Blog

  • Vacantele pe bicicleta devin un trend si in Romania

    Mai mult, in ultimii ani, diferite organizatii au vazut
    potentialul concursurilor pe bicicleta. Peste 45 de evenimente au
    fost organizate in toata tara pentru ciclistii amatori sau
    profesionisti, majoritatea cu sute de participanti. Spre deosebire
    de piata din strainatate, romanilor le lipsesc insa serviciile de
    ciclism recreational. Mai exact, daca nu am bicicleta mea, daca nu
    fac fata drumurilor accidentate din cadrul concursurilor, dar vreau
    sa fac o plimbare departe de zarva orasului si vreau sa ma relaxez,
    la cine apelez? In tari precum Franta sau Anglia, raspunsul e
    simplu si la indemana. Un singur search pe google cu “cycling
    holiday” iti da sute de mii de rezultate. In Romania, piata
    serviciilor de acest gen este inca la inceput. Exista doar cateva
    agentii, precum Enjoy Transylvania.

    Serviciile oferite de astfel de companii sunt adaptabile
    capacitatii fiecaruia de efort. Turistii primesc consultanta in
    alegerea traseului, bicicleta si asistenta din partea unui ghid
    specializat pe toata durata vacantei. Agentia se ocupa de toata
    logistica: transportul cu masina pana la locul de unde incepe
    traseul pe bicicleta, transferul bagajelor la locul de cazare,
    organizarea evenimentelor in cadrul pensiunilor agroturistice,
    asistenta tehnica permanenta.

    De 1 Mai, compania organizeaza o minivacanta pe bicicleta, ca
    alternativa la clasicul mers la mare. Cu bicicleta inchiriata,
    transport, cazare, masa si asistenta de specialitate din partea
    unui ghid – experienta costa 250 de lei.

  • Putin: Washingtonul “se comporta ca un huligan” prin inundarea pietei cu dolari devalorizati

    “Uitati-va la balanta lor comerciala, uitati-va la deficitul
    bugetar, la datoriile Statelor Unite. Noi nu avem asa ceva si sper
    sa nu ajungem niciodata intr-o astfel de situatie”, a declarat
    Putin in prezentarea anuala a bilantului guvernamental in camera
    inferioara a Parlamentului rus (Duma). El a acuzat administratia de
    la Washington pentru suplimentarea lichiditatilor in piata. “Pentru
    ei este usor. Pur si simplu pun in functiune masina de tiparit
    bani”, a spus premierul rus, adaugand ca Washingtonul “se comporta
    ca un huligan” si inunda piata mondiala cu dolari devalorizati.
    Putin si-a exprimat speranta ca Rusia va continua sa intareasca
    moneda pentru ca rubla sa fie folosita in rezervele valutare ale
    tarilor din regiune.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Administratia Obama a cerut in secret S&P sa nu inrautateasca perspectiva de rating a SUA

    Oficiali ai Departamentului Trezoreriei au discutat cu S&P
    daca agentia ar trebui sa revizuiasca perspectiva de rating la
    negativa, ceea ce ar indica posibilitatea pierderii calificativului
    “AAA”, maxim posibil, de catre SUA in urmatorii ani. Reprezentantii
    Trezoreriei au transmis S&P ca subestimeaza capacitatea
    politicienilor americani de a ajunge la un compromis asupra
    reducerii deficitului bugetar, a spus o sursa. O schimbare in
    privinta ratingului nu ar fi fost necesara, au argumentat
    oficialii, intrucat datoria Statelor Unite poate fi administrata,
    iar executivul american pregateste un plan in acest sens. Analistii
    S&P au raspuns, vineri, Trezoreriei ca nu-si schimba decizia si
    au publicat, luni, un raport sceptic asupra posibilitatii ca
    politicienii sa ajunga la un acord pentru a dimunua
    cheltuielile.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Barbut, dreptatea si fabricile

