Analiştii financiari spun însă că vom vedea un curs mult mai ridicat. Cursul de 3 lei şi 30 de bani anunţat de Comisia de Prognoză pentru 2008 li se pare multor bancheri mult prea optimist.
Detalii aici
Blog
-
Guvernul a dat liber la „importul“de chinezi ieftini
Asta se întâmpla prin primăvară, dar, în următoarele luni, numărul muncitorilor „importaţi” din ţări mai sărace a fost infim faţă de câte zeci de mii de chinezi, pakistanezi sau de alte naţii spuneau patronii că au nevoie. Destul de repede, angajatorii au constatat că au o mare problemă cu importul: muncitorii străini, deşi au o productivitate mare, erau scumpi din cauza nu a salariilor cerute de ei, ci a salariilor stabilite de Guvern.
Detalii aici
-
Bancile mici urca agresiv in topul activelor la noua luni
Alpha Bank este noua ocupanta a locului patru in clasamentul bancilor dupa active la sfarsitul lunii septembrie, urcand de pe opt in decembrie 2006, in timp ce UniCredit Tiriac, intrata pe piata la incepului lunii iunie, se claseaza pe sase, conform datelor Directiei de Supraveghere a BNR, transmise Asociatiei Romane a Bancilor.
Detalii aici
-
Aceasta e doar o macheta
In luna februarie a anului 2006 se deschidea primul targ imobiliar de anvergura in Bucuresti, unde potentialii clienti s-au putut plimba cateva zile, in premiera, printre machetele noilor ansambluri rezidentiale scoase pe piata la acea data. Dupa aproape doi ani, doritorii unei locuinte in Capitala au putut sa compare ofertele dezvoltatorilor la nu mai putin de trei targuri imobiliare, organizate consecutiv pe parcursul lunii trecute.
Incheierea celor trei targuri nu va in-semna insa ca doritorii de case noi nu mai au unde sa vada machete si sa discute cu agentiile; mai multi oameni de afaceri romani, englezi si americani au inchiriat in Bucuresti o hala de 2.000 de metri patrati unde vor sa organizeze un centru expozitional de profil, ce urmeaza sa fie deschis pe intreaga perioada a anului. „Ideea mi-a venit in aceasta vara, cand am vrut sa imi cumpar o locuinta. Cum targurile sunt organizate toamna si primavara, a trebuit sa astept, ca sa compar usor ofertele“, spune Nicu Stanciu, administratorul firmei Strategic Business, care a investit 600.000 de euro in amenajarea spatiului.
Centrul va avea 72 de standuri, unde vor fi prezentate atat oferte rezidentiale, cat si oferte pentru spatii de birouri, logistice, comerciale si terenuri. „Jumatate din suprafata va fi destinata rezidentialului, iar restul va fi impartit intre celelalte tipuri de spatii“, spune Stanciu. Data de deschidere a centrului este fixata pentru 22 noiembrie, pana in acest moment fiind inchiriata aproximativ 40% din suprafata expozitionala. Omul de afaceri spera ca investitia sa fie recuperata in 18 luni, veniturile urmand sa fie obtinute de la dezvoltatorii si agentiile imobiliare care vor inchiria standuri.
Felicia Iordache, directorul Plus Media, coorganizator al targului de profil Condominium, considera ca noul centru nu va reprezenta o concurenta, fiindca nu va fi un targ imobiliar propriu-zis, ci o galerie imobiliara. „Acest concept exista si in strainatate, unde sunt expuse in acelasi loc si oferte rezidentiale, si oferte pentru alte tipuri de spatii, comerciale sau logistice. Ofertele noi vor fi prezentate mai intai la targuri, care reprezinta o concentrare exclusiv a ansamblurilor rezidentiale“, spune Iordache. Administratorul Strategic Business spune insa ca o cerinta pentru cei care vor inchiria standuri este sa isi separe ofertele in functie de tipul lor, asa incat centrul sa aiba separat zone cu oferte rezidentiale si cu alte tipuri de oferte imobiliare. „Vom avea si un spatiu destinat evenimentelor, unde dorim ca dezvoltatorii sa isi lanseze noile proiecte rezidentiale“, spune Nicu Stanciu.
