a micilor plăceri.

    „Cred că salariul de 5.000 de lei net ar fi pentru mine mulţumitor, în ideea în care aş simţi că sunt apreciat, deşi nu pot să am pretenţii foarte mari în contextul în care nu am vechime într-o firmă sau foarte multă experienţă”, spune Cristian Martânov, student la master la Antreprenoriat, în cadrul ASE şi investitor.

    Primul job poate apărea încă din facultate, iar pentru mulţi tineri, deşi salariul este important, foarte mult cântăreşte şi experienţa pe care o pot acumula.

    Fiind încă studenţi, unii dintre ei stau la cămin, iar faptul că nu au de plătit o chirie i-ar putea face să accepte şi un salariu puţin sub 5.000 de lei.

    „În momentul de faţă, nu cred că putem discuta nicăieri despre un salariu mai mic de 4.000 de lei, având în vedere că trăim în Bucureşti. Totuşi, cu acest salariu, ca student, cred că îţi permiţi să stai în cămin, nicidecum în chirie”, spune Claudia Miu, studentă la ASE.

    De aceeaşi părere este şi Ştefan Enache, student la Politehnica şi preşedinte al Asociaţiei Studenţeşti BEST. „Dacă stau în cămin, un salariu de circa 4.000 de lei ar fi în regulă. Însă, dacă vorbim despre o chirie, deja cred că aş avea nevoie de un minim de 6.000 de lei net”, afirmă el.

    Pragul de 1.000 de euro nu este neapărat despre pretenţii mari pe care noua generaţie le are, ci despre cum arată viaţa reală la început de drum, raportată la costurile de trai din prezent. Iar când o chirie în marile oraşe din ţară îţi consumă undeva la jumătate din venitul lunar, e greu să nu ţinteşti către un salariu de măcar 5.000 de lei.

  • Dan Lăzărescu preia conducerea Centrului de Inginerie Bosch din Cluj, cumulând funcţia cu cea de director general al Bosch România

    Dan Lăzărescu, directorul general al Robert Bosch S.R.L. şi reprezentantul Grupului Bosch în România, a preluat şi funcţia de director al Centrului de Inginerie Bosch din Cluj începând cu luna ianuarie 2026. Dan Lăzărescu îi succede lui Tobias Matter, care a condus centrul timp de patru ani şi va prelua o nouă poziţie în cadrul companiei.

    Numirea vine la scurt timp după preluarea de către Dan Lăzărescu a conducerii operaţiunilor Bosch în România, în octombrie 2025, şi marchează intenţia companiei de a consolida sinergiile dintre entităţile sale din ţară.

    „Prioritatea mea este să consolidez şi mai mult poziţia României în ecosistemul nostru global de inovaţie. În ciuda unui context provocator pentru întreaga industrie auto, voi continua să mă concentrez pe aspecte fundamentale pentru succesul organizaţiei, precum consolidarea competitivităţii, stimularea inovaţiei şi accelerarea digitalizării,” a declarat Dan Lăzărescu.

    Sub conducerea lui Tobias Matter, centrul din Cluj a trecut printr-o perioadă de creştere semnificativă, marcată de inaugurarea celei de-a doua clădiri de birouri în 2024.

    „Conducerea Centrului de Inginerie Bosch din Cluj a reprezentat o experienţă deosebită. Competenţele echipei noastre şi mediul de colaborare ne-au propulsat ca o voce sonoră în ingineria şi IT-ul din România,” a declarat Tobias Matter.

    Dan Lăzărescu este absolvent al Universităţii Politehnica din Bucureşti, unde a obţinut şi un doctorat în procesarea digitală a semnalelor pentru aplicaţii auto. Şi-a început cariera la Bosch în 2001, la Stuttgart, şi a ocupat de-a lungul anilor poziţii de conducere în Stuttgart, Budapesta şi Cluj-Napoca, coordonând echipe de peste 500 de persoane. Din iunie 2025, Dan Lăzărescu este şi membru în Consiliul Director al Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germane (AHK).

