Pentru Dr. Dana Predescu, medicina a fost un traseu firesc, construit într-o familie în care halatul alb făcea parte din cotidian. Specializarea în anestezie-terapie intensivă i-a definit rigoarea, iar trecerea spre antreprenoriat a venit din dorinţa de a construi un model medical coerent, centrat pe prevenţie. Astăzi, prin Sphera Clinic, vorbeşte despre disciplină, decizii bazate pe dovezi şi despre o schimbare vizibilă în modul în care femeile aleg să îşi privească propria sănătate.
Nu m-am gândit niciodată la altceva”, spune ea, descriind începuturile sale pe o continuitate firească a faptului că făcea deja parte dintr-o familie de medici. Pe măsură ce anii au trecut, a înţeles ce presupune cu adevărat această profesie, dar nici atunci nu a apărut întrebarea alternativelor. Medicina a rămas singura opţiune care a avut sens. Descrie domeniul ca pe unul dintre puţinele care nu permit superficialitatea. „Te obligă să fii prezent, să înveţi constant şi să îţi asumi consecinţele deciziilor tale, zi de zi.” Această disciplină a devenit, în timp, nu doar o cerinţă profesională, ci un mod de a privi responsabilitatea faţă de oameni şi faţă de sine.
Alegerea specializării în anestezie-terapie intensivă a venit din dorinţa de a fi acolo unde deciziile sunt critice, iar timpul devine o resursă limitată. Este o zonă medicală care, spune ea, te formează riguros şi te obligă la responsabilitate absolută, pentru că lucrezi cu pacienţi aflaţi în cele mai vulnerabile momente ale vieţii lor. „Înainte de orice intervenţie, pacientul nu este neputincios, ci vulnerabil”, explică medicul, subliniind că această vulnerabilitate te învaţă să fii atent nu doar la parametri medicali, ci şi la om.
Să anticipezi riscuri, să previi complicaţii, nu doar să reacţionezi. Această perspectivă i-a modelat modul în care priveşte medicina astăzi: ca un proces care începe înainte de boală şi continuă mult dincolo de intervenţia punctuală. De aici a venit, firesc, dorinţa de a se implica într-un proiect medical construit în jurul prevenţiei şi al grijii constante pentru sănătate, la orice vârstă. Pentru ea, extinderea către antreprenoriat nu a fost un gest de nemulţumire, ci un pas natural în evoluţia profesională. „Progresul nu înseamnă doar să faci acelaşi lucru din ce în ce mai bine, ci să poţi construi ceva mai amplu în jurul tău”, spune dr. Dana Predescu.
Oportunitatea de a crea un proiect propriu a venit într-un moment în care a realizat că impactul poate fi extins dincolo de relaţia directă medic –pacient, către o viziune mai largă asupra modului în care este livrat actul medical. Aşa a apărut Sphera Clinic, din dorinţa de a reduce distanţa dintre ceea ce ştie medicina modernă şi ceea ce ajunge, efectiv, la pacientă. În practica de zi cu zi, spune ea, informaţia medicală, prevenţia şi decizia clinică sunt adesea fragmentate, iar femeile ajung să le gestioneze singure.
Clinica a fost gândită ca un spaţiu în care aceste componente sunt integrate într-un parcurs medical coerent, adaptat fiecărei etape din viaţă. Această abordare devine esenţială mai ales în perioade precum perimenopauza şi menopauza, când schimbările hormonale, metabolice şi emoţionale nu pot fi tratate prin consultaţii punctuale sau soluţii rapide. „Femeia este privită ca un întreg, nu ca o sumă de simptome care apar şi dispar”, subliniază ea, vorbind despre nevoia de continuitate şi anticipare în decizia medicală.
Experienţa pacientelor începe, în viziunea sa, din momentul în care acestea păşesc în clinică. Spaţiul a fost construit ca unul calm şi echilibrat, pornind de la convingerea că mediul influenţează starea psihologică, nivelul de stres şi capacitatea de a lua decizii informate. Designul nu este, în acest context, un element estetic, ci o parte integrantă a procesului de îngrijire. Investiţia iniţială în clinică a fost una consistentă, de aproximativ 600.000 de euro, şi a fost construită etapizat şi atent calibrată. Proiectul nu a fost gândit ca unul cu recuperare rapidă a capitalului, ci ca o investiţie strategică pe termen mediu şi lung. Echilibrul financiar a fost atins într-un interval realist pentru domeniul medical privat, ceea ce a permis ulterior investiţii constante şi o creştere controlată.