    In luna martie, Marcel Barbut, proprietarul producatorului de
    materiale de constructii AdePlast Oradea, a adresat o scrisoare
    deschisa principalelor institutii publice, in care isi exprima
    nemultumirea fata de practicile judiciare deficitare din Romania,
    iar lumina reflectoarelor a cazut, intr-un mod pozitiv, asupra sa.
    Ministerul Justitiei i-a dat dreptate, aratand ca intr-adevar
    exista o practica judiciara neunitara in Romania, iar procedurile
    penale din mediul economic au o durata prea mare. Asta nu i-a
    rezolvat nemultumirile omului de afaceri. Asa ca isi vede mai
    departe de treburile lui, care nu vor sa auda de criza: anul trecut
    afacerile i-au crescut cu 11,5%, la 126,7 milioane de lei
    (aproximativ 30 milioane de euro), iar in primele doua luni ale
    anului, AdePlast a inregistrat o crestere de circa 25% a vanzarilor
    comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut.

    Cum si alti producatori din piata pe care activeaza Marcel
    Barbut au anuntat avansul afacerilor in primele luni ale acestui
    an, intrebarea care se pune este daca si-a revenit cu adevarat
    piata materialelor de constructii, dupa ce anul trecut a consemnat
    un declin de 15-20%? “Daca mai multi jucatori au anuntat avans,
    inseamna ca exista o crestere reala in piata. Mai exista si o serie
    de firme care au intrat in insolventa pe fondul crizei, astfel ca
    se poate vorbi mai mult de o redistribuire a vanzarilor. Poate fi o
    usoara crestere, dar nu atat de mare. Daca fratele mai mare s-a
    ingrasat un pic, mai lasa fratilor mai mici o haina, pe care ei o
    iau cu placere, cu alte cuvinte, are loc o redistribuire:
    cantitatea pe care o avea se reimparte la ceilalti jucatori”,
    apreciaza Marcel Barbut.

    Planurile lui Barbut merg insa mai departe de revenirea pietei
    romanesti de constructii: pentru 2011 obiectivul principal al
    companiei oradene este intrarea pe pietele din Ucraina si din
    Bulgaria, dupa ce a ajuns deja in Liban: “Am purtat deja discutii
    pentru Ucraina, unul dintre angajatii nostri a fost acolo, iar acum
    suntem in stadiul de negocieri”. In ceea ce priveste piata
    libaneza, un pas important fost facut in martie, cand AdePlast a
    livrat 80 de tone de produse speciale “albe”, destinate lucrarilor
    cu marmura si granit, prin intermediul diviziei AdePlast Orient,
    deschisa la Beirut. “Pentru Liban am primit comenzi de produse
    albe, care sunt cu circa 30% mai scumpe decat alte produse. Divizia
    e deschisa prin intermediul unui roman care face business acolo si
    ne-a cerut acceptul sa infiinteze o firma care sa poarte numele
    AdePlast.

    Si anul trecut am avut comenzi, dar sporadice si mici, intr-un
    ritm de un tir pe luna”, spune proprietarul AdePlast. Si in
    Bulgaria a ajuns compania, insa tot sporadic: “Am trimis anul
    trecut si la sud de Dunare, dar accidental, nu mai mult de 5
    camioane, si asta in conditiile in care AdePlast a vandut anul
    trecut peste 13.000 de camioane in total, adica vreo 262.000 de
    tone”. Planul de dezvoltare a segmentului de export vizeaza asadar
    transformarea comenzilor sporadice in piete de desfacere stabile.
    Momentan, cele mai importante piete de export ale producatorului
    sunt Ungaria si Moldova. Anul trecut exporturile au contribuit cu
    circa 10% la cifra de afaceri, insa in 2011 Barbut vrea sa dubleze
    aceasta pondere. Se fereste insa sa spuna la cat se ridica piata
    mortarelor din Romania: “N-as vrea sa spun ceva care sa fie intors
    pe toate partile de concurenta mea”.