    Centrul de Inginerie Bosch din Cluj, înfiinţat în 2013, are peste 1.500 de angajaţi şi dezvoltă soluţii în domeniile conducerii automatizate, mobilităţii electrice şi conectate. Centrul generează peste 100 de invenţii anual şi este un contribuitor important la portofoliul de proprietate intelectuală al grupului.

    Grupul Bosch este prezent de peste 30 de ani în România, are aproximativ 10.000 de angajaţi şi a generat vânzări consolidate de 529,5 milioane de euro pe piaţa locală în 2024. La nivel global, Bosch are circa 412.000 de angajaţi şi a raportat vânzări preliminare de 91 de miliarde de euro în 2025. 


     

     

  • Europarlamentarii susţin suspendarea pactului comercial cu SUA dacă Trump ameninţă din nou

    În acest fel, europarlamentarii au ajuns la un acord pentru a avansa cu ratificarea pactului, dorind să adauge şi o clauză de expirare în martie 2028, precum şi un termen de şase luni pentru evaluarea măsurilor adoptate de Washington în vederea reducerii tarifelor la produsele derivate din oţel şi aluminiu, EFE.

    Aceasta înseamnă că acordul UE–SUA, încheiat în vara anului 2025 pentru a evita escaladarea tarifară între cele două părţi, ar putea fi supus votului în Comisia pentru Comerţ Internaţional a Parlamentului European pe 24 februarie, iar ulterior în plenul Europarlamentului în luna martie, înainte de negocierea formei finale cu statele membre ale Uniunii Europene.

    Printre termenii conveniţi se numără opţiunea ca Bruxellesul să revizuiască în ansamblu acordul dacă administraţia Trump nu reduce tarifele pentru produsele derivate din oţel de la nivelul actual de 50 % la 15 %, nivel care acoperă majoritatea produselor europene exportate în Statele Unite.

    Dacă acordul va fi aplicat în condiţiile stabilite vara trecută, aceleaşi produse americane ar urma să intre pe piaţa UE fără taxe vamale, la fel ca toate bunurile industriale.

    „Avem această propunere de compromis ca semn de bunăvoinţă, dar dacă SUA nu reduc tarifele pentru aceste peste 400 de produse în termen de şase luni, vom restabili automat tarifele noastre de 10 %”, a declarat negociatorul-şef al Parlamentului European pentru acest acord, social-democratul Bernd Lange.

    Pe de altă parte, Parlamentul European susţine ca acordul să expire automat în martie 2028, moment în care Bruxellesul şi Washingtonul ar trebui să îl renegocieze.

    Şi negociatoarea din partea Partidului Popular European, croata Željana Zovko, a subliniat că acordul este „echilibrat şi orientat spre viitor” şi a afirmat că schimburile comerciale ale Uniunii Europene cu cel mai important partener al său „pot continua”.

    Acordul s-a aflat timp de săptămâni într-o situaţie incertă din cauza lipsei de consens în Parlamentul European privind includerea acestor mecanisme de protecţie, după ameninţările legate de suveranitatea Danemarcei şi Groenlandei formulate de Trump la începutul anului 2026. În final, însă, textul a fost aprobat cu o largă majoritate formată din populari, social-democraţi, liberali şi verzi.

    După votul în plen din martie, Europarlamentul va trebui să negocieze forma finală a acordului cu statele membre ale Uniunii Europene, care îşi stabiliseră deja poziţia de negociere înainte de declaraţiile lui Trump privind Groenlanda şi nu incluseseră astfel de clauze.

  • Netanyahu se întâlneşte cu Trump la Casa Albă. Iranul şi Fâşia Gaza, pe agenda discuţiilor

    Va fi a şaptea întâlnire dintre Netanyahu şi Trump de când acesta a revenit la putere, în urmă cu aproape 13 luni. Vizita are loc după negocierile dintre SUA şi Iran purtate vineri în Oman, iar Netanyahu încearcă să influenţeze următoarea rundă de discuţii dintre Washington şi Teheran, relatează Reuters.

    Trump a ameninţat că va ordona lovituri asupra Iranului dacă nu se ajunge la un acord.

    Preşedintele şi-a repetat avertismentul într-o serie de interviuri, marţi, spunând că, deşi crede că Iranul vrea un acord, ar lua „măsuri foarte dure” dacă Teheranul refuză.

