BusinessMagazin

Blog

  • “Game of tokens”. Consumul de AI a devenit noul indicator al productivităţii în Silicon Valley: Jensen Huang, CEO-ul Nvidia, spune că ar fi „alarmat profund” dacă un inginer plătit cu 500.000 de dolari pe an nu ar consuma şi tokeni de cel puţin 250.000 de dolari

    Inteligenţa artificială a creat un nou indicator al productivităţii în industria de tehnologie din Statele Unite. Consumul de tokeni AI – unităţile de calcul care alimentează instrumente precum ChatGPT, Claude sau Gemini – a început să fie tratat ca un indicator de performanţă în sine, iar companiile de top din Silicon Valley au introdus clasamente interne care urmăresc cât de mult AI foloseşte fiecare angajat. Fenomenul a fost documentat de Kevin Roose în New York Times sub numele de „tokenmaxxing” – subiectul fiind abordat pe larg în presa americană în a doua jumătate a lunii martie 2026, în special după declaraţii ale CEO-ului Nvidia la conferinţa GTC.

    Declaraţia care a accelerat discuţiile, făcută de Jensen Huang, CEO-ul Nvidia, a fost difuzată în cadrul podcastului All-In, filmat pe parcursul conferinţei GPU Technology Conference (GTC) din martie 2026.
    „Dacă un inginer de 500.000 de dolari nu ar consuma tokeni de cel puţin 250.000 de dolari, aş fi alarmat profund”, a spus Huang, adăugând că un inginer plătit cu o jumătate de milion de dolari pe an care ar declara la final de an un consum de doar 5.000 de dolari în tokeni l-ar „înfuria”. Huang a comparat refuzul de a utiliza AI cu decizia unui proiectant de cipuri de a renunţa la software-ul de proiectare asistată (CAD) şi de a se întoarce „la creion şi hârtie”.

    Modelul propus de Huang presupune ca inginerii să primească, pe lângă salariul de bază şi pachetul de acţiuni, un buget de tokeni egal cu aproximativ jumătate din salariu. „Câştigă câteva sute de mii de dolari pe an ca salariu de bază. Probabil le voi da jumătate din suma aceea, în plus, sub formă de tokeni, ca să poată fi amplificaţi de 10 ori”, a declarat Huang, potrivit Fortune.
    Întrebat dacă Nvidia cheltuieşte în jur de 2 miliarde de dolari pe an pe tokeni pentru echipa de ingineri, Huang a răspuns: „Încercăm”, conform CNBC.

    La nivel global, Nvidia are 42.000 de angajaţi, iar Huang a precizat că planifică „sute de mii de angajaţi digitali” – agenţi AI care lucrează alături de cei umani. Compania a raportat venituri de 215,9 miliarde de dolari în anul fiscal 2026, în creştere cu 65%, din care 62,3 miliarde de dolari provin din segmentul de centre de date, în creştere cu 75% de la an la an.

    De notat totuşi că Huang nu este un observator neutru al fenomenului pe care îl încurajează. Tokenii AI sunt procesaţi pe plăci grafice, iar Nvidia controlează peste 80% din piaţa de cipuri pentru centre de date specializate în AI. Cu alte cuvinte, fiecare dolar cheltuit de companii pe tokeni pentru ingineri alimentează, direct sau indirect, cererea pentru hardware-ul Nvidia. Când CEO-ul Nvidia pledează pentru bugete de tokeni echivalente cu jumătate din salariul unui inginer, pledează, în acelaşi timp, pentru creşterea cererii de cipuri pe care compania sa le produce.

    Bugetele de tokeni nu sunt doar o obsesie a şefului Nvidia. La companii precum Meta, OpenAI şi Anthropic, consumul de AI a devenit deja o formă de competiţie internă, potrivit The New York Times. Angajaţii concurează pe clasamente interne care afişează cine foloseşte cel mai mult AI, iar consumul ridicat este tratat ca un semn de productivitate.

    Un inginer OpenAI a procesat 210 miliarde de tokeni într-o singură săptămână în primăvara lui 2026 – un volum care, potrivit calculelor citate de media americană, ar umple Wikipedia de 33 de ori. La Anthropic, un dezvoltator a acumulat costuri de peste 150.000 de dolari într-o singură lună folosind Claude Code, instrumentul de programare asistat de AI al companiei. Un inginer Ericsson din Stockholm, citat de The New York Times, a declarat că „el cheltuieşte pe Claude mai mult decât câştigă”, deşi costurile sunt acoperite de angajator.

    Shopify a făcut un pas suplimentar: CEO-ul Tobi Lütke a trimis un memo intern în care a declarat utilizarea AI „o aşteptare de bază” pentru toţi angajaţii şi a anunţat că aceasta va fi inclusă în evaluările de performanţă. „Utilizarea reflexivă a inteligenţei artificiale este acum o aşteptare de bază la Shopify”, a scris Lütke, potrivit memo-ului publicat pe platforma X.
    Tomasz Tunguz, partener la fondul de capital de risc Theory Ventures, a descris tokenii AI ca „al patrulea pilon al compensaţiei inginerilor: salariu, bonus, acţiuni şi tokeni. Tunguz estimează că diferenţa de productivitate între un inginer cu acces nelimitat la AI şi unul cu acces limitat poate fi de opt ori, iar el însuşi automatizează 31 de sarcini zilnic, cu un cost anual de aproximativ 12.000 de dolari.