  • Ioan Neculaie, patronul FC Brasov, condamnat la patru ani de inchisoare cu suspendare

    Potrivit purtatorului de cuvant al Judecatoriei Brasov, Anda
    Sanpetru, instanta a decis, marti, ca omul de afaceri Ioan Neculaie
    sa fie condamnat la patru ani de inchisoare cu suspendare, sub
    supraveghere, cu timp de incercare de sapte ani. Totodata, intrucat
    faptei ii lipseste unul din elementele costitutive ale
    infractiunii, instanta a decis achitarea celorlalti trei inculpati
    din dosar, respectiv Voicu Ion, Stan Neculai si Gaitan Gheorghe,
    pentru savarsirea infractiunii de tulburare de posesie, prev. de
    art. 220 al.1, 2, 3 Cod penal, potrivit site-ului Judecatoriei
    Brasov.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum se vad afacerile Borsec dupa 205 ani

    “Este un hotel vechi, cu camere de 11-12 mp si este mai scump
    sa-l modificam decat sa-l daramam si sa ridicam altul in locul
    lui”, spune Nicolae Palfi, vicepresedinte si actionar al Romaqua
    Grup. Palfi nu a precizat suma destinata acestei investitii,
    spunand ca actionarii prefera sa analizeze cativa ani un domeniu
    nou inainte a-l aborda. Grupul are acum activitati in domeniul
    apelor minerale (Borsec fiind lider de piata cu o cota de 36% in
    volum), in productia de bauturi racoritoare (cu Brifcor, Cico sau
    Giusto), in bere (cu Albacher) si cafea (Metropolitan).
    Vicepresedintele Romaqua spune ca inainte de lansarea bauturilor
    racoritoare in 2004 firma a studiat patru ani domeniul, iar in
    cazul berii, lansata in 2008, a durat chiar mai mult – cinci ani.
    Vanzarile de ape minerale au, in continuare, cea mai mare pondere
    (52%) in cifra de afaceri a companiei, care a ajuns anul trecut la
    142,5 mil. euro, in scadere cu 4% fata de 2009.

    Scaderea, precizeaza Palfi, a fost insa mai mica decat
    contractia pietei, prin urmare compania a castigat cota de piata.
    Firma si-a redus anul trecut costurile cu circa 5%, dar fara a
    concedia personal si fara a opera reduceri salariale. “Orice buget
    al unei familii a fost adaptat la conditiile actuale, asa a fost si
    cazul nostru”, spune reprezentantul firmei, care a inregistrat anul
    trecut un profit de 7 milioane de euro. Grupul are acum 2.022 de
    angajati, care lucreaza in 10 sucursale si puncte de lucru, Romaqua
    avand acum sapte fabrici. Compania a investit 190 de milioane de
    euro de la privatizare, in 1998, dar istoria marcii Borsec incepe
    cu multa vreme in urma. Izvoarele de la Borsec au fost descoperite
    de romani dupa cucerirea Daciei, iar imbutelierea industriala a
    inceput in 1806. “Dupa un mare chin de transformari, am ajuns la
    concluzia ca investitia initiala in urma cu 205 ani a fost
    echivalentul sumei actuale de 87.000 de euro”, spune Palfi. In acel
    an s-au vandut 3 milioane de litri de apa minerala Borsec, care era
    imbuteliata in sticle de 5,10 sau 25 de litri, in bidoane si
    butoaie. Spre comparatie, volumele vandute anul trecut au fost de
    peste 110 ori mai mari, ajungand la 335 de milioane de litri.