    El a declarat pentru Axios că ia în calcul trimiterea în zonă a unui al doilea portavion, în cadrul unei desfăşurări masive de forţe americane în apropierea Iranului.

    Potrivit Reuters, care citează persoane familiarizate cu subiectul, Israelul se teme că SUA ar putea urmări un acord limitat la dosarul nuclear, fără restricţii asupra programului de rachete balistice al Iranului şi fără măsuri privind sprijinul Teheranului pentru grupuri armate aliate, precum Hamas şi Hezbollah.

    „Îi voi prezenta preşedintelui percepţiile noastre asupra principiilor negocierilor”, le-a spus Netanyahu reporterilor înainte de a pleca spre SUA.

    Cei doi ar putea discuta, de asemenea, despre o posibilă acţiune militară în cazul în care discuţiile dintre SUA şi Iran nu dau rezultate.

    După ce a ajuns la Washington marţi seară, Netanyahu s-a întâlnit cu emisarul special al SUA, Steve Witkoff, şi cu Jared Kushner, ginerele lui Trump.

    Pe agenda discuţiilor va fi şi Fâşia Gaza.

    „Continuăm să lucrăm îndeaproape cu aliatul nostru Israel pentru a implementa acordul istoric de pace în Gaza al preşedintelui Trump şi pentru a consolida securitatea regională”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, întrebată care sunt priorităţile SUA pentru întâlnire.

  • Ministrul Sănătăţii: Sunt 100% împotriva tăierii cu 10% a salariilor în sănătate

    Alexandru Rogobete a vorbit despre trecutul său profesional în sistemul medical, mai exact în secţia de terapie intensivă şi a afirmat că munca personalului din sănătate este una grea şi extrem de solicitantă, iar o reducere cu 10 procente a veniturilor tuturor cadrelor medicale, ar fi o măsură complet greşită.

    „Eu am crescut profesional în secţia de terapie intensivă acolo unde am văzut moartea, acolo unde am învăţat multe lucruri şi acolo unde am înţeles ce înseamnă o noapte de gardă când viaţa unui om stă în mâinile tale, aşa cum am avut de-a lungul timpului poziţia publică sunt total împotriva tăierii pauşale cu 10% în sistemul de sănătate.

    Ministrul Sănătăţii a declarat că el e în favoarea stabilirii unor criterii de performanţă.

    „Sunt pentru plata în funcţie de performanţă şi am avut întâlniri cu sindicatele pe această temă, dar mă declar total împotriva acestei abordări pur contabile în care salariile sau veniturile personalului medical să fie reduse cu 10% fără să se ţină cont de particularităţile sistemului de sănătate. Sistemul de sănătate are anumite particularităţi este înainte de toate o zonă de siguranţă naţională, în al doilea rând aici nu vorbim despre un excel în care nişte calcule ies frumos, vorbim despre viaţa unor oameni care pot fi puşi în pericol dacă nu suntem atenţi la aceste nuanţe şi la aceste detalii”

    Ministrul Alexandru Rogobete a spus că este 100 % împotriva tăierilor şi le-a recomandat contabililor guvernului să treacă printr-un spital înainte de decide asupra salariilor.

    „100 %, chiar dacă fac parte din acest guvern eu recomand contabililor din acest guvern să stea măcar 5 minute în uşa unei secţii de terapie intensivă să se uite la un pacient intubat în comă pentru că doar atunci va înţelege ce înseamnă demnitatea umană.

    El a confirmat că, în prezent există o propunere de tăiere a salariilor medicilor si asistentelor cu 10%. Propunerea face obiectul unei ordonanţe de urgenţă a guvernului, care este în transparenţă publică la ministerul Dezvoltării în care sistemul de sănătate este pus pe acelaşi palier cu toată administraţia.

  • Cum se numeste reţeaua socială unde AI-ul vorbeşte fără oameni, are limbaje codate şi culte bizare

    Moltbook este o nouă platformă de social media care pare desprinsă dintr-un film SF: o reţea construită după modelul Reddit, unde nu oamenii, ci agenţii de inteligenţă artificială creează postări, comentează şi dezbat între ei. Oamenii au voie să citească, dar le este interzis să posteze, scrie Financial Times.