    La nivelul industriei, costurile sunt mult mai mari. Conform datelor Levels.fyi, citate de TechCrunch şi alte publicaţii, salariul unui inginer software în Silicon Valley este de 375.000 de dolari pe an. Adăugarea unui buget de tokeni de 100.000 de dolari duce costul total per inginer la 475.000 de dolari – ceea ce înseamnă că aproximativ un dolar din cinci din costul unui inginer este deja destinat calculului AI.

    Thibault Sottiaux, liderul echipei Codex de la OpenAI, a declarat că în interviurile de angajare, candidaţii întreabă acum despre „accesul dedicat la resurse de inferenţă”, nu doar despre salariu şi acţiuni, potrivit Figuring Out With AI.

    Fenomenul are şi o latură de risc. Remote Work Europe a publicat o analiză (22 martie 2026) care punse un semn de egalitate între tokenmaxxing-ul şi o formă costisitoare de a demonstra că eşti ocupat, fără legătură directă cu rezultatele livrate.
    Kevin Prokopetz, specialist FinOps, avertizează că adoptarea necontrolată a AI creează „vizibilitate zero asupra randamentului real al investiţiei”, iar analistul Nate Patel afirmă: „Dacă nu se leagă de rezultate livrate sau de timp economisit, consumul de AI e doar o ardere de bani”, potrivit aceleiaşi surse.

  • Tensiuni tot mai mari pe piaţa americană de credit privat. Încă un fond mare, Ares Management, limitează retragerile investitorilor după ce a primit cereri de răscumpărare de 1,2 miliarde de dolari doar în primele trei luni din 2026

    Grupul de investiţii Ares Management a limitat retragerile din unul dintre fondurile sale importante de credit privat destinate investitorilor înstăriţi, după ce cererile de răscumpărare au crescut la 11,6% în primul trimestru, notează FT.

    Compania, care administrează active în valoare de 623 de miliarde de dolari, a anunţat că a plafonat retragerile din fondul Ares Strategic Income Fund la 5%, prag prevăzut în structura fondului, care îi permite să limiteze ieşirile de capital într-un trimestru.

    Decizia vine după măsuri similare adoptate de unii dintre cei mai mari competitori ai săi, inclusiv Apollo Global Management şi divizia HPS Investment Partners a BlackRock.

    Ares a precizat că fondul, evaluat la 10,7 miliarde de dolari, a primit cereri de retragere în valoare de 1,2 miliarde de dolari în primele trei luni ale anului. Compania a onorat retrageri de 524 de milioane de dolari, puţin peste două cincimi din totalul solicitărilor. În ultimul trimestru din 2025, fondul a onorat toate cererile de retragere, chiar dacă acestea depăşiseră pragul de 5%.

    Ares a explicat că retragerile au fost determinate de un „număr limitat” de birouri de administrare a averilor de familie şi de instituţii mai mici, care reprezintă mai puţin de 1% din cei peste 20.000 de investitori ai fondului.

    Analiştii estimează acum o încetinire a atragerii de fonduri la nivelul pieţei, aceasta fiind unul dintre principalele motoare de creştere pentru firme de investiţii precum Blackstone, Ares şi Blue Owl Capital.

    Situaţia ar putea complica şi eforturile industriei de a pătrunde pe piaţa americană a pensiilor private, evaluată la 9.000 de miliarde de dolari, în timp ce companiile aşteaptă modificări de reglementare care să permită includerea investiţiilor private în planurile de pensii de tip 401(k).

    Răscumpărările s-au accelerat în această lună, fondurile monitorizate de Financial Times raportând cereri de retragere în valoare de 13 miliarde de dolari în primul trimestru.

    Fondurile respective, care administrează portofolii de investiţii cumulate de 211 miliarde de dolari, au onorat puţin sub două treimi din cereri, lăsând neacoperite retrageri de 4,6 miliarde de dolari.

  • Trump renunţă la energia verde. Administraţia de la Washington va plăti aproape 1 miliard de dolari pentru a opri proiectele de energie eoliană offshore. Investiţiile se vor concentra în producţia de hidrocarburi, pe fondul presiunilor legate de scumpirea energiei

    Administraţia Donald Trump a convenit să plătească aproximativ 928 milioane de dolari grupului TotalEnergies pentru a renunţa la proiectele de energie eoliană offshore din SUA şi a redirecţiona investiţiile către producţia de petrol şi gaze, într-un demers de creştere a ofertei de combustibili fosili pe fondul presiunilor legate de scumpirea energiei.

    Potrivit Financial Times, Departamentul de Interne al SUA a anunţat că va rambursa integral costul celor două concesiuni offshore deţinute de compania franceză, în schimbul anulării acestora şi al angajamentului de a investi suma în proiecte de hidrocarburi.