Centrul se va adauga celor trei evenimente de profil organizate de doua ori pe an in Bucuresti, Targul National Imobiliar (TNI), Targul Imobiliar National (TIMON) si Condominium, precum si celor care au inceput din acest an sa fie organizate si in tara – Clujul, Timisoara si Sibiul fiind printre primele orase din provincie unde s-au organizat targuri imobiliare. „Inmultirea targurilor de profil reprezinta un semn de maturizare a pietei“, considera Uri Lancry, marketing & sales manager al dezvoltatorului imobiliar Adama, care a anuntat investitii de 1,5 miliarde de euro pe piata romaneasca. El adauga ca un alt semn de maturizare a pietei este reprezentat de faptul ca potentialii clienti doresc si o vizionare a santierului sau o discutie ulterioara la un eventual showroom al proiectului rezidential. „Acum doi ani era de ajuns sa vii la un targ si sa pui o macheta frumoasa; decizia finala a unei persoane putea fi usor influentata cu un pliant frumos colorat. Acum conteaza dezvoltatorul, se pun mult mai multe intrebari si oamenii vor sa vina pe santier“, spune Uri Lancry, care crede ca targurile imobiliare pot sa consolideze imaginea unui dezvoltator, dar ca aportul lor in vanzarile de locuinte nu este decisiv.
Aceeasi opinie o impartaseste si Razvan Stroescu, managerul departamentului rezidential din cadrul Coldwell Banker, care spune ca un ansamblu rezidential poate fi vandut si fara a fi promovat in cadrul unui targ de profil. „Este greu de analizat aportul la vanzari rezultat din participarea la un targ, deoarece nu exista metode de cercetare care sa ofere rezultate certe. Un ansamblu rezidential nou dezvoltat se poate vinde si fara a iesi la un targ, dar depinde in cat timp se va vinde“, spune Stroescu. Felicia Iordache sustine insa ca din discutiile cu expozantii participanti la Condominium a rezultat ca cele mai mari vanzari sunt primavara si toamna, imediat dupa organizarea evenimentelor de profil.
Participarea la un targ imobiliar este insa departe de a fi calea principala prin care dezvoltatorii incearca sa atraga clientii. „Cel mai important canal de promovare pentru noi este baza de date deja existenta“, spune managerul Adama. Mai exact, noile ansambluri rezidentiale sunt prezentate mai intai celor ce au cumparat deja o proprietate intr-un proiect inceput deja, existand cazuri cand prietenii sau familiile celor ce au contractat intr-un ansamblu aflat in constructie aleg sa cumpere o locuinta intr-un ansamblu ce urmeaza a fi dezvoltat de aceeasi companie. Aceeasi metoda este folosita si de catre agentiile imobiliare, care isi construiesc baze de date cu potentiali cumparatori, contactati de fiecare data cand dezvoltatorii parteneri promoveaza un nou proiect.
Canale importante de promovare raman cele clasice – inserturile publicitare in mass-media, in special pe segmentul presei tiparite, inchirierea de spatii publicitare stradale, prezenta pe site-urile cu oferte rezidentiale. Reprezentantul Colliers International, Adriana Sohodoleanu, afirma ca un canal de promovare specific este showroom-ul unui ansamblu rezidential, unde potentialii clienti pot sa vada macheta viitorului apartament sau sa examineze finisajele. „Este foarte important sa existe si un site de prezentare a proiectului. Multi vad o reclama intr-un ziar si cand ajung seara acasa vor cauta pe internet site-ul ansamblului“, spune Stroescu, adaugand insa ca nu se poate spune insa cu certitudine care dintre aceste canale are mai mult succes comercial. Proiectul rezidential Asmita Gardens din Bucuresti, de pilda, lansat de indienii de la Asmita Group, a avut parte de o promovare mai speciala, cu un showroom de apartamente la scara reala, primul de acest fel de pe piata, cu o garsoniera, un apartament cu doua camere si unul cu trei camere, gata finisate si mobilate, spre a le fi aratate vizitatorilor. Proiectul Asmita a fost lansat in mai 2006, iar showroom-ul in aprilie 2007. Luna trecuta, reprezentantii Colliers spuneau ca de la lansare pana in prezent s-a vandut 40% din proiect, din care jumatate in cele cinci luni de la deschiderea showroom-ului.
