BusinessMagazin

Blog

  • Ponta: Vom cere demisia Elenei Udrea, responsabila de sistarea fondurilor UE pentru infrastructura

    “Vom cere in mod sigur demisia ministrului, pentru ca Programul
    Operational Regional este gestionat de Ministerul Dezvoltarii
    Regionale. Nu poti sa dai tot timpul vina pe altii, ca a fost
    Vasile Blaga sau altcineva inaintea ta. De doi ani de zile o vedem
    mereu la televizor pe doamna Udrea taind panglici pe diverse
    drumuri si alte actiuni de acest gen.

    Acum, cand a venit nota de plata, nu poti sa te dai deoparte pur
    si simplu si sa spui ca nu e treaba ta. E foarte clar ca Ministerul
    Dezvoltarii a gestionat foarte prost acest program, iar daca exista
    responsabilitati individuale, indiferent de unde sunt ele, din
    partea oricarei persoane, de la putere, din opozitie, din structura
    tehnica, acestia trebuie sa raspunda, de aceea avem structuri ale
    statului si nu va fi din partea USL niciun fel de opozitie fata de
    acest lucru. Evident ca vom cere demisia doamnei ministru, macar
    pentru incompetenta”, a declarat Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Soarta Greciei se decide astazi! Austeritate sau amenintarea falimentului

    Votul ar pune capat unei saptamani agitate pentru Papandreou,
    care a rezistat unei revolte in parlament din partea unor membri ai
    propriului partid, Pasok – de orientare socialista. Revolta a urmat
    unei respingeri de catre opozitie a apelului premierului pentru un
    guvern de unitate nationala.

    Pe Papandreou pun presiune si liderii europeni, care cer
    premieruluii sa-si asigure sprijinul mai multor partide pentru o
    noua serie de masuri de austeritate de care este conditionata
    acordarea unor ajutoare financiare externe. Grecia are nevoie de
    acesti bani pentru a evita un default care ar putea surveni chiar
    luna viitoare.

    Ministrii de finante din zona euro au amanat ieri luarea unei
    decizii finale privind acordarea unei transe de 12 miliarde euro
    din pachetul de 110 miliarde euro stabilit anul trecut pentru
    Grecia de Uniunea Europeana si Fondul Monetar International, cerand
    ca mai intai politicienii greci sa adopte noi masuri de
    austeritate.

    “Pasok stie ca trebuie sa stranga randurile. Situatia este
    volatila. Un vot negativ din partea parlamentului grec ar putea
    declansa o criza serioasa in Europa”, a afirmat Holger Schmieding,
    economist sef la Joh. Berenberg Gossler.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Omul care l-a facut milionar pe Ion Tiriac din asigurari ar putea deveni supraveghetorul pietei

    Parlamentul are programata astazi la ora 16:00 o sedinta in care
    urmeaza sa fie audiata viitoarea conducere a Comisiei de
    Supraveghere a Asigurarilor (CSA), institutia care reglementeaza o
    piata de circa 2 miliarde de euro.

    Partidul de guvernamant, PD-L, a anuntat ieri ca il sustine pe
    Cristian Constantinescu, omul care a dezvoltat de la zero pana la
    stadiul de cea mai mare companie de pe piata locala firma
    Allianz-Tiriac, pentru pozitia de presedinte al CSA. Constantinescu
    detine aproape 3% din Allianz-Tiriac, aflata in acest moment pe
    locul doi pe piata asigurarilor (dupa Astra), cu 250 milioane de
    euro prime brute subscrise.

    In joc sunt patru pozitii, una de presedinte, doua de
    vicepresedinti si una de membru in consiliul CSA. La sfarsitul
    acestei luni expira mandatul actualului presedinte, Angela
    Toncescu, mandatele celor doi vicepresedinti – Constantin Buzoianu
    si Tudor Balta -, precum si mandatul de membru in consiliu al lui
    Corneliu Moldoveanu.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Voiculescu da bani cu imprumut: Mihai Gadea a luat 785.000 lei. Vezi cine ii mai este dator

    Conform declaratiei de avere actualizate, vicepresedintele
    Senatului Dan Voiculescu a mai acordat imprumuturi catre: Camelia
    Voiculescu – 8,9 milioane lei, Elena Voiculescu – 48 mii lei si 2,7
    milioane USD, Sorin Pantis – 950 mii lei si 540 mii USD, Gheorghe
    Croitoru – 4 mii euro, Daniel Breahnea – 47,6 mii euro, Luiza Spiru
    – 42 mii lei.
    De asemenea, Dan Voiculescu are de incasat o creanta de la Editura
    Intact de 164.520 lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care este tara unde Ayman al-Zawahiri are aproape aceeasi popularitate ca Barack Obama