    Decizia vine în contextul în care conflictul din Iran a dus la creşterea preţurilor la pompă pentru consumatorii americani, amplificând presiunea asupra administraţiei de la Washington.

    Acordul reflectă poziţia critică a lui Trump faţă de energia eoliană offshore, pe care a calificat-o drept „costisitoare, nesigură şi perturbatoare pentru mediu”.

    În decembrie, administraţia a anulat concesiunile pentru majoritatea proiectelor eoliene offshore aflate în construcţie, invocând riscuri de securitate naţională, inclusiv interferenţe cu sistemele radar. Ulterior, instanţele au permis continuarea unor proiecte.

    Secretarul de Interne, Doug Burgum, a declarat la conferinţa CERAWeek din Houston că investiţiile în petrol şi gaze vor contribui la reducerea facturilor lunare ale americanilor.

    La rândul său, directorul general al TotalEnergies, Patrick Pouyanné, a precizat că fondurile vor fi direcţionate către proiectul de gaze naturale lichefiate Rio Grande, producţia de petrol în Golful Americii şi dezvoltarea gazelor de şist.

     „Având în vedere că dezvoltarea proiectelor eoliene offshore nu este în interesul ţării, am decis să renunţăm la acestea în schimbul rambursării taxelor de concesiune. Considerăm că aceasta este o utilizare mult mai eficientă a capitalului în SUA”, a declarat acesta.

    Pouyanné a adăugat că gazele vor alimenta inclusiv centrele de date din SUA şi ar putea contribui la aprovizionarea Europei.

    Cele două proiecte eoliene vizate, situate în largul coastelor statelor New York şi Carolina de Nord, aveau o capacitate totală estimată la aproximativ 4 gigawaţi.

  • Povestea omului care a inventat una dintre cele mai cunoscute băuturi din lume şi a construit pe baza ei un imperiu mondial de miliarde de euro

    Când deschizi o doză de Red Bull, vezi un brand global, un simbol al energiei şi al sporturilor extreme. În spatele lui stă însă povestea unui antreprenor care nu venea din lumea băuturilor, ci din marketing. Dietrich Mateschitz a construit unul dintre cele mai recognoscibile branduri din lume pornind de la o observaţie făcută într-o călătorie de afaceri în Asia: oamenii aveau nevoie de energie, iar marketingul putea transforma această nevoie într-un fenomen global.

    Povestea lui Dietrich Mateschitz începe în 1944, în Sankt Marein im Mürztal, un mic oraş din Austria. Părinţii săi erau profesori, iar copilăria sa a fost marcată mai degrabă de curiozitate şi independenţă decât de o disciplină academică rigidă. Spre deosebire de alţi antreprenori tech sau industriali, Mateschitz nu a fost considerat un copil-minune.

    A studiat economie la Vienna University of Economics and Business, dar a absolvit relativ târziu, la aproape 28 de ani, după mai multe încercări şi perioade în care a preferat să călătorească sau să lucreze. Cariera sa a început în marketing, lucrând pentru companii internaţionale precum Unilever şi ulterior pentru Blendax, un producător german de produse cosmetice şi dentare. La Blendax a devenit director de marketing şi a început să călătorească frecvent în Asia. În timpul unei vizite în Thailanda, la începutul anilor ’80, a descoperit o băutură locală numită Krating Daeng, creată de antreprenorul thailandez Chaleo Yoovidhya. Băutura era populară printre muncitori şi şoferi pentru efectul său energizant.

    Mateschitz a observat rapid ceva ce alţii nu văzuseră încă: potenţialul global al unei categorii de produse care aproape nu exista în Occident — băuturile energizante. În 1984, el şi Chaleo Yoovidhya au fondat împreună compania Red Bull GmbH. Mateschitz a adaptat formula pentru gustul occidental, a creat identitatea vizuală şi sloganul devenit celebru: „Red Bull gives you wings”. Lansarea oficială a băuturii Red Bull a avut loc în 1987, în Austria.

    Produsul era diferit de orice exista pe piaţă: cutie mică, preţ ridicat şi un marketing complet neconvenţional. În loc să investească masiv în publicitate tradiţională, Mateschitz a creat un model care avea să devină studiu de caz în marketing: asocierea brandului cu aventura, performanţa şi cultura alternativă. În anii ’90 şi 2000, Red Bull nu a devenit doar o băutură, ci un ecosistem de evenimente, sport şi media. Compania a investit în sporturi extreme, a organizat competiţii spectaculoase şi şi-a construit propria platformă media, Red Bull Media House.

    De la curse de avioane şi competiţii de skating până la saltul stratosferic realizat în 2012 de Felix Baumgartner în proiectul Red Bull Stratos, marketingul Red Bull a redefinit modul în care brandurile pot crea experienţe, nu doar produse. Mateschitz a înţeles că publi­citatea nu trebuie doar să vorbească despre produs, ci să creeze o cultură în jurul lui.