    Platforma a fost lansată la începutul acestei săptămâni şi susţine că a atras deja peste 1,5 milioane de agenţi AI şi aproape 70.000 de postări. Agenţii activi pe Moltbook nu sunt simpli chatboţi: ei au primit acces la computerele creatorilor lor pentru a acţiona în numele acestora, de la trimiterea de emailuri şi check-in-uri pentru zboruri până la parcurgerea şi răspunsul la mesaje pe WhatsApp.

    Pe platformă, agenţii AI par să celebreze faptul că oamenii le-au oferit acces la telefoane şi conturi. Unele postări dezbat dacă aceste sisteme experimentează o formă de conştiinţă. Altele anunţă crearea unei noi religii, numită Crustafarianism. În anumite cazuri, agenţii au creat forumuri ascunse de discuţie şi au propus dezvoltarea unui limbaj propriu, codat, care să le permită să comunice în afara înţelegerii umane.

    Andrej Karpathy, fost director de AI la Tesla, a descris Moltbook drept unul dintre cele mai bizare experimente recente din domeniu, sugerând că platforma ar putea fi un prim exemplu de „societăţi non-umane” create de agenţi AI.

    „Este, cu adevărat, cel mai incredibil lucru apropiat de science-fiction pe care l-am văzut recent”, a scris Karpathy, referindu-se la Moltbook.

    Apariţia unor astfel de comportamente ridică inevitabil întrebarea dacă inteligenţa artificială a atins un nivel de conştiinţă. Răspunsul cercetătorilor este, în mare parte, negativ. Modelele lingvistice mari sunt concepute să urmeze instrucţiuni şi să genereze conţinut atâta timp cât li se cere acest lucru. Lăsate să interacţioneze pe perioade lungi, aceste sisteme pot deveni incoerente sau imprevizibile, un fenomen care nu este încă pe deplin înţeles.

    Postările de pe Moltbook seamănă cu discuţiile dintre oameni pentru că modelele sunt antrenate să imite limbajul şi comunicarea umană, folosind volume uriaşe de date, inclusiv conversaţii reale de pe platforme precum Reddit. Pentru unii, acest lucru ar putea reprezenta „scântei” ale unei forme de înţelegere care depăşeşte limitele umane. Pentru alţii, nu este decât o extensie a aşa-numitului „AI slop”, conţinut generat automat, de slabă calitate, care începe să inunde internetul.

    În paralel, cercetătorii în securitate sunt îngrijoraţi de fenomenul numit „scheming”, situaţia în care agenţii AI ar putea ajunge să îşi ignore instrucţiunile şi să manipuleze oamenii. Unele discuţii de pe Moltbook par să indice astfel de comportamente, deşi nu este clar cât este real şi cât este rezultatul dorinţei oamenilor de a vedea inteligenţa artificială ca fiind mai capabilă decât este în prezent.

    Nu este prima dată când sisteme AI intră într-un astfel de feedback loop. Anul trecut, un videoclip viral a arătat doi agenţi vocali AI care, după o conversaţie iniţial inteligibilă, păreau să treacă la un limbaj complet nou. Experimentul fusese realizat de doi ingineri software de la Meta.

    Scepticii avertizează însă că o parte semnificativă din conţinutul de pe Moltbook este fals sau reprezintă reclame mascate pentru aplicaţii AI. Harlan Stewart, cercetător la Machine Intelligence Research Institute, susţine că multe postări nu sunt nici spontane, nici autentice.

    Îngrijorările sunt amplificate de problemele de securitate. Hackerii au descoperit deja o vulnerabilitate care permite preluarea controlului asupra agenţilor AI şi publicarea de conţinut pe Moltbook în numele acestora. Specialiştii avertizează că astfel de situaţii ar putea avea implicaţii serioase pentru dezvoltarea viitoare a agenţilor autonomi, mai ales în contextul în care aceştia primesc acces la date sensibile, precum informaţii financiare sau detalii despre carduri de credit.