    Potrivit sondajului, organizat de Institutul International
    pentru Pace (IPI), cu sediul la New York, Obama este perceput
    favorabil de 12 la suta dintre egipteni. Al-Zawahiri, noul lider al
    retelei teroriste al-Qaida, are o popularitate de 11 la suta in
    randul compatriotilor sai.
    Sondajul a fost efectuat pe un esantion reprezentativ de 800 de
    egipteni, inaintea alegerilor prezidentiale si legislative din
    Egipt.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Recesiunea copiata la imprimanta

    Lucreaza de aproape 30 de ani in companie si le-a vazut pe toate
    de cand a intrat in afacerea cu scannere, proiectoare si
    imprimante. Hiromi Taba este astazi presedintele si directorul de
    operatiuni al Epson Europe, centrul european al Seiko Epson
    Corporation din Japonia. Era 1983 cand ajungea in departamentul de
    cercetari si planificare de marketing, ulterior avansand in
    ierarhie in mai multe functii de conducere. Criza economica si
    dezastrul de la Fukushima au fost probleme mai putin obisnuite
    pentru managerul japonez. Brusc, clientii cu afaceri mari au decis
    sa nu mai investeasca in aparatura noua si, dorindu-si cat mai
    multi bani lichizi, au incetat comenzile. Cata vreme mai bine de
    jumatate dintre clientii Epson sunt companii, efectele nu au
    intarziat sa apara. Este, deci, un motiv de expunere in plus pentru
    ca sectorul afacerilor a fost primul lovit de vicisitudinile
    recesiunii. Scaderea a fost insa de putin peste 10%, iar in 2011
    s-a oprit.

    S-a schimbat insa comportamentul clientilor. “Iremediabil”,
    spune Taba: “Decat sa aiba stocuri pentru trei saptamani, acum
    acestea se intind pe cel mult o saptamana, iar noi credem ca, desi
    va urma iesirea din criza, ei nu vor reveni la vechile obiceiuri”.
    Interesant e ca atat clientii obisnuiti, dar si companiile au
    inteles ce inseamna reducerea costurilor. Iar cresterea din
    ultimele luni se bazeaza tocmai pe noile lansari de produse mai
    eficiente. Practic, cele menite sa sprijine clientul in taierea
    cheltuielilor, care chiar sa se simta in buzunar prin cheltuieli
    mai mici cu 20-40%, nu au avut probleme la vanzare.

    Cea mai mare parte a pietelor mature, SUA, Japonia si Europa de
    Vest au fost puternic afectate de recesiune. Daca ne referim la
    dimensiunea afacerilor, Romania nu este o piata mare pentru zona
    europeana, dar la nivel de regiune potentialul de crestere este
    “urias”. In cealalta tabara, China si statele Asiei de Sud-Est au
    crescut in ciuda valului de cadere economica globala, in timp
    ce Orientul Mijlociu si Africa au rezistat cu bine crizei.

    In parte, in statele unde vanzarile Epson au ramas constante sau
    au crescut, spune Taba, nu exista lanturi internationale de banci,
    iar impactul global nu e atat de mare: “Cererea puternica din China
    este un alt motiv pentru care statele invecinate au reusit sa
    exporte mai mult si sa-si atraga beneficii enorme de pe seama
    acestei tendinte”.

    Tarile vecine Chinei au fost salvarea si in perioada de dupa
    cutremurul devastator urmat de valul tsunami din primavara. Epson
    detine chiar la Fukushima, zona puternic afectata de dezastrul
    nuclear care a urmat valului tsunami din martie 2011, o fabrica de
    quartz pentru dispozitive electronice, segment unde compania are
    peste 30% cota de piata la nivel global. Au fost raportate
    distrugeri in acea zona in ce priveste aria de fabricare, dar si in
    celelalte trei fabrici din arhipelag – “mult mai afectate”.