Pentru dr. Dana Predescu, definirea modelului de business al Sphera Clinic nu a pornit din dorinţa de a aduce ceva spectaculos sau diferit cu orice preţ, ci dintr-o întoarcere la esenţial. „La Sphera nu s-a reinventat medicina”, spune ea, subliniind că fundaţia clinicii este una simplă, care se bazează încrederea în ştiinţă, în noutăţile validate şi în medicina bazată pe dovezi. Abordarea construită în jurul clinicii respectă timpul şi inteligenţa pacientei, evitând presiunea volumului forţat sau graba care poate compromite calitatea actului medical. Consultaţiile şi investigaţiile nu sunt tratate ca servicii izolate, ci integrate într-un parcurs medical coerent. Această viziune devine cu atât mai importantă în etape complexe, precum perimenopauza şi menopauza, unde decizia corectă presupune continuitate şi monitorizare în timp, nu intervenţii punctuale.
Creşterea clinicii, explică ea, nu a fost rezultatul unei accelerări artificiale, ci al încrederii construite treptat şi al coerenţei medicale. Pentru echipă, sustenabilitatea înseamnă decizii corecte pe termen lung, nu o expansiune rapidă care ar putea afecta calitatea serviciilor oferite pacientelor. Aceeaşi filosofie se reflectă şi în structura echipei. Clinica funcţionează astăzi cu o echipă multidisciplinară formată din peste 21 de specialişti, acoperind domenii precum ginecologie, endocrinologie, cardiologie, nutriţie, dermatologie, estetică şi psihologie. Dr. Predescu descrie această formulă ca fiind una echilibrată, suficient de amplă pentru a răspunde nevoilor reale ale pacientelor, dar suficient de compactă pentru a păstra coerenţa medicală. În locul cifrelor brute, preferă să vorbească despre stabilitate şi evoluţie – doi indicatori care, în viziunea sa, definesc mai bine sănătatea unui proiect medical.
Dincolo de construcţia profesională, alegerea de a conduce o clinică a venit şi cu un cost personal clar: timpul. „A presupus să accept că nu există pauză reală”, mărturiseşte ea, explicând că responsabilitatea nu rămâne în spaţiul profesional, ci continuă dincolo de el. Programul clinicii se suprapune peste activitatea din spital şi programul de gărzi, ceea ce înseamnă un ritm constant şi solicitant. Şi totuşi, spune că bucuria de a face ceea ce crede cu adevărat învinge oboseala acumulată. În definirea propriei identităţi profesionale, nu există o ruptură între medic şi antreprenor. Se vede, mai degrabă, ca un medic care a învăţat să conducă. Medicina rămâne filtrul prin care sunt evaluate toate deciziile, inclusiv cele de business, iar acest lucru influenţează stilul său de leadership. Formarea medicală, explică ea, a adus un avantaj esenţial în management: disciplina de a nu te ataşa de ipoteze. „Analizezi, verifici, reevaluezi”, spune dr. Predescu, descriind un proces decizional bazat pe date, nu pe orgolii.
În ceea ce priveşte modul în care pacientele din România se raportează la sănătatea lor, pentru dr. Dana Predescu, una dintre cele mai vizibile transformări din ultimii ani nu ţine doar de accesul la informaţie, ci de felul în care femeile aleg să se raporteze la propriul corp. Observă o schimbare de perspectivă pe care o descrie ca fiind una de maturizare medicală: femeile încep să se vadă pe ele însele ca prioritate, nu ca ultimă piesă într-un puzzle al responsabilităţilor zilnice. Dacă în trecut sănătatea personală era adesea amânată în favoarea familiei sau a carierei, astăzi tot mai multe paciente aleg să acorde atenţie semnalelor propriului corp. „Femeile nu mai acceptă explicaţii superficiale. Vor să înţeleagă ce se întâmplă cu ele”, spune medicul, observând că această nevoie de claritate apare tot mai devreme, nu doar în perimenopauză sau menopauză, ci şi la 30 sau 40 de ani. Este, în opinia sa, un semn clar al unei relaţii mai conştiente cu sănătatea. Această schimbare de mentalitate se reflectă şi în modul în care este privită prevenţia.
Dacă în trecut controalele regulate erau asociate cu anxietate sau evitate din teama descoperirii unor probleme, astăzi ele sunt percepute tot mai mult ca un gest firesc de responsabilitate personală. Dr. Predescu observă o creştere clară a interesului pentru monitorizarea hormonală, metabolică şi pentru programele de screening. Prevenţia nu mai este ignorată, ci înţeleasă ca o necesitate, atât pentru echilibrul individual, cât şi pentru stabilitatea întregii familii. Şi totuşi, în ciuda progreselor, controalele de rutină rămân printre cele mai frecvent amânate investigaţii. Nu neapărat din neglijenţă, ci dintr-un reflex vechi, spune medicul: femeile sunt obişnuite să se pună pe ultimul loc. Paradoxal, tocmai cele mai active profesional şi social sunt cele care amână cel mai mult grija pentru ele însele, prioritizând urgenţele cotidiene. Unul dintre obiectivele asumate în activitatea clinicii este tocmai creşterea nivelului de conştientizare privind importanţa controalelor de rutină, indiferent de vârstă.