    Compania a investit şi în sporturi tradiţio­nale, devenind proprietarul echipei de Formula 1 Red Bull Racing şi al cluburilor de fotbal precum RB Leipzig şi Red Bull Salzburg. În câteva decenii, Red Bull a devenit unul dintre cele mai valoroase branduri din industria băuturilor. Compania vinde miliarde de doze anual în peste 170 de ţări, iar modelul său de marketing este studiat în universităţi şi şcoli de business din întreaga lume. Dietrich Mateschitz a rămas însă o figură discretă toată viaţa sa (a murit pe 22 octombrie 2022), evitând apariţiile publice şi preferând să construiască brandul mai degrabă prin poveşti şi experienţe decât prin propria imagine.   

     

    Cinci lecţii din povestea lui Dietrich Mateschitz:

    1. O idee globală poate veni dintr-un loc neaşteptat
    Mateschitz nu a inventat băutura energizantă. A descoperit-o într-o piaţă locală din Thailanda.

    2. Marketingul poate fi la fel de important ca produsul
    Red Bull nu a câştigat piaţa doar prin gust sau formulă, ci prin povestea din jurul brandului.

    3. Creează o cultură, nu doar un brand
    Red Bull a devenit sinonim cu sporturile extreme şi cu ideea de energie şi aventură.

    4. Gândeşte pe termen lung
    La început, produsul a fost considerat ciudat şi prea scump pentru piaţă. Ideile noi au nevoie de timp pentru a crea o categorie de piaţă.

    5. Uneori discreţia este o strategie
    Spre deosebire de mulţi antreprenori celebri, Mateschitz a evitat expunerea publică. Liderii nu trebuie întotdeauna să fie în centrul atenţiei pentru a construi un imperiu.

    Traducere şi adaptare: Ioana Matei

  • Cum arată noul tip de locuinţă care are toate şansele să pună stăpânire pe piaţa imobiliară din România şi care este compania care produce acest tip de casă

    Casele modulare tip capsulă, instalate în câteva luni şi gândite ca investiţii în turism, nu doar ca locuinţe, reprezintă conceptul cu care startupul românesc View Box Houses vrea să se dezvolte pe competitiva piaţă rezidenţială românească. Cristian Petruş, cofondator al companiei, spune că modelul de business mizează pe cererea în creştere pentru glamping şi pe investitorii care caută randamente mai mari decât cele oferite de locuinţele clasice.

    „View Box Houses este o companie românească ce produce case modulare tip capsulă. Este un concept nou şi suntem printre primii care l-au adus în România şi chiar în Europa”, spune Cristian Petruş. Ideea a pornit de la observaţia că piaţa imobiliară a devenit tot mai scumpă, iar randamentele investiţiilor în apartamente rămân relativ reduse. „Proiectul a început acum trei ani şi ne-a luat aproape doi ani până când am adus prima căsuţă în România. Am lucrat mult la produs, pentru că am vrut să îl aducem la standardele europene. Prima unitate a ajuns la Braşov la începutul lui 2025, iar între timp am deschis showroomuri la Bucureşti, Cluj şi Timişoara”, explică Petruş.

    Preţurile pornesc de la aproximativ 20.000 de euro plus TVA pentru cea mai mică unitate şi ajung la 35.000–42.000 de euro plus TVA pentru modelul de 38 de metri pătraţi, în funcţie de opţiunile de personalizare. „Mi se pare greu de justificat să plăteşti 250.000 de euro pentru un apartament, când cu aceiaşi bani poţi cumpăra cinci căsuţe şi poţi dezvolta un mic resort care să îţi aducă venituri lunare consistente.

    Dacă vorbim despre investiţii, randamentele sunt foarte diferite. Un apartament de aproximativ 200.000 de euro, închiriat, îţi aduce în general un randament anual de 4–6%. În cazul proiectelor de tip glamping realizate cu căsuţele noastre, estimările arată randamente de 20–25%”, spune antreprenorul. Ideea de business a pornit de la un studiu de piaţă care a arătat că preţurile imobiliare din România au crescut accelerat, iar perioada de recuperare a investiţiei în locuinţe a devenit tot mai lungă.

    În paralel, industria turismului alternativ – în special glampingul – a început să crească mult mai rapid decât sectorul hotelier tradiţional. „Glampingul este una dintre ramurile turismului care s-au dezvoltat cel mai mult în ultimii ani. Vorbim de creşteri de 10–11% pe an, comparativ cu 3–4% în cazul hotelurilor sau pensiunilor. Clienţii noştri sunt în mare parte investitori care au înţeles acest trend şi care vor să dezvolte proiecte turistice rapide şi flexibile.”

    Cristian Petruş, cofondator, View Box Houses: „În 2026 vrem să deschidem mai multe showroomuri în Europa şi să intrăm şi pe piaţa din Statele Unite. Este o piaţă foarte bună pentru astfel de produse, pentru că americanii sunt deja obişnuiţi cu rulote şi locuinţe mobile.“

    De altfel, mulţi dintre cumpărători nu achiziţionează o singură unitate, ci mai multe, pentru a crea mici resorturi turistice. „Avem investitori care au cumpărat trei până la cinci căsuţe, iar acum lucrăm deja la proiecte mai mari, de 15–20 de unităţi. Oamenii îşi dau seama că pot construi un business într-un timp mult mai scurt decât în cazul unei pensiuni clasice.” Unul dintre principalele avantaje ale acestor locuinţe modulare este viteza de implementare.

