BusinessMagazin

Blog

  • Ford trebuie sa plateasca

    Mai multe detalii pe site-ul www.mediafax.ro

  • Ascendis iese la cumparaturi

    Planurile pe termen mediu ale grupului Ascendis sfideaza zvonurile din piata. "Pentru anul acesta avem foarte multe planuri de dezvoltare. Vom aduce trei programe noi pentru Romania in zona de training, vom dezvolta reteaua de birouri in teritoriu, asa ca este exclus ca in urmatorul an si jumatate sa vindem. Evident, nu excludem aceasta varianta pentru mai tarziu. Pana la urma, totul este de vanzare", spune Costea Dumitrescu, partener in cadrul grupului Ascendis. Ca alternativa, Dumitrescu nu exclude aparitia unui fond de investitii in calitate de partener la conducerea firmei.

    Deocamdata, partenerii grupului Ascendis cauta in tara firme de training pe care sa le cumpere si care sa se ocupe de noile programe de hard skills training. "Am inceput deja prospectia. Zonele care ne intereseaza cel mai mult sunt Iasi, Constanta si Craiova. Vrem firme care au experienta de training in logistica, transporturi si protectia muncii, dar pana acum nu am gasit nimic care sa ne intereseze. Mai asteptam o perioada si daca nu apare nimic, vom face noi greenfield-uri in orasele respective", completeaza Dumitrescu.

    Prezenta de peste 10 ani pe piata de training si consultanta din Romania, Ascendis este specializata in consultanta, training si invatare experientiala. Echipa Ascendis cuprinde 35 de traineri, consultanti si facilitatori.

  • CE anunta azi in scris decizia in cazul privatizarii Automobile Craiova

    Presedintele AVAS declara ca dupa ce va primi unda verde de la Comisie, mai urmeaza doar ca legea de privatizare a fabricii sa fie trecuta prin Parlament.

    Amanunte pe www.protv.ro

  • Tariceanu: Reducerea TVA, o prostie electorala

    "Nu toate prostiile care se spun or sa ajunga sa se si materializeze. Cu initiative de genul acesta m-am obisnuit, nu ma mai sperie. Slava Domnului, in Parlament mai sunt oameni care au si cunostinte in domeniu, si responsabilitate pentru a intelege efectele unei astfel de masuri. Nu vom ajunge la reducerea TVA deoarece trebuie sa fie identificata si sursa de completare a veniturilor si ma indoiesc ca vor avea curajul (n.r.- initiatorii legii) sa vina cu propuneri de cresteri de taxe in an electoral", a spus Tariceanu, la seminarul pe teme economice organizat, marti, de Economist Conferences, divizie a grupului care editeaza publicatia The Economist.

    Amanunte pe www.mediafax.ro

  • Vosganian: Isarescu sa nu mai comenteze

    Ministrul Finantelor, Varujan Vosganian, a lansat ieri un atac foarte dur la adresa lui Mugur Isarescu, spunand ca nu mai vrea sa primeasca sfaturi din partea guvernatorului BNR. Iesirea lui Vosganian a venit ca o replica la declaratia lui Isarescu, conform careia guvernul ar trebui sa fie mult mai atent in dirijarea economiei.

    “Atunci cand ministrul Finantelor, odata ales in functie, preia realitatea si arata natiunii ca trebuie restructurate cheltuielile, ca trebuie introduse criterii de eficienta, nu e in regula ca guvernatorul, in loc sa spuna «da», sunt de acord sa mentioneze ca structura nuteste buna”, a declarat ieri Vosganian, in cadrul unei emisiuni televizate.

    Click aici pentru a citi continuarea

  • OTP opreste creditul de consum in 14 sucursale din cauza inmultirii intarzierilor la plata

    "In locatiile respective am mers inainte doar cu creditele cu garantii imobiliare. Cand vom vedea o imbunatatire a conditiilor – inclusiv din punctul de vedere al pregatirii personalului si al proceselor – vom relua si acordarea de credite de consum, cel mai probabil in martie sau aprilie", a declarat Diosi pentru ZF.

    Mai multe amanunte pe www.zf.ro

  • Petrolul, la un nou maxim istoric

    Si pe piata londoneza, cotatiile titeiului Brent, care asigura doua treimi din livrarile mondiale de petrol erau in urcare. La bursa de marfuri din New York, contractele futures incheiate pentru grau, zahar, cupru, bumbac si cacao erau, de asemenea, pe un trend pozitiv, ceea ce a facut ca indicele UBS Bloomberg Constant Maturity Commodity Index sa atinga, la randul sau, cea mai mare valoare din istorie.