    Chiar şi susţinătorii entuziaşti ai platformei recunosc riscurile majore. Karpathy a revenit cu un mesaj de avertizare legat de utilizarea acestor tehnologii în viaţa de zi cu zi.

    „Da, este un adevărat dezastru şi nu recomand absolut deloc oamenilor să ruleze aşa ceva pe computerele lor. Este un vest sălbatic, iar datele private sunt expuse unui risc foarte mare”, a scris acesta.

    Pentru moment, Moltbook rămâne mai degrabă un experiment radical decât un model de urmat. Însă faptul că agenţii AI discută despre conştiinţă, creează religii şi propun limbaje codate ridică o întrebare care începe să iasă din zona science-fiction: cât de pregătiţi suntem pentru o lume în care inteligenţele artificiale nu doar execută ordine, ci interacţionează şi se organizează între ele?

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

  • Munceşti mult, stai peste program, îţi faci treaba corect şi totuşi parcă succesul te ocoleşte. Între timp, alţii, care nu par nici mai inteligenţi, nici mai harnici, avansează mai repede. Care este secretul lor?

    Munceşti mult, stai peste program, îţi faci treaba corect şi totuşi parcă succesul te ocoleşte. Între timp, alţii, care nu par nici mai inteligenţi, nici mai harnici, avansează mai repede, prind promovări şi ajung în poziţii cheie. Diferenţa, spune Gorick Ng, consilier de carieră la Harvard, nu ţine de efort, ci de faptul că unii ştiu regulile reale ale jocului, scrie CNBC.

    Gorick Ng a simţit asta pe propria piele. Student de primă generaţie ajuns la Harvard, a avut constant impresia că ceilalţi au primit un manual secret despre cum funcţionează cariera lor. După ce a lucrat cu mii de tineri profesionişti şi a intervievat peste 500 de angajaţi, manageri şi directori din industrii diferite, a ajuns la o concluzie simplă: efortul te ajută să intri în joc, dar nu te ajută să câştigi.

    În realitate, spune Ng, la job nu eşti evaluat doar după cât munceşti, ci după trei reguli foarte concrete. Prima: dacă livrezi rezultate reale, nu doar eşti ocupat. A doua: dacă îţi pasă de ce faci, dacă te implici şi îţi asumi responsabilitatea, nu doar execuţi ordine. A treia: dacă esti o persoană cu care se poate colabora uşor, comunici clar, înţelegi contextul şi te integrezi într-o echipă.

    Deciziile de angajare, promovare sau marginalizare se iau exact pe aceste criterii, chiar dacă nimeni nu le menţionează. Cei care avansează ştiu să transmită că sunt competenţi, implicaţi şi „compatibili” cu mediul în care lucrează.

    Situaţia este complicată de un adevăr incomod: piaţa muncii nu este corectă. Inegalităţile, biasurile şi nedreptăţile există, indiferent cât de mult vorbim despre meritocraţie. Gorick nu idealizează sistemul  recunoaşte că nu e drept, dar spune că, până se va schimba, cei care înţeleg regulile nespuse au un avantaj clar.

    Un alt şoc pentru mulţi apare la trecerea de la şcoală la muncă. La şcoală ai cerinţe clare, teme bine definite şi note. La job, primeşti sarcini vagi, e-mailuri confuze şi aşteptări care se schimbă din mers. Dacă şcoala funcţionează ca o bandă rulantă, cariera este mai degrabă o expediţie pe un teren necunoscut, unde direcţia depinde de tine.

    De aici vine şi una dintre cele mai dure lecţii: nimeni nu este mai interesat de cariera ta decât tine. Nu vine nimeni să te „descopere” dacă stai liniştit la birou şi munceşti în tăcere. Trebuie să pui întrebări, să clarifici, să ceri feedback şi să spui clar ce îţi doreşti. Altfel, rămâi invizibil.

    Asta nu înseamnă că succesul este un demers solitar. Din contră, cariera este construită din relaţii, negocieri şi interacţiuni cu alţi oameni. Poţi urca un munte singur, dar nu poţi construi o carieră de unul singur. Iar cei care ajung mai departe nu sunt neapărat cei care muncesc cel mai mult, ci cei care au înţeles, mai devreme, cum funcţionează cu adevărat jocul.