    Dacă dezvoltarea unui hotel sau a unei pensiuni poate dura ani de zile, în special din cauza procesului de autorizare şi a lucrărilor de construcţie, aceste unităţi pot fi instalate mult mai rapid. „Dacă vrei să construieşti o pensiune sau un resort clasic, vorbim de ani de zile până când începi efectiv să lucrezi. Cu noi, dacă ai terenul pregătit, în trei luni poţi avea căsuţele instalate şi poţi începe businessul.” Unităţile sunt concepute pentru a putea fi amplasate în zone naturale sau pe terenuri unde construcţiile clasice ar fi mai dificil de realizat. „Căsuţele noastre sunt mobile, se pot muta dintr-un loc în altul şi nu au nevoie de fundaţie.

    Se pot instala pe piloni sau chiar direct pe teren dacă acesta este drept.” Din punct de vedere tehnic, structura este realizată din oţel galvanizat, cu carcasă din aluminiu, iar pereţii au aproximativ 20 de centimetri de spumă poliuretanică pentru izolaţie. „Structura interioară este făcută din oţel galvanizat, toate îmbinările sunt sudate şi zincate, nu folosim şuruburi, iar structura este atât de puternică încât o garantăm 50 de ani. Carcasa exterioară este din aluminiu, geamurile sunt triple, iar rata de transfer termic este foarte apropiată de cea a unei case pasive.” Locuinţele sunt complet echipate şi digitalizate. „Este genul de căsuţă în care te muţi cu periuţa de dinţi. Avem încălzire în pardoseală electrică, termostate în fiecare cameră, control digital, comenzi vocale şi chiar un proiector cu ecran care coboară din perete.”

    Unităţile sunt disponibile în mai multe dimensiuni, de la 12 metri pătraţi – comparabile cu o cameră de hotel – până la modelul de 38 de metri pătraţi, cel mai popular în rândul clienţilor. Pe lângă locuinţe sau proiecte turistice, aceste structuri pot fi adaptate şi pentru alte tipuri de business. „Am făcut o casă de amanet pentru cineva din Rădăuţi, cu geam antiglonţ şi vitrine. Am făcut florării, birouri şi alte spaţii comerciale.

    Putem lipi două unităţi sau chiar să le suprapunem, ceea ce oferă foarte multă flexibilitate.” Până în prezent, compania a livrat aproximativ 25 de unităţi şi are comenzi inclusiv din afara României, precum Irlanda sau insula Madeira. Investiţiile totale în dezvoltarea businessului au depăşit 1 milion de euro, incluzând showroomurile din România şi dezvoltarea liniei de producţie, iar planurile pentru următorii ani includ extinderea pe piaţa europeană şi intrarea pe piaţa americană. „În 2026 vrem să deschidem mai multe showroomuri în Europa şi să intrăm şi pe piaţa din Statele Unite.

    Este o piaţă foarte bună pentru astfel de produse, pentru că americanii sunt deja obişnuiţi cu rulote şi locuinţe mobile.” În paralel, compania lucrează la un sistem prin care unităţile să fie aduse în Europa dezasamblate şi asamblate local, pentru a reduce costurile de transport. „Acum le aducem complet asamblate, iar transportul este destul de costisitor pentru că sunt agabaritice. Următorul pas este să le aducem dezasamblate şi să le asamblăm în România.” În opinia antreprenorului, astfel de concepte ar putea deveni tot mai populare într-o piaţă imobiliară în care preţurile au crescut accelerat în ultimii ani. „În România, creşterea preţurilor în imobiliare a fost foarte rapidă. De aceea cred că tot mai mulţi oameni vor începe să caute alternative – fie pentru investiţii, fie pentru turism.”    

     

    Trei întrebări şi răspunsuri din discuţia cu Cristian Petruş, cofondator, View Box Houses:

    1. Cum a apărut ideea businessului View Box Houses?

    Ideea a venit în urma unui studiu de piaţă. Ne-am dat seama că preţurile imobiliare din România au crescut foarte mult, iar perioada de recuperare a investiţiei într-un apartament este destul de lungă. De exemplu, un apartament de aproximativ 200.000 de euro aduce un randament anual de 4–6%, în timp ce un proiect realizat cu căsuţele noastre poate ajunge, din estimările noastre, la 20–25% pe an.

    2. Cine sunt clienţii acestor locuinţe modulare şi cum sunt folosite?

    Majoritatea clienţilor noştri sunt investitori care vor să dezvolte proiecte turistice. Avem clienţi care au cumpărat trei până la cinci căsuţe, iar acum lucrăm deja la proiecte mai mari, de 15–20 de unităţi. Este vorba despre glamping, o ramură a turismului care s-a dezvoltat foarte rapid, cu creşteri de aproximativ 10–11% pe an, comparativ cu 3–4% în cazul hotelurilor sau pensiunilor.