    "Cresterea cotatiilor la titei este o consecinta a faptului ca investitorii ies din pietele financiare si intra pe piata de marfuri", apreciaza Victor Shum, senior principal la Purvin & Gertz Inc. din Singapore, citat de Bloomberg.

    Contractele futures cu livrare in aprilie au crescut la bursa de marfuri din New York (New York Mercantile Exchange – NYMEX) pana la 102,08 dolari/baril. Ulterior pretul a mai scazut, astfel ca la ora 13:00 (ora Romaniei) cotatia se situa la 101,25 dolari per baril.

    Pe piata din Singapore, euro a fost cotat la 1,5055 dolari, cea mai ridicata valoare de cand moneda unica a fost introdusa in Europa, in 1999.

  • Ce piata mai urmeaza?

    Azi suntem martorii unui alt tip de contaminare, nu atat in randul tarilor, cat in randul pietelor. Problemele aparute cam cu un an in urma intr-un ungher obscur al sistemului financiar – instrumentele financiare care aveau la baza credite ipotecare secundare cu rating BBB minus – s-au extins la obligatiunile companiilor, la creditele auto, la cardurile de credit si acum, cea mai recenta victima, la creditele pentru studenti.

    …

    Paul R. Krugman este comentator la The New York Times si profesor de economie si relatii internationale la Universitatea Princeton.

    Traducerea si adaptarea de Mihai Mitrica

    Cititi continuiarea articolului in editia tiparita a revistei Business Magazin

  • Internetul romanesc, 425 mil. euro

    BUSINESS Magazin: Ceea ce vrem noi sa dezbatem este cat inseamna acum in Romania economia internet. Sunt convins ca adunand toate domeniile implicate, vom ajunge la o cifra cu o marja de eroare destul de mare, dar exercitiul nu va fi mai putin interesant. Si propun sa incepem cu o definitie a internetului.
    Vlad Stan: Internetul inseamna infrastructura, publishing, media de internet, social networking, comert online, servicii pe internet. Dar si telecom, se pare.
    BUSINESS Magazin: Da, inseamna si telecom dintr-un simplu motiv – apelurile initiate de pe telefonul mobil, de exemplu, folosesc de la un anumit punct infrastructura bazata pe internet, care este mai putin costisitoare.
    Vasile Voicu: Sigur ca internetul porneste de la infrastructura, fapt pe care-l stie toata lumea. Fara infrastructura nu prea poti vorbi de servicii de continut, despre publicitate pe internet sau in general despre bani pe care o companie ii castiga din internet. Totul este ca o piramida.
    BUSINESS Magazin: Deci spuneti ca infrastructura este cea esentiala. Va sustineti punctul de vedere si daca vorbim de veniturile generate de aceasta industrie?
    Vasile Voicu: Se pare ca la sfarsitul anului 2007, mai mult de 25% din veniturile totale din internet proveneau din servicii cu valoare adaugata si nu din cele de infrastructura. Si tendinta este scaderea veniturilor din cea de-a doua categorie, pentru ca in final infrastructura nu este totul. Este importanta, pentru ca fara ea nu poate fi vorba de internet, dar mai departe este nevoie de continut.
    Vlad Stan: Dar nivelul investitiei in infrastructura in Romania care este?

    Vasile Voicu:     Este destul de greu de estimat la nivel de piata. Eu stiu exact ce investitii a facut Romtelecom in infrastructura, adica de peste 500 de milioane de euro din 2003 si pana acum, dar mai departe sunt date ale fiecarei companii in parte.
    BUSINESS Magazin: Dar cred ca mai interesant ar fi de aflat cat produce aceasta infrastructura, decat valoarea investitiei.
    Vasile Voicu: In cazul acesta, veniturile din date si internet din intreaga piata din Romania erau la sfarsitul anului 2006 de aproape 265 de milioane de euro pe an, potrivit unui studiu realizat de compania de consultanta TNS Aisa.
    Vlad Stan: Sunt incluse aici si veniturile inregistrate de retelele de cartier?

    Vasile Voicu:     Nu sunt date detalii in acest sens si nu as putea spune exact.
    BUSINESS Magazin: Bine, dar ponderea retelelor de cartier este in scadere?
    Vasile Voicu: Dat fiind ca multe dintre ele au fost achizitionate de companii precum RCS&RDS si Astral, cam scade. In schimb, numarul lor de utilizatori inseamna o pondere importanta, daca ne uitam la estimarea IDC pentru anul trecut, ca retelele de cartier au in jur de 500.000 de clienti.
    Daniel Nicolescu: Cred ca sunt destul de greu de numarat totusi, mai ales ca exista utilizatori care folosesc in paralel serviciile mai multor retele de cartier.
    BUSINESS Magazin: Dar cati utilizatori de internet sunt in total?
    Vasile Voicu: La sfarsitul trimestrului al treilea din 2007 existau 329 de milioane de utilizatori de internet broadband (banda larga) la nivel mondial. Nivelul de penetrare este de 5,7%, in crestere cu 1,1% fata de aceeasi perioada a anului precedent.
    Vlad Stan: Desi pare ingrijorator la prima vedere, poate ar trebui spus, prin comparatie, ca nivelul de penetrare al telefoniei mobile la nivel mondial este de 10%. Cifra nu este deci chiar atat de mica.
    Vasile Voicu: Cei 5,7% folosesc mai multe tipuri de acces la internet. Una dintre ele este DSL (Digital Subscriber Line), in diverse versiuni, cum ar fi ASDL (Asimetric DSL), care inseamna peste 60% din totalul conexiunilor. Mai sunt conexiunile prin satelit, wireless, radio.
    BUSINESS Magazin: Dar in Romania cati utilizatori sunt?
    Vasile Voicu: Pentru a furniza date exacte, voi cita raportul ANRCTI publicat la jumatatea anului 2007, care spune ca numarul total de utilizatori de internet broadband era de 2,33 de milioane, cifra care nu include insa segmentul retelelor de cartier.
    Vlad Stan: Asta inseamna aproximativ 10% din populatie.
    Vasile Voicu: Mai exact 11,5%. Dar atentie, pentru ca nu vorbim si de utilizatorii de internet prin dial-up, ci numai de cei cu internet in banda larga. In ceea ce priveste evolutia, raportand la Europa de Est, Romania a inregistrat cea mai mare crestere a utilizatorilor de internet, impreuna cu Polonia si cu Rusia, adica de 30% fata de 2006.
    BUSINESS Magazin: Putem presupune o crestere de 30% si in ceea ce priveste veniturile furnizorilor de internet?

  • Cele mai frumoase patinoare

    La inceputul iernii, la Sankt-Petersburg s-a inaugurat cel mai mare patinoar in aer liber din Europa, de doua ori mai mare decat cel din Piata Rosie din Moscova. Sankt Petersburg este doar cel mai nou nume de pe lista oraselor cu patinoar demn de mentionat in brosurile turistice ori chiar in Cartea Recordurilor.

    Pentru ca in marile orase din Europa sau America, fie ca te ajungi intr-o piata faimoasa sau intr-o piateta mai laturalnica, in perioada decembrie-martie este imposibil sa nu iti iasa in cale un patinoar.

    Fiecare dintre aceste locuri, oriunde s-ar afla si oricare ar fi dimensiunea lor, respecta o reteta trasa parca la indigo. Astfel, sunt intotdeauna inconjurate de cabane ce vand vin fiert, covrigi sau diferite delicatese specifice zonei, sunt promovate prin concerte sau evenimente la care participa artisti celebri si, de cele mai multe ori, sunt deschise mult dincolo de sezonul de Craciun, uneori chiar si pana la mijlocul lunii martie, ca un pretext pentru ca spiritul sarbatorilor sa mai dainuie cateva luni.

    Cel mai mare patinoar din Europa, cel din Sankt Petersburg, are 5.000 de metri patrati si a fost construit in piata istorica a orasului. Intr-o tara unde patinajul este la loc de cinste, patinoarul a fost inaugurat de vedete ale sportului, precum echipa nationala a Rusiei la patinaj, campionul olimpic Alexei Iagudin, perechea Alexei Tihonov si Maria Petrova, precum si staruri ale unui spectacol de televiziune popular din Rusia, „Ice Age”.

    „Imi place foarte mult sa patinez aici, imi plac privelistea si aerul curat. Cred ca patinoarul va creste si mai mult popularitatea acestui sport si va atrage foarte multi turisti”, spune Ekaterina Romanova, o studenta de 22 de ani. Patinoarul, care urmeaza sa se inchida la 9 martie, este vizitat in fiecare zi in medie de 5.000 de oameni.

    Constructia a fost organizata de Comitetul pentru sport al primariei si de omul de afaceri Mihail Kusnirovici, presedintele companiei Bosco di Cilieg, unul din cei mai importanti distribuitori de bunuri de lux si operatori de magazine exclusiviste din Rusia. Biletul de intrare costa intre 200 (5 euro) si 300 de ruble (8 euro), iar patinele se inchiriaza cu 200 de ruble (5 euro).

    Ciudad de Mexico    , un oras cu 20 de milioane de locuitori, se lauda cu un alt patinoar imens (3.200 de metri patrati). Patinoarul din piata centrala (Zocalo) are 74 de kilometri de tevi pentru a putea mentine gheata si atrage aproape 12.000 de amatori pe zi. Proiectul de 1,5 milioane de dolari a fost finantat de oamenii de afaceri locali.

    Patinoarul este inconjurat de turnuri in forma de lumanari, iar spectacolul este cu atat mai neobisnuit cu cat temperatura in capitala Mexicului este de 25 de grade Celsius. Pentru a crea iluzia de evadare dintr-o capitala aglomerata si poluata, in boxele imense care inconjuara patinoarul se aud acorduri de balade.

    Desi Sankt Petersburg si Ciudad de Mexico detin recordul in materie de dimensiune a patinoarelor, capitalele europene precum Viena, Londra sau Paris au deja o traditie in acest domeniu.

    Patinoarul din fata primariei din Viena se organizeaza deja de 13 ani, cu doua suprafete mari de gheata (una in fata Primariei si cealalta pe Ring) care sunt legate intre ele printr-o pista lunga de 400 de metri. Exista, de asemenea, piste suplimentare pentru patinatorii avansati si pentru curling, iar de jur imprejur sunt standuri cu vin fiert, punci sau carnati vienezi.

    Municipalitatea Vienei a investit in patinoarul cunoscut sub numele de "Eistraum" ("Vis pe gheata") in jur de 400.000 de euro, iar patinoarul este vizitat anual de 400.000 pana la 450.000 de persoane.

    Londra se lauda, la randul sau, cu circa 10 patinoare; amatorii pot patina in fata palatelor regale (Hampton Court sau Sandringham), in apropierea serelor cu plante (Kew Gardens), in fata catedralelor (Winchester) sau dupa ce au vizitat o expozitie de dinozauri (Muzeul de Istorie Naturala).

    De altfel, patinoarul din fata Muzeului de Istorie Naturala este unul dintre cele mai populare, mai ales ca aici au venit sa se dea pe gheata si de vedete precum Orlando Bloom, Elle McPherson, Geri Halliwell, Victoria Beckham, José Mourinho sau Jonathan Ross. Taxa de intrare este de 12,50 lire sterline pentru adulti si include si pretul inchirierii patinelor.

    Parisul are si el o traditie de peste 10 ani in materie de patinoare. Cel din fata primariei din Paris, cu 1.250 de metri patrati, atrage aproximativ 3.000 de patinatori in fiecare zi.

    Dincolo de spectacolul pe gheata si de amenajarea impresionanta, un patinoar in fata unui palat din Londra sau a Ermitajului este o afacere buna – sau, dupa caz, o afacere de imagine pentru primarie. In aceste conditii, nu mira ca unele dintre aceste locuri de distractii au starnit controverse aprinse. La Sankt Petersburg a inceput o adevarata disputa legata de amplasarea patinoarului in piata istorica.

    Organizatorii sustin ca locul nu face decat sa atraga turisti, in timp ce contestatarii se tem pentru imaginea orasului si pentru siguranta cladirilor din jur. „Cred ca suntem in fata unei campanii publicitare vulgare, care insulta orasul. Deschiderea patinoarului este un eveniment trist, pentru ca dovedeste inca o data ca Sankt Petersburg si-a pierdut din aura de capitala culturala”, sustine Mihail Piotrovski, directorul muzeului Ermitaj.

    Si in Ciudad de Mexico, deschiderea patinoarului a starnit scandal. Primarul Marcelo Ebrard a fost acuzat ca ar cheltui bani publici pentru a castiga voturi din partea populatiei sarace a orasului, mai ales ca accesul este liber. Adversarii primarului sustin ca patinoarul, ca si alte proiecte asemanatoare, sunt doar un camuflaj pentru lipsa de activitate politica a edilului.