Cinci întrebări şi răspunsuri din interviul cu Dr. Dana Predescu, manager, Sphera Clinic:
1. Ce investigaţii sunt încă amânate cel mai des de catre femei şi de ce?
Controalele de rutină în continuare sunt lasate pe ultimul loc, deşi medicina prezintă o creştere numerică a acestora în ultimii ani. Acest lucru se întâmplă nu numai din neglijenţă, ci pentru că femeile sunt obişnuite să se pună pe ultimul loc. Adesea, tocmai femeile foarte active amână cel mai mult grija pentru ele în favoarea multor altor lucruri cotidiene. Unul dintre scopurile noastre este acela de a creşte conştientizarea necesităţii controalelor de rutină în viaţa tuturor, indiferent de vârstă.
2. Cum influenţează ritmul de viaţă, munca şi stresul deciziile legate de sănătate?
Cred că ritmul de viaţă influenţează nu doar momentul în care femeile ajung la medic, ci şi felul în care îşi interpretează simptomele. Deseori, multe semnale sunt puse pe seama oboselii, a stresului sau a perioadelor aglomerate, iar vizitele la medic ajung să fie amânate. Când viaţa se desfăşoară constant „pe repede înainte”, sănătatea ajunge uşor pe ultimul loc. Ca medic de terapie intensivă, văd foarte clar diferenţa dintre intervenţiile făcute la timp şi cele făcute târziu. Pacienţii la care o problemă este descoperită în urma unui screening sau a unei evaluări preventive au, de cele mai multe ori, o recuperare mult mai rapidă şi mai uşoară după intervenţii chirurgicale, comparativ cu cei care ajung la medic abia atunci când boala este deja manifestă clinic. Tocmai de aceea, mă bucur să văd, printre pacientele Sphera, tot mai multe femei care aleg să îşi acorde timp pentru evaluare, să pună întrebări şi să îşi trateze sănătatea ca pe o prioritate, nu ca pe ceva ce poate fi amânat.
3. Care sunt cele mai frecvente mituri sau informaţii greşite cu care vin pacientele la medic?
În cabinet, medicii observă frecvent cât de mult este influenţată percepţia asupra terapiei de substituţie hormonală de informaţiile din jur. Unele paciente o văd ca pe o soluţie general valabilă, altele ca pe ceva ce ar trebui evitat complet. În realitate, terapia hormonală este o decizie medicală personalizată, care se ia în urma unei evaluări atente şi a monitorizării în timp. Informaţia corectă face diferenţa între teamă şi încredere, iar rolul medicilor din clinică este să ofere claritate şi să susţină decizii adaptate fiecărei femei. Un alt mit des întâlnit este şi ideea că „dacă mă simt bine, înseamnă că sunt bine”. În realitate, absenţa simptomelor nu înseamnă întotdeauna absenţa unei probleme, ci uneori lipsa informaţiei sau a unei evaluări corecte.
4. Cât de mult se reflectă presiunea socială şi profesională în problemele de sănătate ale femeilor? Observaţi o legătură clară cu burnoutul?
Îmi place şi cred foarte mult în ideea că, atunci când eşti sănătos, ai multe lucruri de gestionat, dar când sănătatea se pierde, ea devine singura preocupare reală. Tocmai de aceea, sănătatea ar trebui privită ca o resursă care susţine tot ce facem – munca, familia, echilibrul personal. Presiunea socială şi profesională face parte din viaţa multor femei active. Ceea ce contează este modul în care învaţă să îşi păstreze sănătatea pe lista de priorităţi. Când această presiune se acumulează şi nu există timp real pentru recuperare, apar semnale care nu ar trebui ignorate. Din această perspectivă, contează să nu amâni şi să faci ceva la timp pentru sănătatea ta.
5. Cum ar trebui integrate mai bine sănătatea mintală şi cea fizică în serviciile medicale dedicate femeilor?
În mod firesc, nu cred că pot fi separate. Ca femeie, medic şi ca manager într-o clinică medicală, văd cât de important este ca discuţia să nu se oprească la analize şi investigaţii. Integrarea înseamnă timp pentru dialog, explicaţii clare şi un cadru în care femeia să se simtă ascultată, nu grăbită. Doar aşa deciziile medicale pot fi cu adevărat adaptate ei.