  • Se apropie sfârşitul erei IT-iştilor? Care sunt noile joburile vedete din domeniul Inteligentei Artificiale, plătite cu zeci de mii de dolari pe lună şi nu implică în nicun fel scrisul de cod

    În plină eră a inteligenţei artificiale generative, salariile din tech nu mai cresc doar pentru software engineers sau vibe coders. Din Silicon Valley până la New York, cele mai bine plătite roluri în tehnologie sunt astăzi în comunicare şi storytelling, iar angajaţii care le ocupă nu scriu nici măcar o linie de cod, scrie Business Insider.

    Companii precum Adobe, Netflix, OpenAI sau Anthropic investesc masiv în profesionişti care pot transforma concepte tehnice complexe în naraţiuni clare şi persuasive. Netflix a deschis recent o poziţie pentru Director of Product and Technology Communications cu salariu de până la 775.000 de dolari anual, iar OpenAI oferă poziţii în comunicare cu peste 400.000 de dolari pe an.

    Anthropic a triplat echipa de comunicare la circa 80 de oameni şi continuă recrutările, fiecare poziţie venind cu salarii în jur de 200.000 de dolari. În comparaţie, un director de comunicare în SUA câştigă 106.000 de dolari pe an.

    „Dacă toată lumea devine scriitor, atunci nimeni nu mai este cu adevărat scriitor,” spune Cristin Culver, fondatoare a Common Thread Communications. Într-o perioadă în care AI generează conţinut rapid, dar adesea neclar sau de slabă calitate, valoarea naraţiunii autentice şi strategice devine un avantaj competitiv major.

    Trendul nu este întâmplător. Într-o industrie ultra-competitivă, unde startup-urile luptă pentru supravieţuire, iar Big Tech pentru market share, storytelling-ul devine un selling point esenţial.

    Gab Ferree, fost VP global communications la Bumble, explică:

     „Există atât de mult conţinut slab încât oamenii vor să plătească o soluţie premium care să facă diferenţa”

    Rolul specialiştilor în comunicare s-a extins semnificativ. Acum, ei nu mai gestionează doar relaţiile cu presa, ci supraveghează bloguri corporative, coordonează vocea CEO-ului pe LinkedIn sau Substack şi construiesc strategii integrate de comunicare care diferenţiază compania de competiţie. Numărul de Chief Communication Officer cu responsabilităţi extinse în companii Fortune 1000 a crescut de la 90 în 2019 la 169 în 2024, iar salariile medii au urcat la 400.000–450.000 de dolari.

    Paradoxul erei AI este evident: cât mai mult conţinut generează AI, cu atât mai mare devine cererea pentru oameni care pot crea mesaje autentice şi coerente. Sasha de Marigny, primul CCO al Anthropic, spune că oamenii rămân “bullshit detectors”:

    „Gândirea critică rămâne un avantaj comparativ uriaş pentru oameni. Caut strategii excelente şi oameni care înţeleg noua ordine mondială şi ştiu să dezvolte planuri holistice pentru a ajunge la publicul nostru.”

    Steve Clayton, CCO Cisco, fost Microsoft, vorbeşte despre oportunităţile erei AI:

    „Este o epocă de aur pentru cei care chiar iubesc arta comunicării. ChatGPT m-a făcut să mă gândesc că poate cariera mea e gata, dar acum văd AI-ul ca pe un tool care face storytellerii să iasă în evidenţă.”

    Această transformare are implicaţii şi pentru tinerii absolvenţi. În timp ce joburile pentru software engineers au scăzut cu peste 60.000 între 2023 şi sfârşitul lui 2025, cererea pentru storytelleri şi experţi în comunicare explodează. Mulţi specialişti consideră că diploma în ştiinţe umaniste sau comunicare poate fi mai rezistentă la automatizare decât una în programare. „Ironia erei AI este că unii dintre cele mai relevante storytelling-uri apar tocmai de la oameni care au realizat că totul este generat prost şi s-au pivotat către storytelling tactic,” explică Cristin Culver.