    Un buget de investitii pentru anul in curs nu este batut in
    cuie, desi actionarii isi doresc sa dubleze productia de bere, sa
    creasca capacitatea de depozitare la nivelul tari cu 20.000 mp. Si
    fabrica de apa minerala din Borsec este trecuta la capitolul de
    investitii, dar toate aceste proiecte vor demara doar in a doua
    parte a anului, in functie de evolutii. “Acum sunt usor optimist in
    privinta viitorului. Ne trebuie o canicula adevarata, ca in 2007,
    si problemele sectorului dispar”, spune Palfi. Tot el completeaza
    insa ca planurile de investitii trebuie facute luand in considerare
    toti factorii economici interni si internationali, cum sunt
    razboaiele si cataclismele. “Sigur, as putea spune ca am putea
    investi 20 de milioane de euro”, declara reprezentantul Romaqua,
    care precizeaza ca lucrarile nu vor incepe inainte de a exista o
    minima predictibilitate. “Intr-un an normal, in 2007, de pilda,
    puteam sa spun cu precizie care este bugetul si care sunt
    asteptarile noastre, cu o marja de eroare de 1%”, spune Palfi, care
    completeaza ca in prezent lucrurile stau cu totul altfel. In
    ultimii doi ani compania a lucrat cu doua variante de buget, iar
    acum are doar unul orientativ, care se ajusteaza dupa fiecare
    analiza saptamanala.

    Pretul barilului de petrol, de pilda, are un cuvant apasat de
    spus in vanzarile de ape minerale, sucuri sau bere. Si asta pentru
    ca pretul la materia prima pentru PET-uri s-a dublat, iar la
    propiletilena, folosita pentru fabricarea dopurilor si a foliilor
    pentru ambalare, a crescut cu 80%. “Pana acum nu am crescut
    preturile, am preluat toate costurile”, spune Palfi, care admite ca
    dupa Pasti e posibil ca la rafturi etichetele sa afiseze preturi cu
    5% mai mari la apa minerala.

    Un sezon calduros ar putea duce la o evolutie spectaculoasa a
    vanzarilor. “Piata a functionat foarte bine cand au fost cateva
    zile cu soare”, spune Palfi care precizeaza ca, desi produsele din
    portofoliu sunt inrudite, exista diferente mari intre modelele de
    afaceri. Desi atat vanzarile de apa, sucuri cat si bere sunt
    influentate de sezon, diferentele dintre ele sunt destul de mari.
    In perioada calda, vanzarile de ape se dubleaza, cele de bere cresc
    de trei ori, iar in cazul sucurilor variatiile sunt mult mai
    mici.

  • Mihai Necolaiciuc, arestat in toate cele trei dosare dezbatute miercuri

    In toate cele trei dosare instantele au constatat indeplinita
    procedura de audiere a lui Necolaiciuc si au respins sustinerile
    facute de avocatii acestuia. Necolaiciuc a primit firesc deciziile
    celor doua instante, avocatul sau Gheorghita Mateut declarand, la
    iesirea din sala de judecata, ca fostul sef al CFR se astepta la
    aceste verdicte. Pronuntarea deciziilor s-a facut, conform Codului
    de procedura penala, in sedinta publica, insa magistratii nu au
    fost de acord ca in sala sa se filmeze sau sa se fotografieze.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mutare la varful Carrefour. Ce va schimba venirea celui de-al patrulea manager

    Moda cumparaturilor in magazinele mari, in care putem gasi totul
    sub un singur acoperis, a fost adusa in Romania de hipermarketuri.
    Francezii de la Carrefour au deschis primul magazin de acest fel in
    urma cu zece ani, iar cumparatorii au dat, la propriu, navala. A
    ajuns sa se vorbeasca la un moment dat chiar de functia de
    socializare a acestor magazine. Cumparatorii vedeau mersul la
    cumparaturi ca un moment in care petrec timpul in mod placut cu
    partenerul sau prietenii. Lucru care s-a tradus in vanzari peste
    asteptari, iar François Oliver, care conducea atunci Carrefour, nu
    putea decat sa-si frece mainile de bucurie. Vanzarile au continuat
    sa creasca si in timpul mandatului lui Jacobo Caller Celestino –
    care a condus operatiunile din Romania vreme de doi ani si a fost
    transferat apoi in Rusia ca director executiv. Lui i-a urmat
    Patrice Lespagnol, 52 de ani, managerul crizei pentru afacerea
    francezilor. El a preluat sefia in aprilie 2008, an in care
    Carrefour a inaugurat cel mai mare numar de hipermarketuri (zece)
    si a inregistrat cea mai mare cifra de afaceri pe plan local – 1,19
    mld. euro.