-
Pinacotecile de firma
Igor Markin, un milionar din Moscova, a deschis la sfarsitul lunii mai primul muzeu de arta contemporana din Rusia. Expozitia de inaugurare, al carei curator a fost insusi Markin, continea 100 de lucrari din colectia proprie, in mare parte tablouri, dar si instalatii video sau fotografii. Omul de afaceri a inceput sa colectioneze arta din 2002, iar pentru colectia de 800 de lucrari de arta contemporana rusa a cheltuit aproximativ 5 milioane de dolari. Pasiunea sa poate fi privita ca o investitie profitabila, daca se tine cont de faptul ca lucrarile sunt estimate la ora actuala la 15 milioane de dolari.
Markin este doar unul dintre numerosii bogatasi care au descoperit ce bine e sa ai in casa (sau in portofoliu) astfel de lucrari. Pentru ca arta contemporana s-a transformat intr-un „status symbol“ si o varianta profitabila de investitii pentru brokerii de pe Wall Street, managerii de fonduri speculative sau noii imbogatiti din Rusia sau India. François Pinault, principalul actionar al grupului de lux Pinault Printemps, este un important colectionar de arta contemporana, miliardarul Bill Gates si sotia sa Melinda sunt colectionari pasionati de pictura americana, iar Stephan Schmidheiny, un investitor elvetian, are o colectie de arta contemporana care valoreaza 500 de milioane de dolari si care include artisti precum Brice Marden, Robert Ryman sau Cy Twombly.
Exista chiar companii care folosesc, intr-un fel sau altul, lucrarile artistilor contemporani pentru a-si promova numele. La Caixa, a treia institutie financiara din Spania si una din cele mai importante case de economii din Europa, colectioneaza de peste 20 de ani, prin intermediul fundatiei omonime, lucrari de arta contemporana. „Colectia noastra de arta contemporana are peste 700 de lucrari, care apartin atat artistilor spanioli, cat si celor internationali“, spune José F. de Conrado, presedintele fundatiei. Fundatia bancii La Caixa este cea mai mare fundatie privata din Spania, a doua din Europa si a sasea din lume (in 2007 a avut un buget de 400 de milioane de euro, iar anul viitor va avea 500 de milioane de euro, adica un sfert din profitul bancii). Presedintele fundatiei spune ca, recent, colectia de arta a fundatiei a fost evaluata la 140 de milioane de euro.
Fundatia are un sistem propriu de achizitie a lucrarilor de arta contemporana. „Exista o comisie de specialisti in arta, din care in acest moment fac parte Vicente Todoli, directorul Tate Modern din Londra, si David Ross, presedintele unei federatii a artistilor din New York. Ei analizeaza oferta de pe piata si iau decizia achizitionarii unei opere. Comisia se intalneste de trei ori pe an, moment cand se ia si decizia achizitiei“, a explicat Conrado.
La Caixa a mizat pe mesajul transmis de arta contemporana pentru a-si promova lansarea la Bucuresti, unde recent au deschis prima sucursala din Romania. Pana la 27 ianuarie, la Muzeul National de Arta al Romaniei, este deschisa expozitia „Arta spaniola din secolul XX“, apartinand colectiei de arta a fundatiei La Caixa. „Selectia lucrarilor a fost realizata special pentru Romania. In acest an am inceput itinerariul international si atunci cand deschidem o noua reprezentanta, o insotim de o activitate culturala sau sociala. In acest caz, pentru Bucuresti am adus 24 de lucrari din colectia noastra de arta contemporana“, afirma presedintele fundatiei. Colectia de Arta a Fundatiei La Caixa la Muzeul de Arta al Romaniei este unul dintre primele evenimente organizate de fundatie in afara Spaniei. Recent a fost inaugurata o expozitie la Muzeul de Arta al Orasului Imperial din Beijing si o alta la Galeria Nationala de Arta Zacheta din Varsovia.
Expozitia de la Bucuresti se deschide cu operele lui Joan Ponç si Antoni Tpies si continua cu mostre de expresionism abstract de la Antonio Saura, Manuel Millares, Luis Feito, Rafael Conogar si Martin Chirino, care au format grupul El Paso, infiintat la Madrid in 1957. Expozitia include si trei opere ale sculptorului Jorge Oteiza, artist din Tara Bascilor. Iar la final sunt prezentate lucrarile semnate de Josep Guinovart, Albert Rfols-Casamada si Antoni Clavé. De fapt, expozitia seamana cu o calatorie in timp, in Spania anilor 1950-1960, o perioada de mari reforme politice, economice si culturale in perioada de dupa razboi.
Daca La Caixa expune colectia de arta contemporana in muzee sau sali de expozitii, lantul de hoteluri Novotel, un alt mare colectionar corporatist de arta, prefera sa foloseasca hotelurile proprii pe post de sali de expozitie. Compania are o colectie de arta contemporana cu peste 125 de artisti, pe care o expune in camerele de hotel, inclusiv in hotelul din Bucuresti. Iar recent, Novotel din Bucharest City Centre a lansat conceptul „Artistry“ in cadrul caruia organizeaza, pana pe 14 noiembrie, o expozitie de pictura pe panza si vellum a artistei Miruna Budisteanu, ale carei lucrari au fost expuse in Franta, Italia sau Germania.
„Aceasta este prima dintr-o serie pe care ne-am propus sa o facem permanenta. Fiecare expozitie va dura trei saptamani, iar dupa o pauza de cel mult doua saptamani va fi inlocuita de un eveniment nou. Ideea este de a promova tinerii artisti romani. Nu ne-am propus sa ne axam neaparat pe pictura, vor exista expozitii de fotografie, sculptura, totul este ca hotelul sa fie un loc viu si sa fie cunoscut ca o expozitie permanenta“, spune Monica Nilca, communication manager al Novotel Bucharest City Centre. Expozitia Mirunei Budisteanu se extinde la parter din lobby spre alte doua zone ale hotelui (zona de bar si in alveola). „Ne-am consultat cu artista in privinta locurilor de expunere a lucrarilor, care trebuia sa se incadreze in conceptul de design al hotelului. Am tinut cont de culorile din lobby care sunt deja puternice, prin prezenta canapelelor rosii, si am incercat sa facem in asa fel incat lucrarile sa nu fie umbrite sau sa paleasca in vreun fel prin asociere“, explica Nilca.
Lucrarile de pe coloane redau simboluri ale unor structuri minerale, geologice vazute parca prin lupa microscopului, iar in alveola realizata cu pereti de sticla sunt expuse lucrari pe inalt, care par niste vitralii si care deschid spatiul. Cat despre tehnica de fond, „este aceeasi folosita pentru panza, dar aplicata pe vellum (piele de vitel prelucrata) cu mici adaptari. Cautam transparenta si pe panza, dar acest suport translucid se conjuga cu lumina si se radiografiaza mai bine“, spune Miruna Budisteanu.
Si lantul hotelier Intercontinental a inceput sa promoveze arta contemporana, insa, spre deosebire de La Caixa si Novotel, care au mizat pe lucrarile profesionistilor, Intercontinental a ales, in urma parteneriatului cu National Geographic, fotografii de amatori. Fotografiile sunt castigatoarele concursului InSights, la care au participat 1.500 de lucrari ale pasionatilor de fotografie si turism. Au fost alese 20 de fotografii care urmeaza sa fie expuse in peste 140 de hoteluri ale grupului din toata lumea, inclusiv la Bucuresti. „Ideea a fost ca cititorii sa impartaseasca specificul locului, stilul de viata al tarilor pe care le-au vizitat“, spune Dana Chiriac, marketing & PR manager al Intercontinental Bucuresti.
De exemplu, intr-o fotografie realizata de un turist in Kenya apare un grup de leoparzi care ingrijesc un pui de gazela, in alta este prezentanta o femeie intinsa pe jos, ce poarta un copil in spate si se roaga in cadrul unui ritual dintr-un loc sfant din India. O alta fotografie infatiseaza o piersica invelita in ziar, care face parte dintr-o plantatie ecologica de piersici a calugarilor budisti din Coreea (piersicile, netratate cu nici un fel de solutie chimica, sunt invelite in ziare ca sa fie ferite de daunatoare). Fotografiile vor fi expuse incepand din aceasta luna in holul hotelului Intercontinental.