    Imprimantele au insa mii de subcomponente in constructie, iar
    aici solutiile s-au gasit cu dificultate: “Ne-a luat ceva timp si
    inca nu suntem complet refacuti dupa Fukushima, dar produsele ies
    la aceleasi standarde de calitate, iar vestea mai buna a fost aceea
    ca avem mari fabrici in Malaiezia, Thailanda, Singapore si China,
    care au putut sa faca fata cererii”. Ce a fost mai greu a trecut,
    iar optimismul este acum cel in care se increde seful Epson Europe.
    In viziunea sa, semnele redresarii pietei au aparut si vor continua
    sa apara si in 2011 si 2012, desi sunt si incertitudini in tarile
    din sudul Europei. Per total, piata insa va creste, iar cartile
    norocoase pentru Europa vor fi Germania, tarile scandinave si
    Europa de Est.

  • In loc de portofel

    Sistemul de plati prin telefonul mobil Wallet al Google nici n-a
    fost anuntat bine, in urma cu doar cateva saptamani, ca problemele
    au inceput deja sa apara. eBay si PayPal au dat in judecata Google
    pentru furt de secrete comerciale, dupa ce companiile au negociat
    timp de trei ani un parteneriat prin care sa furnizeze impreuna un
    serviciu de plata prin telefonul mobil, iar intr-un final Google
    l-a angajat pe Osama Bedier, vicepresedintele responsabil de
    platforma mobila si de noi parteneriate al PayPal cu care au fost
    desfasurate negocierile, si a pornit sistemul pe cont propriu. Cel
    mai probabil, procesul nu va fi castigat, dar multi cred ca scopul
    oricum nu a fost castigul de cauza, ci mai degraba obtinerea unei
    intarzieri pentru lansarea comerciala a serviciilor, timp de care
    ar putea profita insa si alti mari competitori pentru a ataca
    domeniul platilor cu telefonul mobil.

    Piata este deja destul de aglomerata si probabil concurenta va
    deveni si mai aprinsa pe masura ce segmentul va lua tot mai multa
    amploare in urmatorii ani. Industria mondiala a platilor cu
    telefonul mobil este estimata sa ajunga la 445 de miliarde de euro
    in 2014, conform calculelor Google, aici fiind inclusa nu doar
    metoda de plata prin tehnologia NFC (near field communication),
    telefonul fiind astfel trecut prin fata unui dispozitiv pentru a fi
    efectuata plata, dar si tranzactiile prin SMS, spre exemplu, sau
    cumparaturile facute de consumatori de pe internetul mobil din
    magazinele online. Google este insa primul gigant din Silicon
    Valley care intra pe aceasta piata care va transforma telefoanele
    mobile inteligente in portofele virtuale, chiar daca miscarea are
    momentan un rol mai degraba simbolic, serviciul urmand sa intre in
    perioada de test in urmatoarele luni in orasele americane New York
    si San Francisco.

    Se zvoneste ca si Apple, Amazon, eBay si Facebook lucreaza la
    sisteme similare sau cel putin cauta solutii pentru a putea oferi
    asemenea servicii in parteneriat cu alte companii. Telefoanele
    mobile ale Apple, precum si tabletele iPad, sunt deja compatibile
    cu o solutie denumita Square, pe care a dezvoltat-o cofondatorul
    Twitter, Jack Dorsey, iar zvonuri din piata spun ca telefoanele ar
    putea fi dotate si cu tehnologia NFC. Isis, o alta companie care
    foloseste aceeasi tehnologie si care a fost infiintata de
    operatorii AT&T, T-Mobile si Verizon, lucreaza la un proiect
    pilot prin care majoritatea magazinelor din Salt Lake City sa
    accepte de anul viitor tranzactii cu telefonul mobil. Cei de la
    Visa pregatesc de asemenea un portofel digital asemanator cu
    sistemul de plata cu mobilul al PayPal, ca urmare a achizitiei de
    190 de milioane de dolari a PlaySpan, o firma specializata pe
    monetizarea bunurilor virtuale, precum si a CyberSource. Iar
    American Express a lansat platforma de plati electronice si
    pregateste integrarea tehnologiei near field communication, o
    miscare de care PayPal pare sa fie inca departe. Si nu doar bancile
    si procesatorii de plati iau in calcul serviciile de plati mobile,
    ci si producatorii de telefoane mobile printre care Nokia sau
    Research in Motion, care integreaza tehnologiile necesare in
    terminalele inteligente, jumatate dintre modelele scoase pe piata
    urmand sa aiba cip NFC anul viitor, potrivit estimarilor din
    industrie. HP, de pilda, pregateste un telefon si o tableta cu
    aceasta tehnologie, surse apropiate companiei dezvaluind ca ar
    putea fi lansate chiar spre finele acestui an.

