Executivul a decis totodata ca reprezentantii statului in
adunarile generale ale actionarilor din companiile unde statul este
acţionar minoritar sa isi doneze indemnizatia intr-un cont de
solidaritate, refuzul fiind sanctionat prin inlocuirea acestora din
AGA.
Mai multe stiri pe
www.mediafax.ro
Prin deschiderea de noi restaurante, lanturile de tip fast-food
estimeaza pentru acest an cifre de afaceri mai mari decat in 2009.
Dupa ce a inaugurat deja doua unitati noi de la inceputul anului si
pana in prezent, McDonald’s Romania vrea sa mai deschida in 2010
inca unul sau doua magazine. In conditiile unor investitii de 47
milioane de lei, nivel similar cu cel din 2009, compania estimeaza
ca va inregistra o crestere de 5% a cifrei de afaceri, pana la 436
milioane de lei (peste 100 milioane de euro).
Cititi mai multe pe www.gandul.info
“La intrebarea privind principalele provocari pe care le
intampina companiile in aria resurselor umane, corelarea
compensatiei cu performanta angajatilor ocupa primul loc”, se arata
in studiul mentionat. Autorii sunt de parere ca acest rezultat face
trimitere la o slabiciune majora a pietei de munca din Romania unde
sistemele de evaluare a performantei sunt rare.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Alaturi de cei care au votat, constient, in favoarea motiunii
s-au aflat, marti, si doi senatori PDL – Petru Filip si Badea
Viorel Riceard -, care, derutati de mersul evenimentelor, au
incurcat borcanele si au votat impotriva propriei vointe. Initial,
despre acestia a vorbit ministrul Transporturilor, Radu Berceanu,
fara insa a-i nominaliza. “Am vazut vreo trei colegi care au
gresit, chiar au gresit… Isi smulgeau parul din cap pentru ca au
gresit, cu bilele, de emotie”, a povestit Berceanu.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Daca aveti noroc, gasiti pachete turistice in strainatate la
pret redus si cu 40%, sustine Gandul, care examineaza
avantajele si dezavantajele
ofertelor “last minute”. Conform Comisiei Nationale de
Prognoza, desi Guvernul a promis ca taierile de pensii si salarii
vor fi anulate la anul, momentul revenirii pensiilor si al
salariilor ar putea fi amanat si pana in 2014, cand Romania ar
putea inregistra o crestere economica de 5,2%.
“Adio, credite de consum in valuta” – Evenimentul Zilei
detaliaza motivele pentru care bancile se feresc sa mai dea credite
de consum in euro sau alte valute, desi cu totul alta e situatia la
capitolul imprumuturilor imobiliare. Gazprom si autoritatile romane
au inceput analiza privind posibila participare a Romaniei la
realizarea gazoductului South Stream, iar seful Gazprom, Aleksei
Miller, vine la toamna la Bucuresti, invitat de Adriean
Videanu.
34% dintre directorii executivi de la 150 de companii de top din
Romania considera acum ca stimulentele statului sunt
cel mai important catalizator care poate relansa economia,
potrivit unei analize a Deloitte Romania, citata de
Adevarul. Infiintarea celor doua noi companii-gigant
rezultate in urma restructurarii sectorului energetic de stat,
Hidroenergetica si Electra, nu va putea fi posibila mai devreme de
doua luni, din cauza unor probleme juridice cu sindicatele.
Chiar daca Romania nu se va putea prezenta in timp util la FMI
pentru a obtine cele 850 de milioane de euro din transa a patra,
pensiile si salariile de la stat vor fi taiate din iulie, insa
taierea de 25% nu va fi insa completa pentru salariati decat de la
12 august, a calculat Romania Libera. Acelasi ziar face o
harta a celor doua Romanii, una care consuma, alta care
plateste: jumatate din judete primesc de la bugetul de stat mai
multi bani decat reusesc sa incaseze din impozitele principale.
Agentii de vanzari ai TiriacAuto ies din showroomuri si pleaca
pe teren, in incercarea de a gasi clienti, primele vizate fiind
companiile care ar putea avea nevoie de o reinnoire a flotei, scrie
Ziarul Financiar. Hershey, Nestle, Ulker, dar si fonduri de
investitii ca Advent sau Mid Europa Partners figureaza printre
numele care ar putea fi interesate sa cumpere
activele din Romania ale Cadbury (fabrica de ciocolata Kandia
si doua terenuri).
Scopul calculelor FMI este sa vada in ce masura cresterea pe
plan mondial a deficitelor bugetare si a datoriei publice, ca efect
al crizei financiare si economice actuale, va influenta un viitor
destul de apropiat, in care imbatranirea populatiei va necesita
cheltuieli sociale mai mari cu 4-5% din PIB pana in 2030.