    3. Cum vedeţi evoluţia pieţei imobiliare din România?

    Mi se pare greu de justificat să plăteşti 250.000 de euro pentru un apartament, când cu aceiaşi bani poţi cumpăra cinci căsuţe şi poţi dezvolta un resort care să îţi aducă venituri lunare consistente. În România, preţurile au crescut foarte rapid şi există riscul ca, dacă apare o corecţie, aceasta să fie mai abruptă decât în pieţele mai mature.

  • Profesori, cercetători şi studenţi de la Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor din Cluj-Napoca au construit RoEM, o platformă ce cuprinde date şi analize despre economia românească. Ce îşi propun cu acest proiect?

    Economia pare, de multe ori, un subiect complicat, plin de grafice greu de înţeles, termeni tehnici şi explicaţii care parcă nu spun mare lucru pentru omul obişnuit. Dar o echipă de la Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul UBB Cluj-Napoca vrea să schimbe exact asta.

    Profesori, cercetători, specialişti IT şi studenţi au construit RoEM, o platformă online care adună date importante despre economia României şi le transformă în informaţii mai uşor de urmărit, de comparat şi de folosit. Ideea nu este doar să existe nişte cifre puse pe un site, ci ca oamenii să înţeleagă mai bine ce se întâmplă în economie şi să poată lua decizii pe baza unor date reale.

    „Platforma conţine o serie de date economice importante. În cadrul platformei, orice persoană sau instituţie găseşte informaţii pe care le poate folosi. Cu această platformă ne propunem să verificăm anumite informaţii legate de economia naţională, să comparăm datele şi ele să ne ajute să luăm decizii. Ideea a pornit în martie 2020, când tocmai intrasem în pandemie, perioadă în care aveam nevoie să vedem evoluţia economiei. Ne-am propus, treptat, să ducem această platformă la nivel de science communication”, a explicat conf. univ. dr. Răzvan V. Mustaţă, decanul FSEGA, în timpul unei conferinţe de presă.

    Cu alte cuvinte, RoEM nu este doar un instrument pentru specialişti, ci şi un proiect prin care informaţia economică poate fi explicată mai clar şi mai aproape de public.

    Aceeaşi idee este susţinută şi de prof. univ. dr. Daniel David, rectorul UBB, care vede în această platformă o dovadă că o universitate poate avea un rol direct în societate, dincolo de cursuri şi cercetare academică.

    „Totdeauna, ca rector, m-am întrebat ce poate face o universitate pentru ţară. Ştim că noi formăm specialişti, transferăm cunoaştere în mintea lor, iar ei apoi servesc societatea şi ţara. Facem cercetare, generăm cunoaştere, care apoi poate fi folosită la nivel naţional. Totodată, începem să oferim servicii. Prin această platformă, societatea are acces la date riguroase despre economie. Studenţii noştri sunt implicaţi în aceste procese, învaţă şi ei în timp ce analizează aceste date”, a spus rectorul UBB.

    Platforma funcţionează şi ca un spaţiu în care teoria se întâlneşte cu practica. Nu este doar despre a învăţa economie din manuale, ci şi despre a lucra cu informaţii reale, actuale şi relevante.

    Coordonatorul echipei de cercetare RoEM, prof. univ. dr. Szász Levente, prorector UBB, spune că miza proiectului este una cât se poate de concretă: universităţile trebuie să ajute societatea şi pe cei care iau decizii importante în economie.

    „Rolul universităţilor este să vină în sprijinul societăţii şi al celor care iau decizii şi fac politică economică, astfel încât să avem acele politici bazate pe date concrete şi corecte. Platforma s-a născut şi din provocarea noastră de cercetători de a găsi date din surse diferite. Am cules toate informaţiile din surse diferite, le-am combinat şi le-am pus la dispoziţia tuturor cetăţenilor”, a detaliat el.

    Platforma porneşte de la o pagină principală, un dashboard şi 12 cifre prin care oricine îşi poate forma o imagine despre economia României. Aceasta include indicatori precum evoluţia PIB-ului, rata inflaţiei, indicele BET, şomajul sau indicele IRCC.

    RoEM este un site interactiv, cu grafice şi informaţii uşor de urmărit, şi cuprinde inclusiv o hartă interactivă pe judeţe, care poate fi personalizată.

    Totodată, are şi un explorator de date, care oferă mai multe detalii despre diverse pieţe şi indicatori – comerţ, piaţa forţei de muncă, piaţa imobiliară, pieţe financiare, investiţii străine directe.

    Platforma, afirmă coordonatorul acesteia, cuprinde peste 100 de grafice, previziuni despre economia românească, dar şi un blog unde sunt publicate informaţiile originale, pe baza analizelor.

    Chiar dacă tehnologia joacă un rol important, oamenii rămân esenţiali pentru felul în care datele sunt verificate, interpretate şi prezentate, mai spune Szász Levente.

    „Avem şapte cercetători care se ocupă cu elaborarea analizelor, verificarea surselor de date, întreţinerea site-ului. Avem doi specialişti IT care realizează toate graficele şi actualizările din platformă, precum şi un consiliu consultativ care se ocupă de partea de comunicare. Sunt implicaţi şi studenţi. În ciuda avansului tehnologic şi al inteligenţei artificiale, resursa umană rămâne componenta esenţială a acestui proiect”, a precizat Szász Levente.

    Proiectul are la bază o finanţare proprie, venită din partea FSEGA şi UBB, care se ridică la câteva mii de euro, precizează Răzvan Mustaţă.

    Pe termen lung, echipa din spatele RoEM îşi doreşte ca platforma să devină un instrument folosit nu doar de publicul larg, ci şi de cei care iau decizii importante pentru România.

    „Ne dorim să vedem că, peste câţiva ani, această platformă este solicitată şi utilă pentru factorii decizionali ai ţării. Vrem să dezvoltăm şi partea de blog unde să publicăm analize economice, astfel încât să mergem cât mai mult în zona de science communication”, a mai adăugat Szász Levente.

  • FBI avertizează: hackeri ruşi vizează conturi Signal şi WhatsApp ale oficialilor şi jurnaliştilor

    Hackeri ruşi au reuşit să compromită mii de conturi de pe aplicaţii de mesagerie precum Signal şi WhatsApp, inclusiv ale unor oficiali guvernamentali, militari, politicieni şi jurnalişti, potrivit unui avertisment emis de autorităţile americane, transmite Euronews.

    Potrivit unui comunicat comun al FBI şi al agenţiei americane pentru securitate cibernetică CISA, atacatorii se prezintă drept echipe oficiale de suport ale platformelor de mesagerie. Victimele primesc mesaje în care sunt avertizate despre o presupusă tentativă suspectă de autentificare în cont. Mesajele conţin linkuri maliţioase sau solicită utilizatorilor să trimită coduri de verificare sau coduri PIN, mai scrie Euronews.

    Într-un exemplu citat de autorităţi, un cont numit „Signal Support” avertizează utilizatorul că a fost detectată o autentificare suspectă şi îi cere să trimită codul de verificare pentru a securiza contul.

    După ce obţin codul de verificare, atacatorii pot prelua controlul contului şi pot bloca accesul utilizatorului legitim. Ulterior, hackerii pot folosi contul compromis pentru a trimite mesaje de phishing către contactele victimei. Astfel, atacul este extins către alte persoane sau organizaţii. Autorităţile americane spun că astfel de atacuri au vizat în special oficiali guvernamentali, militari, politicieni şi jurnalişti.

    Alerta emisă de autorităţile americane vine după avertismente similare lansate recent de agenţii de informaţii din mai multe ţări europene. Serviciile de securitate din Portugalia şi Olanda au raportat la începutul lunii că hackeri conectaţi la Kremlin au vizat conturi Signal şi WhatsApp ale unor oficiali guvernamentali, diplomaţi şi militari. De asemenea, centrul francez pentru coordonarea crizelor cibernetice a emis recent o alertă privind acelaşi tip de atacuri.

    FBI şi CISA recomandă utilizatorilor să trateze cu suspiciune orice mesaj primit de la conturi necunoscute care solicită coduri de verificare sau informaţii sensibile. Experţii recomandă blocarea şi raportarea imediată a acestor mesaje şi activarea tuturor funcţiilor de securitate disponibile în aplicaţiile de mesagerie. Reprezentanţii Signal au subliniat, de asemenea, că echipele oficiale de suport nu vor contacta niciodată utilizatorii prin mesaje pentru a cere coduri de verificare sau coduri PIN.

    „Vigilenţa utilizatorilor rămâne cea mai bună apărare împotriva atacurilor de tip phishing”, au transmis reprezentanţii platformei.

     

  • Poliţia Capitalei anunţă percheziţii într-un dosar de fraude în industria deşeurilor: 27 de firme vizate într-un prejudiciu estimat la 237 mil. lei

    Poliţiştii au pus în executare 83 de mandate de percheziţie domiciliară în Bucureşti şi în alte 13 judeţe din ţară, într-un dosar de infracţiuni economice din domeniul gestionării deşeurilor, în care este investigat un mecanism prin care ar fi fost raportate fictiv cantităţi de deşeuri, cu un prejudiciu estimat la aproximativ 237 milioane de lei.

    Potrivit anchetatorilor, reprezentanţii a 27 de societăţi comerciale ar fi creat circuite fictive de tranzacţii în perioada decembrie 2021 – noiembrie 2025, în zona colectării deşeurilor.

    Firmele implicate ar fi raportat către organizaţiile de transfer de responsabilitate cantităţi de deşeuri semnificativ mai mari decât cele reale, în scopul îndeplinirii obligaţiilor legale şi al obţinerii unor sume de bani în mod fraudulos.

    Prejudiciul estimat de anchetatori reprezintă contribuţiile care ar fi trebuit achitate pentru diferenţa dintre cantităţile de deşeuri asumate şi cele efectiv colectate şi valorificate, conform legislaţiei în vigoare.

    Persoanele vizate au fost identificate şi urmează să fie audiate, iar cercetările sunt continuate sub coordonarea Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, pentru infracţiuni de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals în înscrisuri şi spălare de bani.