    Graba companiilor de a ataca acest domeniu deloc nou, dar care
    pana acum s-a lovit de nenumarate bariere si a generat solutii
    comerciale in putine piete, precum Japonia, nu pare insa intrutotul
    justificata. E adevarat, “piata a crescut in ultimele luni cat in
    doi ani, iar Wallet al Google si Square valideaza potentialul”,
    dupa cum spune Ben Milne, fondatorul si executivul Dwolla, un alt
    sistem de plati prin telefonul mobil din piata. Dar dincolo de
    estimarile legate de sumele care ar putea fi tranzactionate, o
    serie de specialisti sustin totusi ca cererea pentru solutii NFC nu
    este foarte mare, nici din partea consumatorilor care ar trebui sa
    aiba tehnologia integrata in propriile telefoane, dar pentru care
    plata prin telefon este mai degraba un moft, nu o utilitate, si
    nici din partea comerciantilor care, pentru a oferi asemenea metode
    de plata, ar trebui sa achizitioneze dispozitive speciale. “Va
    exista o piata foarte mare pentru plati cu mobilul, dar ea nu se va
    forma peste noapte si nici nu va fi pentru oricine”, crede Alistair
    Newton, vicepresedinte in cadrul companiei de cercetare de piata
    Gartner Research.

  • Franklin Templeton: Bursa din Romania este “ridicol de subreprezentata”

    Polonia si Cehia sunt exemple pozitive pentru procese de
    privatizare prin bursa care au initiat un “ciclu favorabil” in
    economie, a afirmat Smart pentru publicatia Investments &
    Pensions Europe (IPE).

    Grzegorz Konieczny, vicepresedinte executiv al Franklin Templeton
    Investment Management si manager al activelor de 4 miliarde de euro
    ale Fondului Proprietatea, spune ca este optimist in privinta
    viitorului: “Noi promovam privatizarea companiilor de stat din
    portofoliul Fondului, intrucat stim ca succesul viitor al Fondului
    Proprietatea este foarte strans legat de cel al bursei de
    valori”.

    In viitorul apropiat sunt de asteptat cateva evenimente importante
    la bursa, intre care oferta publica secundara a Petrom, la
    sfarsitul lui iulie, prin care compania isi propune sa atraga 500
    de milioane de euro. Cel mai mare producator de aluminiu din
    Romania, Alro, are programata o oferta secundara estimata la 200
    milioane de euro in cursul lunii iunie. La randul lor,
    Transelectrica si Transgaz mizeaza pe 100 de milioane
    fiecare.

    “Oferte de asemenea dimenisiuni nu au avut loc pana acum. Daca vor
    fi de succes, vor urma si altele la care vor participa si mai multi
    investitori”, a declarat Konieczny.

    Recent, Mircea Oancea, seful Comisiei de Supraveghere a
    Sistemului de Pensii Private (CSSPP) – organizatia care
    supraveheaza sistemul de pensii – a criticat faptul ca investitorii
    institutionali au prea putine oportunitati de a investi in Romania.
    “Declaratia a fost corecta, intrucat o tara ca Romania, la nivelul
    prezent de dezvoltare ar trebui sa aiba o piata bursiera mult mai
    mare”, considera Konieczny.

    El a adaugat ca Fondul Proprietatea isi propune sa fie un principal
    factor in stabilirea standardelor de guvernanta corporativa,
    raportare si transparenta, dar si in redresarea
    disfunctionalitatilor pietei.

    Fondul Proprietatea are investitii in proportie de 95% in Romania
    si asigura in jur de 50% din rulajul zilnic al bursei.
    Capitalizarea bursiera totala a Bursei de Valori Bucuresti era in
    jur de 111,7 miliarde de lei (27,3 miliarde de euro) la mijlocul
    lui iunie.

  • Ungaria pregateste “taxa pe chipsuri”. Comerciantii sar s-o critice

    Noua taxa, o reincarnare a proiectului mai vechi al unei “taxe
    pe hamburger”, va fi platita din septembrie de toate firmele care
    pun pe piata astfel de produse, fie ca sunt producatori, fie
    importatori, scrie Portfolio.hu. Taxa va fi aplicata pe produsele
    al caror continut de zahar, sare sau cofeina este mai mare decat un
    anumit plafon stabilit prin lege.