Ajustarea este calculata la nivelul deficitului bugetar primar
(fara dobanzi), excluzand influenta ciclurilor economice, si are la
baza tendintele demografice si fiscale din ultimul deceniu. FMI ia
in considerare scaderea cu 0,3% a populatiei in intervalul
2001-2007, respectiv o crestere a PIB cu 0,1% in perioada 2008-2010
si o crestere medie reala a veniturilor cu 0,4% pe an si a
cheltuielilor cu 2,6% in aceeasi perioada. Pentru 2010, deficitul
bugetar primar al Romaniei, independent de influenta ciclurilor
economice, este calculat la 1,4% din PIB, fiind evident inferior
deficitului general de 6,5-6,8% discutat de guvernul roman cu FMI.
Datoria publica bruta este estimata pentru 2010 la 35% din PIB, cu
potential de a ajunge la 39,4% in 2014.
Carlo Cottarelli, directorul departamentului fiscal al FMI, care
a prezentat studiul respectiv ca document insotitor al editiei din
luna mai a Monitorului Fiscal al Fondului, a precizat ca toate
cifrele avansate sunt ilustrative pentru un scenariu conservator,
unde nu se ia in calcul o crestere economica potentiala mai mare
decat in perioada dinainte de criza.
Concret, pentru tarile dezvoltate, FMI a calculat ca datoria
publica va creste cu 36% din PIB in perioada 2007-2014, asa incat
pentru a o aduce la un nivel de cel mult 60% din PIB, va fi nevoie
de o ajustare fiscala medie de 8,7% din PIB intre 2010 si 2020.
Pentru economiile emergente, unde datoria publica n-ar trebui sa
depaseasca 40% din PIB, va fi nevoie de o ajustare fiscala mult mai
mica, in medie de 2,7%.
In calculul FMI, cele mai mari dezechilibre depasesc cu cateva
procente media de mai sus: SUA vor avea nevoie de o ajustare a
deficitului cu 12% din PIB, Japonia cu peste 13%, Irlanda cu 9,8%,
Spania cu 9,4%, Grecia cu 9,2% si Marea Britanie cu 9%. In privinta
economiilor emergente, cele mai mari ajustari ar fi necesare in
Egipt (8,5% din PIB), Polonia (7,2% din PIB) si India (7% din
PIB).
Diferentele pe ansamblul tarilor reflecta atat diferentele de
pozitie fiscala si datorie publica dinainte de criza, cat si
evolutia demografica si a veniturilor, respectiv amploarea si
generozitatea cheltuielilor sociale.
FMI imparte tarile in patru categorii, in functie de cresterea
estimata in urmatorii zece ani a cheltuielilor sociale legate de
imbatranirea populatiei si in functie de amploarea estimata a
ajustarii fiscale de care ar fi nevoie. Romania face parte din cea
mai avantajata categorie, cea unde atat ajustarea fiscala necesara,
cat si cresterea proiectata a cheltuielilor sunt sub media grupului
de tari din care face parte (economiile emergente); in plus,
Romania nu trebuie sa faca eforturi de a-si aduce datoria publica
sub pragul de 40%, ci doar s-o impiedice sa depaseasca acest
prag.
CE E DE FACUT
FMI sustine ca pentru a realiza astfel de ajustari in tarile
considerate, ar trebui luate in calcul, in functie de amploarea
dezechilibrului dintre venituri si cheltuieli, urmatoarele masuri
de reducere a cheltuielilor:
– cresterea varstei de pensionare (in tarile dezvoltate, o
crestere cu 2 ani a varstei de pensionare ar contrabalansa
cresterea de 1% din PIB a cheltuielilor cu pensiile in urmatorii 20
de ani); alternativele sunt fie reducerea de ansamblu a pensiilor
(dar cu grija de a evita pauperizarea pensionarilor), fie cresterea
contributiilor sociale, in tarile unde nivelul de impozitare a
salariilor o permite
– inghetarea cheltuielilor reale pe cap de locuitor pentru 10
ani (limitarea cresterii salariilor, scaderea cheltuielilor sociale
printr-o focalizare mai echitabila, reducerea subventiilor la
energie, care consuma circa 1% din PIB-ul mondial, reducerea
cheltuielilor militare)
– cresterea veniturilor si a eficientei sistemului fiscal
(eliminarea exceptiilor si a reducerilor la TVA, extinderea taxelor
pe proprietati, cresterea accizelor, a taxelor pe poluare,
combaterea evaziunii).