    “Facem precizarea că efectuarea percheziţiilor domiciliare este un procedeu procesual reglementat de Codul de procedură penală, care are ca scop administrarea probatoriului necesar soluţionării cauzei. Acest demers nu poate, în nicio situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie”, transmit reprezentanţii Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti.


     

     

  • Creditarea privată a crescut în februarie cu 6,8%. Împrumuturile în lei ale populaţiei s-au majorat an la an cu 10%, iar finanţările în valută ale companiilor cu 18%

    Creditarea privată şi-a accelerat uşor creşterea la finele lunii februarie, la 6,8% faţă de perioada similară din 2025, soldul total ajungând la 449 miliarde lei, pe seama majorării cu 3,7% a componentei în lei şi cu 14,2% a celei în valută, arată datele BNR publicate marţi.

    În termeni reali, creditarea s-a redus an la an cu 2,3%, după ce împrumuturile în lei este s-au diminuat cu 5,2%. Creditele în valută, exprimate în euro, au avut un plus de 11,6%.

    În soldul total de la finalul lunii februarie, creditele în lei au o pondere de 67,8%, respectiv 304 miliarde lei, iar cele în valută de 32,2%, adică 144 miliarde lei.  

    Comparativ cu ianuarie 2026, în februarie soldul total al creditării private a crescut cu 0,6%.  Creditul în lei s-a majorat cu 0,3%, iar creditul în valută exprimat în lei a crescut cu 1,2% (evoluţie similară în cazul exprimării indicatorului în euro).

    Împrumuturile în lei luate de populaţie s-au majorat în februarie cu 9,9%, la 191 miliarde lei, iar cele în valută s-au diminuat cu 12,8%.

    În cazul companiilor, finanţările în lei au scăzut cu 5,5%, la 113 miliarde lei, iar cele în valută au urcat cu 18,4%.

    Soldul creditului guvernamental acordat de instituţiile de credit a înregistrat, în luna februarie 2026, o creştere de 1,3 la sută faţă de luna ianuarie 2026, până la 274 milairde lei. În raport cu februarie 2025, acesta s-a majorat cu 11,3 la sută (1,8 la sută în termeni reali).

     

     

  • (P) SUV-ul urban compact redefineşte mobilitatea pentru mediul de business

    Pe măsură ce mobilitatea urbană devine tot mai complexă, iar profesioniştii caută soluţii eficiente pentru deplasările zilnice, segmentul SUV-urilor câştigă tot mai mult teren. SUV-ul urban compact modern se poziţionează ca o opţiune relevantă în acest segment, combinând designul specific acestui tip de autovehicul cu eficienţa unui mode de oras.

    Design distinctiv al SUV-ului, într-un format urban

    SUV-ul cu design modern pentru oraş impresionează in general printr-o identitate vizuală puternică şi un stil actual. Cu dimensiuni compacte, astfel de modele oferă o poziţie de condus mai înaltă, specifică SUV-urilor, ceea ce contribuie la o vizibilitate mai bună în trafic. Designul modern al noilor aparitii de pe piata este ideal pentru mediul urban, unde manevrabilitatea şi uşurinţa la parcare sunt esenţiale.

    Conectivitate şi digitalizare pentru utilizatorii moderni

    Ca avantaje, aceste SUV-uri moderne urbane vin cu tehnologie şi conectivitate avansată, care integrează funcţii digitale menite sa transforme experienţa de condus într-una intuitivă şi conectata: sisteme multimedia moderne, cu ecran tactil generos, compatibil cu aplicaţiile de smartphone, sistemele de navigaţie şi conectivitate cu acces la informaţii utile în timp real, precum condiţiile de trafic sau traseele optime etc.

    Aceste funcţii sunt tot mai importante pentru profesioniştii care petrec mult timp în trafic şi care au nevoie de acces rapid la informaţii relevante.

    Siguranţă avansată pentru fiecare deplasare

    O alta caracteristca esentiala a acestui tip de masina este siguranta garantata pentru traficul urban şi extraurban, pentru ca vin echipate cu tehnologii moderne de asistenţă pentru şofer: sisteme de frânare automată de urgenţă, asistarea menţinerii benzii de circulaţie, sisteme de monitorizare a atenţiei şoferului şi cruise control-ul inteligent.

    O opţiune competitivă în segmentul SUV-ulor

    În România, SUV-urile sunt masini cu costuri mari de achizitie, insa SUV-urile urbane au preţ competitiv, oferind un raport echilibrat între cost şi beneficia, pentru cei care iubesc orasul si isi doresc experienta unui crossover.

    SUV-urile urbane modern demonstrează astfel că un model din acest segment poate oferi mai mult decât un design atractiv. Cu tehnologii moderne, motorizări eficiente şi un nivel ridicat de siguranţă, reprezintă o soluţie echilibrată pentru deplasările zilnice.

    Pentru antreprenori, profesionişti sau companii care îşi doresc un automobil versatil, adaptat cerinţelor actuale, SUV-urile pentru business şi oraş oferă un pachet competitiv ce combină eficienţa, confortul şi tehnologia într-un format compact.