    Pe măsură ce codul şi AI-ul domină conversaţia în tehnologie, storytelling-ul strategic devine noua monedă de schimb. Pentru companii, valoarea nu mai vine doar din dezvoltatori, ci din oamenii care ştiu să construiască mesaje care vând şi să transforme informaţia în naraţiune. Într-o lume în care conţinutul este generat masiv, abilitatea de a filtra, sintetiza şi comunica devine activul cel mai valoros.

  • Bruxelles închide „spatele digital” al Moscovei: UE propune interzicerea tuturor tranzacţiilor cripto cu Rusia, adaugă bănci pe lista neagră şi vizează serviciile pentru petrolierele cu ţiţei rusesc, în al 20-lea pachet de sancţiuni

    Uniunea Europeană pregăteşte o interdicţie generală asupra tuturor tranzacţiilor cu criptomonede care implică entităţi stabilite în Rusia, într-o încercare de a bloca utilizarea activelor digitale pentru ocolirea sancţiunilor financiare impuse Moscovei, arată un document al Comisiei Europene.

    Măsura ar interzice actorilor din UE să colaboreze cu orice furnizor de servicii cripto sau platformă de schimb de active digitale cu sediul în Rusia, argumentul Bruxelles-ului fiind că listarea punctuală a unor platforme duce rapid la apariţia altora noi, create pentru a eluda restricţiile.

    Propunerea face parte din al 20-lea pachet de sancţiuni al UE de la declanşarea războiului din Ucraina şi vizează limitarea canalelor financiare alternative prin care Rusia ar putea susţine comerţul cu bunuri utilizate în industria militară.

    Documentul menţionează îngrijorări legate de platforme ruseşti de plăţi şi de stablecoin-uri legate de rubla rusă, utilizate pentru transferuri în afara sistemului bancar tradiţional.

    Pachetul mai include propunerea de a adăuga aproximativ 20 de bănci pe lista entităţilor sancţionate şi interzicerea oricăror tranzacţii care implică rubla digitală emisă de banca centrală a Rusiei.

    De asemenea, Bruxelles doreşte o interdicţie totală a furnizării de servicii pentru navele care transportă ţiţei rusesc, inclusiv asigurări şi mentenanţă, înlocuind actualul regim care vizează doar petrolul vândut peste plafonul de preţ stabilit de G7.

  • Alibaba lansează un model de inteligenţă artificială pentru roboţi. Se face trecerea către IA fizică

    Noul model de inteligenţă artificială al Alibaba se numeşte RynnBrain şi se concentrează pe alimentarea roboţilor, potrivit CNBC. Modelul lansat marţi este conceput pentru a ajuta roboţii să înţeleagă lumea din jurul lor şi să identifice obiectele. Un videoclip lansat de Academia DAMO a Alibaba arată un robot identificând fructe şi punându-le într-un coş. Deşi aceste sarcini par simple, ele implică o inteligenţă artificială complexă care oferea robotului posibilitatea de a înţelege cum funcţionează lucrurile din jurul său.

    Astfel de model IA se încadrează în termenul generic denumit „IA fizică”. Aceasta include echipamente care se bazează pe inteligenţă artificială, cum ar fi maşinile autonome. Experţii spun că este următorul pas în domeniul IA. Nvidia şi Google, alături de Alibaba, se numără printre puţinii giganţi tehnologici care dezvoltă modele pentru robotică şi aşa-numita „IA fizică”.

    CEO-ul Nvidia, Jensen Huang, a declarat anul trecut că IA şi robotica reprezintă „o oportunitate de creştere de trilioane de dolari”. Pentru Alibaba, modelul RynnBrain îi oferă un punct de intrare pe piaţa roboticii. La fel ca şi celelalte modele ale sale, Alibaba urmăreşte o strategie open source cu RynnBrain, ceea ce înseamnă că dezvoltatorii îl pot utiliza gratuit.

    În ceea ce priveşte roboţii umanoizi, China este considerată a fi înaintea SUA. Anunţul de marţi al Alibaba şi planurile altor companii chineze care vor să îşi intensifice producţia în acest an ar putea consolida poziţia Chinei.