-
Stapanii Internetului
Daca foloseste ruj, nu ma intereseaza ca e femeie sau barbat“, e replica cu care este cunoscut Val Voicu, directorul general al AdEvolution, unul din brokerii pe piata de publicitate online. Replica e folosita de Voicu in fata cumparatorilor de publicitate sau la intalnirile ocazionale intre putinii specialisti in online si se refera la nevoia de a stabili corect segmentul-tinta al unui produs.
Exagerarea voita ascunde insa alte doua nuante. In primul rand, faptul ca pe internet cunoasterea preferintelor celui care se afla in fata monitorului poate merge mai departe decat oriunde in media. La nivel ideal, chiar si obisnuintele din sfera cosmeticii personale. Explicatia este evidenta. Un calculator poate pune intrebari consumatorului de internet prin profilul completat la inceputul utilizarii unui site, prin tehnologia care stie ca accesul se face de pe strada Dezrobirii din Craiova si nu din orice alt loc din Romania, prin preferintele de utilizare a internetului, pe cand un televizor e mut din acest punct de vedere. La fel si radioul ascultat dimineata in masina sau revista pe care o aveti in mana, medii care folosesc instrumente ale cercetari statistice. Internetul e cel mai indiscret dintre mass-media si motoarele de cautare, cum sunt Google si Yahoo!, chiar au la dispozitie mecanismele prin care va pot livra reclame la rujuri chiar in clipa cand afla ca sunteti interesat/a.
O a doua nuanta a afirmatiei lui Val Voicu e faptul ca el, alaturi de alti cativa, predica de ceva ani beneficiile pe care le aduce publicitatea pe internet in fata cumparatorilor de promovare. Cu un succes vizibil. De la an la an, sumele cheltuite pentru publicitatea online au crescut cu 100% si anul acesta se va ajunge foarte probabil la incasari de 8,5 milioane de euro, cifra vehiculata in piata si care se refera la publicitatea conturilor importante. Si chiar daca in unele locuri reclamele au devenit agresive, tasnesc in fata unui articol inainte chiar de a-i putea citi titlul, iar pe alte pagini spatiul se imparte in mod egal intre reclame si continutul care atrage vizitatorii, tot e loc de mult mai multe reclame. Daca anul trecut publicitatea online a incasat doar putin peste 1% din cele 485 de milioane de euro, cat inseamna in total industria publicitatii, conform Initiative Media (cu 89% TV), peste cativa ani este asteptata sa creasca la peste 5%. „In 3-5 ani, cred ca online-ul va insemna 5-7% din totalul pietei de publicitate, care la randul ei va creste cu o medie anuala de 25%“, spune Orlando Nicoara, probabil cea mai influenta persoana din online-ul romanesc. Iar la anul, conform lui Nicoara, piata de publicitate online ar urma sa ajunga aproape de dublare, spre 15-16 milioane de euro.
Rezultatul calculelor este naucitor: piata care pune reclame pe site-uri ar trebui sa ajunga deci in cinci ani la un minim de 45 de milioane de euro si pana la 96 de milioane de euro. Estimarea se raporteaza si la pietele mai dezvoltate. In Marea Britanie, cea mai mare piata de publicitate din Europa din orice punct de vedere, reclamele pe internet atrag acum mai mult de 10% din bugetele de promovare si se asteapta ca echilibrul sa fie gasit undeva spre 15%. Insa spre deosebire de Marea Britanie sau de orice alta piata la care s-ar putea face raportari mai indreptatite, Romania are o particularitate: faptul ca regiile de publicitate au aici ca nicaieri o pozitie dominanta si nu site-urile in sine. Prin agentiile care intermediaza tranzactiile intre cumparatori (companii sau reprezentanti ai acestora care au nevoie de promovare online) si vanzatori (proprietarii de site-uri ce se sustin prin advertising) trec majoritatea banilor din reclame pe internet. Si mai spectaculos, patru astfel regii de publicitate au impreuna o cota valorica de aproximativ 90%. Prin conturile AdEvolution, Arbomedia, Boom si MediaPro Interactiv (MPI) vor trece anul acesta aproximativ 7,5 milioane de euro.
Din acestia doar o mica parte, in jur de 30%, raman la regii, pentru ca restul pleaca la site-urile pe care le reprezinta. Doar Magda Zander, director de vanzari al retelei Boom, estimeaza o cota de piata mai mica a regiilor, in intervalul 70-80%. „Romania e total atipica fata de celelalte tari. In Polonia e un portal care domina piata, in Cehia sunt 3 portaluri care domina piata, in Ungaria sunt 2. In niciuna din tarile astea nu exista regii asa puternice“, enumera Orlando Nicoara de la MediaPro Interactiv. „Dar pentru ca in Romania asa a fost evolutia, si aici cred ca un mare merit il am chiar eu, de a crea regii puternice, cel putin inca 2-3 ani de acum inainte regiile vor face legea in Romania“, continua seful de acum al MPI, anterior director al Netbridge, grupul care controleaza Boom si cofondator al primei regii de publicitate romanesti, acum disparuta, Ad.ro.
Situatia din Romania e in sine nu doar o dovada a dibaciei vanzatorilor de publicitate, dar si una a nivelului incipient in care se afla piata. Cele mai multe site-uri apeleaza la serviciile acestor agentii specializate pentru ca doar ele pot deschide usa la mari advertiseri. Luate individual, site-urile sunt in majoritate prea mici pentru a prezenta interes unui cumparator de publicitate obisnuit cu expunerea data de TV si celelalte canale media. Grupate insa sub o singura umbrela, cea a regiei de publicitate, pot fi derulate campanii la standardele de volum dorite de cumparatori.
Acest tip de site-uri sunt favoritele Arbomedia, una din Big Four-ul romanesc al regiilor de publicitate. „Noi am reusit sa adunam site-uri de nisa foarte valoroase, cu audienta nu neaparat mare, dar de calitate. Ca site mic, dar cu potential publicitar, trebuie sa te duci la un Arbomedia, pentru ca trebuie sa existi in piata si poti accepta si un comision de 99% doar ca sa fi vazut“, spune Calin Rotarus, directorul de vanzari al companiei, broker de publicitate care practica un comision mediu de 30%. Arbomedia este si singura retea straina (este vorba de compania germana Arbomedia AG), activand si in alte tari, iar in Romania detine site-ul de stiri Hotnews.ro („cash-cow“-ul firmei) si Softpedia, site-ul cu cel mai mare numar de vizitatori (intr-o proportie insemnata insa din afara Romaniei). Pentru comparatie cu una din tarile pomenite anterior, Arbomedia are in Romania o cota de piata ce depaseste 20%, iar in Polonia este lider intre regii cu 3%. „La noi regiile au impins piata, au impins-o cateodata fortat si cresterea asta spectaculoasa se datoreaza lor. Spre deosebire de alte tari, portalurile sunt in Romania «peanuts» (nesemnificative ca pondere, n.red.)“, este de parere Calin Rotarus.
Aceste patru regii conduc detasat pe o piata unde exista totusi concurenti specializati, cum sunt Splendid Media Zece sau InternetCorp (acesta in principal publisher). Explicatia? „Faptul ca eu cu Orlando (Nicoara) facem businessul asta de noua ani conteaza enorm din punctul de vedere al experientei. Piata are incredere in noi oarecum. Un «no name» nu poate sa vina si sa aiba imediat si succes. Din nou, e un business bazat pe oameni“, crede Val Voicu. In total, in vanzarile de publicitate online lucreaza acum in Romania in jur de 100 de oameni, cifra inaintata de Doru Panaitescu, consultant online independent. Mutarile acestora intre cele patru regii au dat dinamica segmentului de piata si, in functie de pozitia ierarhica a celui ajuns la concurenta, au schimbat uneori clasamentul cifrelor de afaceri. MPI a fost formata anul trecut cu oamenii plecati de la Boom odata cu demisia directorului Orlando Nicoara. La AdEvolution, o retea fondata tot anul trecut, au venit mai multi oameni de la Arbomedia. La randul ei, Arbomedia a fost parasita acum cateva luni de tot departamentul de vanzari online in favoarea Boom, exceptandu-l doar pe directorul Calin Rotarus. Efectele probabil urmeaza sa fie simtite si de o parte, si de alta.
Directorul MPI spune ca de la infiintarea diviziei de online a trustului de presa care cuprinde agentia de presa Mediafax, publicatii ca Ziarul Financiar, BUSINESS Magazin si gestioneaza site-urile grupului MediaPro, MPI a ajuns lider de piata la incasari din publicitate. „Noi in momentul de fata, cu site-urile pe care le avem, din care doar unul e in top 10 (sport.ro), vindem mai mult decat vinde Ringier, care are trei site-uri in top 10 (EvZ.ro, Libertatea.ro si ProSport.ro). Daca nu ar fi regiile, am fi numarul unu pe piata in clasamentul general. Dar regiile acapareaza un numar destul de mare.“ Desi, cu exceptia unor spatii pe care le vinde pe portalul Neogen, MPI reprezinta exclusiv site-uri ale grupului de presa din care face parte, poate fi socotita regie de vanzari, din moment ce actioneaza ca atare.
S-ar putea spune ca in Romania vanzatorul e rege, iar cunoscutul enunt spus atat de des in Statele Unite, „content is king“, nu-si gaseste inca acoperirea in realitate decat partial. De ce? Pentru ca niciunde in alta parte decat in Statele Unite nu exista grupuri online mai puternice si mai autosuficiente. Producatorul de continut este acolo rege pentru ca el da puterea unui site aflat la inceput sa atraga zeci sau chiar sute de mii de utilizatori, un public interesant pentru orice cumparator de publicitate. In Romania lucrurile ar putea sta asa atunci cand numarul utilizatorilor de internet va creste suficient, si odata cu el, obisnuinta de a folosi servicii online sau pur si simplu de a viziona selectiv cateva dintre stirile jurnalului TV. Iar aici, trusturile din media traditionale pleaca de pe o pozitie avantajoasa. Au structuri care produc continut, reporteri care vaneaza subiecte si singura provocare ce ramane e de a le face disponibile online intr-o forma potrivita.
-
Radiohead II
Cu cateva saptamani in urma scriam despre cum le-au permis Radiohead fanilor sa-si fixeze singuri pretul pentru ultimul lor LP, platind cat doreau pentru a-l descarca. Saptamana aceasta, asa cum v-am promis, a venit timpul sa analizam muzica in sine – neafectati (daca e posibil) de modul cum s-a lansat, care a atras atentia presei.
Totusi, nu am de gand sa-mi impun opinia mea urechilor voastre lipsite de aparare. Fie ca sunteti fani sau nu, lansarea unui nou LP Radiohead este un eveniment ce face valuri in lumea muzicii. Asadar, m-am decis sa-mi las spiritul critic epuizat de-atata munca sa se odihneasca si sa las comentariile pe seama unor personalitati de pe scena muzicala romaneasca – producatorii, DJ-ii, criticii si artistii cel mai aproape de teritoriul pe care se afla si Radiohead. Fara alte formalitati, le dau cuvantul:
Victor Popescu AKA Brazda Lui Novak – producator de muzica electronica: Un album frumos scris si produs, dar care nu mi-a ridicat spranceana asa cum a facut-o „White Chalk“ al lui PJ Harvey. Ghinion ca au aparut cam in acelasi timp. Poate ca va creste cu timpul, dupa mai multe ascultari. Piesa favorita: „Videotape“.
Andrei HaTegan – vocalist The Amsterdams: Am ajuns la concluzia ca orice ar scoate Radiohead sau Thom Yorke o sa-mi placa. „In Rainbows“ imi suna foarte mult a „Eraser“, chiar ma intrebam cum au ajuns toti sa sune ca unul singur, in speta Thom. „Weird Fishes/Arpeggi“ e de nota 10. M-am impacat intr-un final cu gandul ca n-or sa mai scoata niciodata un „The Bends“.
DJ Vasile – DJ si producator, membru al Shukar Collective: Poate nu cel mai semnificativ moment muzical al anului, dar cu siguranta un moment de rascruce in industria muzicala. Personal am ales sa primesc discul prin posta. Pana cand vine insa, l-am downloadat. Mi-ar placea sa aud la radio mai mult Radiohead. On air, nu online.
Paul Breazu – jurnalist de muzica: „In Rainbows“ e un album bun, vorbind strict in termeni de advertising univoc. Dar cum asta e o teorie care are doar viitor, o sa spun ca e o creatie densa si polimorfa, mixata cu maiestrie, atmosferica si intunecata. Nimic nou sub soare – Radiohead de (aproape) intotdeauna.
Gojira – DJ si producator de muzica electronica: Radiohead este genul de trupa la care cu greu poti sa intuiesti directia mu-zicala. Dupa genialul „OK Computer“ si incredibilul „Kid A“ stai si te intrebi daca asta e o trupa care te-ar mai putea surprinde cu ceva. Ei bine, „In Rainbows“ este un album foarte bine compus si cantat, cu niste texturi de chitari, coarde si percutie foarte fin puse. Foarte multa melodie pe acest album excesiv de uman, daca ar fi sa luam in calcul albumele anterioare. Radiohead a lasat la o parte orice urma de sintetic si a cantat pur si simplu si asta este minunat. Simplitatea muzicii bine cantate este de fapt marele plus al uneia din cele mai mari trupe din ultimii 15 ani. Despre faptul ca poti plati cat vrei ca sa ai albumul nu spun nimic, pentru ca vad si propaganda anticorporatista si lovitura de imagine din spatele acestui gest si e pacat sa aduc vorba cand muzica este atat de buna.
Marika – DJ: In opinia mea, „In Rainbows“ este un album foarte complex. L-am ascultat de cateva zeci de ori! „Videotape“ ma atinge foarte grav. Thom Yorke este clar unul dintre artistii preferati!
Rock DJ AKA CAtAlin CristuTiu – DJ si critic: Un album frumos, matur la nivel formal, dar care nu are nici pe sfert emotia si sinceritatea pe care le avea „OK Computer“, album pe care trupa a incercat sa-l refaca.
-
Orlando Nicoara – Director general al MediaPro Interactiv
* Cariera: A infiintat prima retea de publicitate online, Ad.ro, ulterior cumparata de grupul Netbridge pe care l-a parasit anul trecut din functia de general manager.
* Cota de piata: 12%Mediapro Interactiv
* Numar de site-uri: 38
* Audienta lunara: 2 milioane de vizitatori
* Cifra de afaceri 2007/2006: N/A /0,39 mil. euro
* Estimari piata: Anul acesta, bugetele de publicitate online vor totaliza 8-8,5 milioane de euro, pentru ca in 2012-2013 sa se ajunga la o piata de 100 de milioane de euro (8-12% din piata de media).Nota: cota de piata priveste audienta site-urilor reprezentate din totalul traficului prin intermediul regiilor de publicitate, conform datelor disponibile public.
-
Val Voicu – Director general al AdEvolution
* Cariera: Lucreaza de 8 ani in industria online, cei mai multi petrecuti ca director de vanzari al iMedia, unul dintre editorii online semnificativi. Anterior a lucrat ca jurnalist pentru BBC.
* Cota de piata: 20%AdEvolution
* Numar de site-uri: 137
* Audienta lunara: 5,5 milioane de vizitatori
* Cifra de afaceri 2007/2006: 3 mil. euro/0,62 mil. euro
* Estimari piata: Pana la sfarsitul anului vor fi cheltuiti pe publicitate online 8 milioane de euro. Primul an cu piata de 100 de milioane ar putea fi 2010.Nota: cota de piata priveste audienta site-urilor reprezentate din totalul traficului prin intermediul Regiilor de publicitate, conform datelor disponibile public.
-
Magda Zander – Director de vanzari al Boom
* Cariera: A inceput sa lucreze in publicitatea online la Arbomedia, anul acesta parasind compania in favoarea Boom.
* Cota de piata: 31%Boom
* Numar de site-uri: 130
* Audienta lunara: 3,8 milioane de vizitatori
* Cifra de afaceri 2007/2006: 3,5 mil. euro/2,55 mil. euro
* Estimari piata: Cea mai optimista evaluare pentru 2007, de 12,5-13 milioane de euro, dar si cea mai pesimista pentru anul cand se vor atinge 100 de milioane: 2017-2022.Nota: cota de piata priveste audienta site-urilor reprezentate din totalul traficului prin intermediul regiilor de publicitate, conform datelor disponibile public.