    Asociatia Comerciantilor din Ungaria a criticat ideea, afirmand ca
    ea va duce la expansiunea pietei negre si va mari evaziunea
    fiscala. Producatorii, sustine asociatia, vor gasi inlocuitori ai
    produselor supuse taxarii, spre a scapa de sarcina fiscala, iar
    ungurii “vor cumpara produsele respective din strainatate, in
    special cei care calatoresc frecvent si cei ce locuiesc in orase
    apropiate de granita”.

    In plus, sustine asociatia, ce ar castiga bugetul din noua taxa va
    fi pierdut prin scaderea incasarilor din TVA, intrucat vanzarile de
    produse “nesanatoase” scumpite din cauza taxei vor scadea. TVA in
    Ungaria este de 25% pentru alimente si bauturi, cu exceptia celor
    mai multe produse de panificatie si lactate (12%).


    Noua taxa se va aplica astfel, dupa primele informatii disponibile
    (100 forinti = 0,37 euro):

    – Bauturi carbogazoase: 10 forinti/l (15 forinti/l de la 1 ianuarie
    2012) pentru continut >5 g zahar la suta de mililitri
    – Bauturi energizante: 300 forinti/l pentru continut >20 mg
    cafeina la suta de mililitri
    – Dulciuri (ciocolata, biscuiti, bomboane, patiserie): 200
    forinti/kg (250 forinti/kg de la 1 ianuarie 2012) pentru continut
    >25 g zahar la suta de grame
    – Inghetata, acadele: 100 forinti/kg pentru continut >5 g zahar
    la suta de grame
    – Snacksuri sarate: 400 forinti/kg pentru continut >1 g sare la
    suta de grame
    – Prafuri alimentare pentru sosuri, supe, mancaruri: 500 forinti/kg
    pentru continut >5 g sare la suta de grame.

    Conform publicatiei Vilaggazdasag, guvernul considera ca aplicarea
    taxei ar aduce la buget 20-30 miliarde de forinti (74 milioane de
    euro) care ar fi folosite pentru ameliorarea sistemului de
    asistenta medicala.

  • Cine lupta in marina americana: balene, delfini si lei de mare (GALERIE FOTO)

    Programul de lucru cu mamiferele marine a fost lansat de marina
    americana in anii ’60. Unul dintre scopuri a fost cel de cercetare
    a abilitatilor pe care le au delfinii sau balenele in detectia
    obiectelor de sub apa si de ameliorare a vitezei submarinelor si a
    vaselor de lupta, prin cercetarea modului cum inoata si se scufunda
    cetaceele.

    Celalalt scop a fost de antrenament, astfel incat delfinii,
    balenele sau leii de mare sa devina capabili sa execute misiuni
    subacvatice, de la transportul de echipament pentru scufundatori si
    pana la localizarea si recuperarea obiectelor pierdute, paza
    vaselor si misiuni de supraveghere prin intermediul unor camere
    video.

    ABC News a trecut in revista cateva dintre situatiile in care
    mamiferele marine sunt folosite de marina americana.

    In timpul razboiului din Vietnam au circulat zvonuri ca marina
    americana a antrenat delfini ca sa impuste inotatorii inamici cu
    ajutorul unui dispozitiv cu declansare automata. US Navy a negat ca
    ar fi existat un astfel de program sau ca ar fi antrenat vreodata
    delfini ca sa atace oameni.

    The Marine Mammal Program a fost initial tinut secret, insa s-a
    dezvoltat puternic in timpul Razboiului Rece, ajungand in anii ’80
    la un buget de 8 milioane de dolari si la o “flota” de peste 100 de
    delfini, plus numerosi lei de mare si balene, scrie PBS.org. In
    1992, programul a fost declasificat si restrans, multi delfini
    fiind scosi la pensie.

    In ultimii ani insa, bugetul si cheltuielile au crescut: conform
    Defense Industry Daily, numai in 2009, Centrul pentru tehnologie de
    lupta navala si spatiala al US Navy de la San Diego a incheiat
    contracte de aproape 50 de milioane de dolari cu firme private
    pentru ingrijirea, antrenamentul si transportul animalelor din The
    Marine Mammal Program, pentru cercetare stiintifica si dezvoltarea
    de software.

    In prezent, delfinii sunt folositi mai ales la detectia minelor
    marine si la misiuni de patrulare subacvatica, pentru a apara
    vasele americane de razboi de inotatorii inamici care ar incerca sa
    le arunce in aer, asa cum s-a procedat in timpul Razboiului din
    Golf.

BusinessMagazin