Conform calculelor FMI, daca in 2010 cheltuielile cu pensiile
vor fi in Romania de 8,4% din PIB, ele vor ajunge in 2020 la 8,8%
din PIB, la 10,4% in 2030, la 12,6% in 2040 si 14,8% in 2050.
Pentru perioada considerata de studiu, adica pana in 2030,
cresterea estimata este deci de 2%, mult superioara Bulgariei,
Ungariei, Estoniei si Poloniei (unde cheltuielile sunt asteptate sa
scada cu 0,5%, 0,3%, respectiv 0,8% si 1,4%), dar mult inferioara
Ucrainei (unde vor creste cu 6%) si Rusiei (4,6%).
Pana in 2030, cheltuielile cu pensiile ar urma sa creasca in
medie atat in tarile dezvoltate, cat si in economiile emergente cu
1,1%. In tarile dezvoltate, aceste cheltuieli vor creste cel mai
mult in Luxemburg (5,6%) si in Grecia (5,5%). FMI noteaza insa ca
dupa 2030, imbatranirea populatiei va fi mai accentuata in aceste
tari decat in tarile dezvoltate.
Studiul FMI indica pentru Romania o speranta medie de viata dupa
pensionare (63,3 ani) de 16,9 ani. Luand in considerare o crestere
preconizata a varstei de pensionare cu 1,8 ani, FMI estimeaza ca
speranta de viata dupa pensionare va creste in 2030 la 19,2
ani.
La ora actuala, cea mai ridicata varsta legala de pensionare
intre toate tarile considerate o are Islanda (67 de ani), iar cea
mai coborata Indonezia si India (55, respectiv 58 de ani). Pe
ansamblul tarilor dezvoltate, media varstei de pensionare este de
64,2 ani, iar speranta de viata dupa pensionare este de 17,7 ani;
in economiile emergente, media este de 61,2 ani, iar speranta de
viata ulterioara este de 18,2 ani. Pana in 2030, varsta medie
legala de iesire la pensie ar urma sa creasca in tarile dezvoltate
cu un an, iar speranta de viata ulterioara ar creste la 19,7 ani,
in timp ce in economiile emergente momentul iesirii la pensie ar
creste cu 0,2 ani, iar speranta de viata ulterioara s-ar lungi la
20,3 ani.
——————————
Economii avansate: Australia, Austria, Belgia, Canada, Cehia,
Danemarca, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Hong Kong, Islanda,
Irlanda, Israel, Italia, Japonia, Coreea, Olanda, Noua Zeelanda,
Norvegia, Portugalia, Singapore, Slovacia, Slovenia, Spania,
Suedia, Elvetia, Marea Britanie, SUA.
Economii emergente: Argentina, Brazilia, Bulgaria, Chile, China,
Columbia, Estonia, Ungaria, India, Indonezia, Kenya, Letonia,
Lituania, Malaezia, Mexic, Nigeria, Pakistan, Peru, Filipine,
Polonia, Romania, Rusia, Arabia Saudita, Africa de Sud, Thailanda,
Turcia, Ucraina.
Ministerul Economiei, actionarul majoritar al CNH, a solicitat
pe 26 mai conducerii companiei, in AGA, sa prezinte in urmatoarea
intalnire a actionarilor un plan de recuperare urgenta a
pierderilor de pana la 31 decembrie 2009 si o analiza a cauzelor
acestora. “Se atrage atentia persoanelor care angajeaza CNH ca
situatia economico-financiara a companiei – datorii mari pe termen
scurt – arata existenta unei iminente stari de insolventa . (…)
Compania nu s-a incadrat in prevederile bugetului de venituri si
cheltuieli aprobat pe 2009 “, se arata in decizia AGA.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Presedintele LIR Cluj, Adrian Coroian, a declarat, miercuri,
intr-o conferinta de presa, ca organizatia pe care o conduce i-a
invitat pe senatorii si deputatii de Cluj sa participe, joi, la
masa rotunda intitulata “Repornirea motorului economiei romanesti
prin parghii legislative”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
VW a vandut 6,3 milioane de vehicule in 2009, generand un profit
operational de 1,9 miliarde euro. Printre factorii pozitivi care au
influentat profitabilitatea in intervalul ianuarie-mai grupul a
mentionat cursul de schimb valutar. Vanzarile VW au urcat cu 21,7%
in primele cinci luni ale acestui an.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Sunt foarte multe confuzii. Societatea romaneasca are nevoie
mai mult ca oricand de dezbateri profesioniste si trebuie sa facem
eforturi pentru a le traduce intr-un limbaj mai accesibil. Nu
trebuie sa continue trivialitatea dezbaterilor economice. Este un
lucru extrem de periculos”, a spus Isarescu, la seminar organizat
la BNR.
Mai multe amanunte pe www.mediafax.ro