    De-atunci lucrurile s-au schimbat mult. In cifre, acest lucru
    s-a tradus in vanzari mai mici pentru toti comerciantii. In cei
    trei ani in care s-a ocupat de afacerile de pe piata autohtona,
    Lespagnol a avut de gestionat nu doar scaderea vanzarilor, ci si
    integrarea afacerii Artima (acum Carrefour Market) in operatiunile
    Carrefour, inchiderea a patru spatii (un hipermarket si trei
    supermarketuri) si deschideri. Cu investitii estimate la 60 de
    milioane de euro pentru extindere – doua hipermarketuri si in jur
    de 15 supermarketuri, Carrefour a ajuns anul trecut la incasari
    apropiate de cele din 2008. Acum, Patrice Lespagnol preia
    conducerea Carrefour Grecia, care are vanzari anuale ce se plaseaza
    in jurul a 2,7 mld. euro.

    François-Melchior De Polignac, 38 de ani, preia functia de
    director executiv Carrefour Romania, care are acum 23 de
    hipermarketuri si 35 de supermarketuri. El si-a inceput cariera la
    L’Oréal, in Italia, iar din 2000 lucreaza la Carrefour. Slujba pe
    care o preia acum, dupa ce a fost responsabil din mai 2009 “de unul
    dintre principalele programe de transformare a grupului”, conform
    declaratiilor oficiale, nu e deloc usoara. Carrefour detine acum
    pozitia de lider de piata in functie de cifra de afaceri, dar
    extinderile agresive ale retelelor concurente – Real si Kaufland –
    micsoreaza distanta dintre pozitiile pe podium. Iar tinta declarata
    oficial de managementul din Franta este locul intai sau doi in
    orice piata. Deci, si in Romania. Care sunt metodele prin care
    Polignac vrea sa conserve acest avantaj, ramane de vazut.

  • Ghita face publica o inregistrare in care Vintu il ameninta: Am vrut sa iti aplic lectia maxima

    “Eu vin dintr-o mahala tiganeasca, de prin parnai, din prin
    contrabanda cu de-astia. Eu am facut efoturi disperate sa nu ma dau
    in fapt de unde vin si cine sunt”, ii spune Vintu lui Ghita, intr-o
    discutie “pe sleau, pe sleau”, motiv pentru care spune ca a venit
    la intalnire cu o masina “care nu e monitorizata de SRI”. Vintu ii
    precizeaza lui Ghita ca nu il inregistreaza. “Discutam ca intre doi
    baieti: un golan batran si unul tanar”, spune Vintu, iar Ghita
    intreaba: “Eu?”, apoi chicoteste. “Ti-am dat doua lectii. Te-ai
    bazat pe forta, ti-am aratat ca ma p.. pe tine cu forta ta”,
    continua Vintu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sorin Ovidiu Vintu, retinut pentru santajarea lui Sebastian Ghita

    Omul de afaceri Sorin Ovidiu Vintu a fost scos din sediul
    Parchetului instantei supreme si dus cu o duba in arestul Directiei
    Cercetari Penale, urmand ca joi sa fie judecata propunerea
    procurorilor de arestare preventiva, de catre Judecatoria
    sectorului 1. Omul de afaceri nu a facut nicio declaratie in
    legatura cu retinerea sa in acest caz. In timp ce era urcat in duba
    scaunul cu rotile in care se afla Vintu, politistii l-au atins pe
    omul de afaceri la un picior, moment in care acesta a inceput sa
    tipe. Cei sapte-opt paznici ai lui Vintu care il asteptau in fata
    sediului Parchetului au incercat sa ii tina pe jurnalisti departe
    de acesta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro