Blog

  • Ce a mai ramas din sperantele General Motors

    Peisajul industrial de la Flint North, asa cum e cunoscut acest
    complex de fabrici, majoritatea inchise, este o marturie vie ca
    falimentul de anul trecut al producatorului auto a dat nastere la
    doua GM-uri, iar unul dintre ele se zbate in umbra celuilalt.

    Cand contribuabilii americani au injectat miliarde de dolari in
    General Motors, compania a fost divizata, cele mai bune active
    mergand spre producatorul reorganizat, care a pastrat acelasi nume.
    Acest nou General Motors vinde masini, face bani si pregateste o
    oferta publica de listare la bursa.

    Cele mai putin valoroase active, inclusiv fabricile darapanate
    din Flint, au fost lasate in curtea vechiului GM, acum numit Motors
    Liquidation Co. Compania a inaintat un plan de reorganizare
    judiciara care arata cum va vinde partile acum nedorite din ceea ce
    era in urma cu doar doi ani cel mai mare producator auto al lumii.
    Dar procesul este lent si, in timp ce inchiderea uzinelor a costat
    deja eliminarea de locuri de munca si de venituri din impozite
    pentru multe comunitati, fabricile goale devin si ele o povara.
    “Cand General Motors a tras oblonul in Flint, doar au stins
    becurile”, povesteste Chris Swanson, capitan la politia locala din
    Genesee County, care a facut aproape 20 de arestari anul acesta la
    complexul Flint North pentru acuzatii de furt, jaf armat si
    altele.


    Sefii politiei spun ca hotii au furat tone de metal de la
    fabricile din Flint in ultimul an, dar abia toamna aceasta, dupa ce
    au tras cu arma spre un paznic neinarmat, GM a angajat politisti
    care sa patruleze in zona. Doua nopti mai tarziu, si ei au fost
    atacati cu focuri de arma.

    La circa 70 km la vest de Flint, oficialii din Lansin Township au o
    problema diferita. Ei inca asteapta ca oricare dintre companii – GM
    sau Motors Liquidation – sa ia tonele de moloz de la doua fabrici
    pe care le-a demolat inainte de faliment. Locurile unde au fost
    fabricile sunt o oroare si un obstacol pentru redezvoltarea
    comunitatii, spun politistii.

    Oficialii Motors Liquidation nu au dorit sa comenteze pentru acest
    articol, in afara de un comunicat despre angajamentul lor cu
    privire la siguranta proprietatilor.

    “MLC trateaza foarte serios problema securitatii instalatiilor
    sale”, a comunicat compania. “In colaborare cu General Motors Co.,
    MLC a luat in ultimul an numeroase masuri pentru a se asigura de
    securitatea cladirilor, inclusiv in cazul complexului din
    Flint.”

    Activele Motors Liquidation Co. constituie infrastructura a ceea ce
    ar putea fi un producator auto ceva mai mic: patru uzine de
    asamblare, cinci uzine producatoare de motoare si cateva alte
    fabrici de producere a componentelor. Compania mai detine si
    depozite, birouri, parcari si alte bunuri imobiliare. Multe dintre
    proprietati sunt pline de deseuri industriale.

    Cea mai mare provocare pentru Motors Liquidation, a recunoscut
    compania in recentul document de reorganizare, este sa elimine
    problemele de mediu, astfel incat fostele sale fabrici sa poata fi
    scoase la vanzare. “Este aproape imposibil sa redezvoltam astfel de
    proprietati pentru scopuri lucrative si de creare de locuri de
    munca, daca refacerea infrastructurii de mediu nu se finalizeaza”,
    a spus un executiv, Ted Stenger. Curatenia la aceste fabrici este
    finantata de contribuabili sub forma unui imprumut de 1,17 miliarde
    de dolari de la Departamentul Trezoreriei. Cea mai mare parte a
    acestor bani, 836 de milioane de dolari, vor fi alocati pentru
    curatenie la 90 de uzine din 14 state. Iar grosul muncii ar trebui
    sa inceapa in primele luni ale lui 2011.

    Niciun ban din imprumutul mai sus mentionat nu a fost inca returnat
    de companie, iar platile nu vor incepe, cel mai probabil, decat
    dupa terminarea curateniei si dupa ce mai multe dintre proprietati
    vor fi vandute, ceea ce ar putea dura ani de zile. Intre timp,
    multe comunitati va trebui sa se obisnuiasca cu o lunga perioada de
    activitati minime la fabricile aflate in conservare.

    Au fost gasiti deja cumparatori pentru doua dintre fabricile de
    asamblare inchise, iar o a treia uzina – din Shreveport, Louisiana
    – va continua sa produca masini pentru GM pana in 2012, cand va fi
    si ea inchisa. Dar soarta altor uzine este inca neclara si nu ar
    putea fi decisa pana cand o instanta de judecata nu accepta planul
    de reorganizare, ceea ce ar putea dura alte cateva luni.

    Pana acum, situatia de la Flint North a fost cea mai grava. Aici
    este ramasita centrului de productie Buick City, care in anii ’80
    era printre cele mai mari complexuri de productie auto din lume.
    Cele sase uzine de la Flint North au fost scoase treptat din
    functiune de catre GM.

    Proprietatea asupra Flint North a fost cedata catre Motors
    Liquidation in iulie 2009, desi GM a pastrat productia de pistoane
    si de alte componente pentru motoare la una dintre fabrici.
    Fabricile goale au fost de fapt abandonate asa cum erau in ultima
    lor zi de productie efectiva. “Inca mai exista bunuri personale pe
    bancurile de lucru”, spune Swanson de la politia locala. “Mai sunt
    inca ventilatoare din tavan care functioneaza.”

    La putina vreme dupa inchidere, hotii au inceput sa fure tevile de
    cupru – folosite la incalzire, racire, dar nu numai – de la una
    dintre fabricile din apropiere. Autoritatile spun ca o banda de
    hoti a atacat cladirea noapte de noapte vreme de trei luni si au
    furat aproape 70 de tone de cupru.

    Banda incarca metalul in vagonete speciale, detinute si folosite in
    trecut de GM, le ducea pana langa o gaura facuta in gard si de
    acolo cuprul era incarcat in camioane si apoi vandut la centrele de
    fier vechi.
    In martie, autoritatile au arestat 11 persoane si au estimat
    valoarea cuprului furat la peste un milion de dolari. “Au incercat
    sa fure fiecare bucatica de cupru pe care au gasit-o”, a declarat
    procurorul regiunii Genesee, David S. Leyton.

    Dar nici dupa arestari, la Flint North nu a fost suplimentat
    personalul de paza, pana in august, cand hotii s-au intors, iar
    arestarile au reinceput. Conform politiei, sapte adulti si patru
    minori au fost arestati, intre ei si o persoana care fusese
    condamnata sub supraveghere pentru participare la jafurile
    precedente.

    De la ultimele incursiuni ale hotilor, Motors Liquidation si GM au
    angajat mai multi paznici inarmati care sa patruleze in interiorul
    complexului. Iar cei 400 de muncitori de la singura fabrica
    functionala vor fi ori transferati, ori concediati.

  • Securitatea pe net: cine isi baga nasul in calculatorul tau?

    Sandra Person Burns era o mare amatoare a navigatului pe
    internet si a cumparaturilor online. Dar si-a schimbat preferintele
    dupa ce si-a dat seama ca era urmarita de un program software de pe
    computerul ei, pe care credea ca il stersese deja.

    Burns, 67 de ani, fosta directoare intr-o companie medicala, acum
    pensionara, marturiseste ca e foarte circumspecta cu privire la
    cumparaturile online: “Acum, in loc sa intru pe Amazon, mai degraba
    merg la libraria din colt”.


    Burns, de loc din Jackson, Mississippi, este una dintre multii
    americani ce dau in judecata firmele care urmaresc activitatea
    utilizatorilor pe internet. Miezul disputei este un mic fragment de
    cod de program, scris pe hard-diskul calculatorului prin programul
    Flash produs de Adobe, atunci cand utilizatorul ruleaza un fisier
    video de pe site-uri populare ca Youtube sau Hulu.

    Intruziunea cookie-urilor Flash atrage un numar din ce in ce mai
    mare de procese federale impotriva companiilor de media si
    tehnologie si critici tot mai dure din partea militantilor pentru
    confidentialitate, care spun ca acest software le-ar putea permite
    companiilor sa creeze profile detaliate ale consumatorilor fara ca
    acestia sa stie.


    Spre deosebire de cookie-urile HTML, ce stocheaza preferintele
    referitoare la site-uri si pot fi ajustate printr-o simpla setare,
    cookie-urile Flash sunt stocate intr-un director separat de care
    multi utilizatori nu au habar si pe care s-ar putea sa nu stie cum
    sa-l gestioneze.



    Burns, reprezentata in actiunea juridica de casa KamberLaw,
    spune ca stia de existenta cookie-urilor, dar nu si de a celor
    Flash. “Am crezut ca in urma instructiunilor urmate ca sa-mi curat
    sistemul de cookie-uri am rezolvat treaba asta; apoi am descoperit
    ca nu era asa”, explica ea. “Informatiile mele personale sunt acum
    tranzactionate ca o marfa, fara ca eu sa stiu si sa aprob.”

    Din iulie, cel putin cinci asemenea tipuri de procese au fost
    deschise in California, printre reclamatii ca au folosit in secret
    cookie-uri Flash fiind companii de media ca Fox Entertainment Group
    si NBC Universal, dar si companii de tehnologie ca Specific Media
    sau Quantcast. Alte procese sunt asteptate, cu aceleasi
    acuzatii.

    Reclamantii spun ca firmele au colectat informatii de pe site-urile
    vizitate de ei si de la fisierele video vizionate, chiar daca
    oamenii isi reglasera parametrii de navigare pe web in asa fel
    incat sa respinga acele cookie-uri ce i-ar fi putut identifica.
    “Aceste procese sunt de fapt despre dreptul unui utilizator de
    calculator de a decide termenii in care informatiile lor personale
    pot fi colectate si distribuite. Este vorba despre controlul
    detinut de utilizator”, spune Scott A. Kamber, 44 de ani, avocat
    specializat in tehnologie si intimitate la KamberLaw, implicat in
    unele dintre procesele sus-amintite. Alte firme care au deschis
    procese sunt Parisi & Havens si cabinetul individual Joseph H.
    Malley.

    Un proces sustine ca Clearspring Technologies si companii de media
    intre care si Walt Disney Group “au autorizat cu buna stiinta”
    utilizarea de dispozitive de urmarire online ce “permit accesul la
    activitatile online ale utilizatorilor si la informatiile lor
    personale”. Altii sustin ca informatiile erau colectate pentru a fi
    mai apoi vandute companiilor de publicitate online.

    In august, Clearspring si Quantcast au emis comunicate pe blogurile
    companiilor despre aceste procese. Clearspring a clarificat modul
    cum a folosit cookie-urile Flash si a spus ca acuzatiile juridice
    erau “inconsistente la nivelul faptelor”. Compania a recunoscut ca
    a folosit cookie-uri Flash “ca sa ofere date sintetice pentru
    editorii online”. Comunicatul mai spune si ca datele erau colectate
    pe scara larga, incluzand utilizatorii unici si orarul actiunilor
    lor, dar nu si informatii care sa permita identificarea lor
    personala. Postul de pe blogul corporatist al Quantcast sustinea ca
    “firma a folosit cookie-uri Flash doar in scop de masurare si nu
    pentru a pregati vreo forma de continut personalizat”.

    Specific Media a refuzat sa raspunda solicitarilor de a comenta pe
    marginea acuzatiilor. La fel au facut-o si aparatorii companiilor
    implicate in proces, dar si reprezentantii acelor companii ce inca
    nu au fost inca reclamate in justitie.

    Unii sustinatori ai dreptului la intimitate spun ca, in ciuda
    celor sustinute de companii, daca o cantitate suficienta de date
    sunt colectate de-a lungul timpului, advertiserii isi pot crea
    profile detaliate ale utilizatorilor, inclusiv date care ii
    identifica personal, precum rasa si varsta, pe langa cele
    referitoare la website-urile vizitate. Tot ei afirma ca
    cookie-urile flash pot reactiva cookie-urile HTML care au fost
    sterse din calculatorul unui utilizator, incalcandu-se astfel
    setarile de confidentialitate. “Functia de baza a unui cookie este
    sa faca o conexiune intre activitatea de pe un site A cu ce faci pe
    un site B”, explica Peter Eckersley, inginer IT la Electronic
    Frontier Foundation. “Cookie-ul Flash face mai greu pentru
    utilizatori sa opreasca acest proces.”

    Potrivit Adobe, peste 75% dintre fisierele video online au
    incorporata tehnologia Flash, companiile de media mai folosind-o si
    la jocuri si animatii. Conform companiei, cookie-urile Flash sunt
    menite sa indeplineasca functii web de baza, ca memorarea volumului
    sau a preferintelor de limba ale unui utilizator sau a stadiului in
    care un utilizator si-a lasat jocul cand s-a deconectat. Intr-o
    scrisoare publica adresata Comisiei Federale de Comert, trimisa in
    ianuarie, Adobe a condamnat practicile de a reactiva cookie-urile
    dupa ce ele au fost sterse de un utilizator. Compania ofera pe
    site-ul propriu un program care sterge cookie-urile Flash si
    ajusteaza setarile Flash player. Cel putin unul dintre procese,
    insa, sustine ca aceste comenzi nu sunt usor de accesat si nu sunt
    la dispozitia celor mai multi dintre utilizatorii de web.

    Chris Jay Hoofnagle, 36 de ani, unul dintre autorii unui studiu
    despre confidentialitatea pe internet si cookie-urile Flash facut
    la Universitatea California, Berkeley si care a fost folosit ca
    baza in cateva dintre procesele intentate, a explicat ca recentele
    demersuri juridice pun in evidenta o eroare in reglementarile
    federale ce guverneaza intimitatea online. “Actiunile de protest
    ale consumatorilor in aceasta privinta au esuat pana acum.
    Procesele muta insa mingea mai departe intr-un mod in care
    activistii pentru dreptul la intimitate pe net nu au reusit sa o
    faca pana acum”, spune Hoofnagle.

    Plangerile referitoare la confidentialitatea online migreaza acum
    spre dispozitivele mobile. Recent, un proces a fost deschis de trei
    californieni impotriva unei companii de tehnologie numite
    Ringleader Digital, cei trei sustinand ca firma folosea un produs
    numit Media Stamp, care “strangea informatii de pe telefoanele
    reclamantilor si acorda un ID unic dispozitivului mobil al
    acestora”.

    In plangere se spune ca informatiile colectate cu ajutorul ID-ului
    unic, prin intermediul tehnologiei HTML 5, le permiteau
    operatorilor de site-uri “sa urmareasca activitatea pe internet a
    dispozitivelor mobile”. Intr-o declaratie publica, Bob Walczak Jr,
    CEO al Ringleader, a spus ca “intentia noastra de la infiintarea
    companiei a fost sa construim o platforma de publicitate mobila pe
    care utilizatorii sa o poata controla”. El a adaugat ca Ringleader
    lucreaza la “noi modalitati de a permite consumatorilor sa se
    excluda din acest sistem”, daca nu doresc sa-l foloseasca, si sa
    verifice singuri faptul ca nu sunt inclusi in sistem. John Verdi,
    consilier-sef la Electronic Privacy Information Center, a criticat
    Comisia Federala de Comert (Federal and Trade Commission, FTC)
    pentru ca nu ar fi fost suficient de agresiva in materie de
    confidentialitate a datelor, bazandu-se in schimb pe
    autoreglementarea firmelor.

    “FTC a fost inactiva in acest domeniu si nu a reusit sa vina cu
    reglementari relevante”, e de parere Verdi. “Exista tot mai multe
    dovezi ca urmarirea online a utilizatorilor nu este controlata prin
    autoreglementarea firmelor.” Christopher Olsen, director adjunct al
    FTC in divizia de confidentialitate si protectie a identitatii,
    afirma ca a fost gazda mai multor mese rotunde despre problemele
    legate de intimitatea pe internet, din decembrie si pana in martie,
    si ca are de gand sa redacteze un raport in urmatoarele luni despre
    modul cum Comisia vede rezolvarea problemelor. Comisia
    investigheaza deja cateva companii, dar Olson a refuzat sa
    comenteze mai mult cu privire la aceste actiuni.

    Alte eforturi se desfasoara la nivelul Congresului. In iulie, Bobby
    L. Rush, deputat democrat de Illinois, a inaintat un proiect de
    lege care, printre altele, va cere companiilor sa faca public modul
    cum strang, folosesc si pastreaza informatiile personale ale
    utilizatorilor si sa faca rezultatul acestor dezvaluiri mai usor de
    inteles de catre utilizatori.

  • Sotia lui Marica a castigat 126.256 de lei, in 2009, ca angajata la Finante

    Malina Marica, sotia lui Vasile Marica, liderul ad-hoc al
    protestului spontan de la Ministerul de Finante, a castigat, in
    anul 2009, 126.256 de lei – venit platit de statul roman, pentru
    functia de director adjunct al Scolii de Finante Publice si Vama,
    din Ministerul de Finante (MF).

    Aceasta inseamna mai mult de 100 de milioane de lei vechi pe
    luna. Cu un an in urma, d-na Marica “a adus acasa” jumatate din
    aceasta suma, “doar” 65.890 de lei, conform declaratiilor de avere
    postate pe site-ul MF. Pe de alta parte, familia Marica are de
    rambursat un credit ipotecar de 150.000 de euro, contractat in anul
    2008, pe o perioada de 30 de ani, pentru construirea unei case la
    Otopeni.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Ministrul Finantelor e in proces cu el insusi pentru stimulente

    “Este vorba despre un proces pornit in 2007 pe Legea 188 a
    functionarilor publici pentru recuperarea unor sporuri, 25% de
    dispozitiv si 25% de confidentialitate. O parte dintre cei peste
    100 de colegi care au deschis actiunea si-au primit banii, inclusiv
    cativa directori, dar eu n-am primit nimic, pentru ca n-am mai
    urmarit procesul si nu m-am mai prezentat in instanta. Tin minte
    doar ca a fost casat de Curtea de Apel Brasov cu trimitere spre
    rejudecare la Tribunal”, a declarat ministrul Ialomitianu.

    El a lamurit apoi si cum a incasat, in 2007 si 2008, stimulente
    in valoare totala de aproape 100.000 de lei noi: “Au fost date de
    conducerea ANAF, la propunerea directorului general Lucian
    Voinescu, pentru rezultatele foarte bune inregistrate de Directia
    Finatelor Brasov, care a fost pe locul doi pe tara in 2007 si pe
    trei in 2008, dar eu am luat mai putin decat alti directori”.


    Cititi mai multe
    pe www.gandul.info

  • Revista presei economice din Romania

    Cererea de vacante a ramas neschimbata fata de anul trecut, dar
    cumparatorii le-au ales pe cele mai ieftine, remarca Gandul:
    in primele noua luni, agentiile au vandut 2,5 milioane de

    pachete de vacanta
    , la fel ca in aceeasi perioada a anului
    trecut, dar incasarile au scazut cu pana la 25%. Consiliul
    Concurentei acuza transparenta limitata a produselor de asigurari,
    penalitatile pe care clientii asiguratorilor le suporta la
    rezilierea contractelor si slaba dezvoltare a canalelor de
    distributie.

    Niciun proiect de autostrada nu respecta standardul de cost,
    judecand dupa lista de standarde publicate de Ministerul
    Transporturilor, releva Evenimentul Zilei, precizand ca

    autostrada Bechtel
    este cea mai scumpa, cu un cost pe km de
    12,04 milioane de euro, in timp ce standardul de cost este de 5,05
    milioane in zona de deal si de 6,1 milioane euro la munte. In timp
    ce ministrul agriculturii vrea reducerea preturilor la alimente,
    producatorii vorbesc despre scumpiri, dar numai la
    comercianti.

    Preturile reglementate la
    gaze, salubritate, curent electric
    sau transporturi au crescut
    mai mult decat cele de pe piata libera, arata Consiliul
    Concurentei, citat de Adevarul. Autoritatile pregatesc un
    program de stimulare a arendarii terenurilor pentru a rezolva
    problema celor trei milioane de hectare necultivate, proiect
    discutat inclusiv cu comisarul european Dacian Ciolos si in
    virtutea caruia proprietarii ar putea primi circa 45 de euro prima
    pe hectar arendat.

    Romania Libera anunta ca PCC, principalul actionar minoritar
    al
    combinatului Oltchim
    , a depus plangere penala contra
    directorului Constantin Roibu, afirmand ca acesta a manipulat piata
    de capital atunci cand a informat Bursa ca BCR ar putea deveni
    actionar minoritar al Oltchim, ceea ce a dus la cresterea rapida a
    actiunilor Oltchim, cu 12%. Petrom, controlata de Grupul OMV din
    Austria, va majora de vineri preturile de referinta la benzina cu 6
    bani/litru.

    Comisarul european
    Dacian Ciolos
    a anuntat ca intentioneaza sa propuna un pachet
    legislativ pentru sectorul laptelui, care vizeaza cresterea puterii
    de negociere a producatorilor in raport cu procesatorii in ceea ce
    priveste pretul si volumele livrate. Conform Ziarului
    Financiar
    , 2010 este primul an in care piata sapunului scade,
    dupa ce a crescut si in 2008 si in 2009, cand a ajuns la circa 80
    milioane de euro.

  • Presa straina scrie despre protestele functionarilor romani, care au paralizat administratia fiscala

    “Administratia fiscala romaneasca a fost paralizata joi de o
    greva fara preaviz a mai multor mii de functionari, care
    protesteaza fata de suprimarea stimulentelor lor, masura decisa in
    cadrul unui plan de austeritate si care se adauga unei scaderi deja
    anuntate cu 25 la suta a salariilor lor”, noteaza agentia France
    Press, care aminteste ca si taxa pe valoarea adaugata a crescut in
    Romania de la 19 la 24 la suta.Miscarea de protest s-a extins in
    restul tarii, activitatea administratiilor fiscale din mari orase,
    cum ar fi Cluj, Constanta, Iasi si Timisoara, fiind de asemenea
    paralizata joi, adauga agentia de stiri franceza.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dacia nu are in plan productia de vehicule hibrid

    “Sunt sceptic in ceea ce priveste viitorul vehiculelor hibrid si
    electrice in Romania, in primul rand avand in vedere ca pentru
    introducerea pe piata a unor astfel de vehicule este nevoie de o
    infrastructura de alimentare cel putin dubla fata de cea clasica,
    cu carburant”, a afirmat Stroe, prezent la evenimentul aniversar –
    30 ani de la infiintarea producatorului de acumulatori Rombat.

    De asemenea, el a spus ca interesele in domeniul petrolului nu
    vor permite dezvoltarea unei piete de profil in viitorul
    apropiat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Browser-ul Opera va fi disponibil si pe telefoanele mobile

    Opera Mobile va fi disponibil pentru toate versiunile sistemului
    de operare Android.Varianta pentru telefonul mobil a browser-ului
    functioneaza la fel ca cea traditionala.Batalia companiilor ce
    creeaza browsere pentru Android a devenit din ce in ce mai
    pronuntata in ultima perioada, potrivit PcWorld.com. Saptamana trecuta, Mozilla a
    lansat o versiune beta a Firefox 4 pentru telefoanele cu sistemul
    de operare Android.

  • Companiile CFR aveau la opt luni datorii de 5,6 miliarde de lei si pierderi de 721 milioane de lei

    Cele mai mari pierderi din perioada ianuarie-august le-a
    inregistrat CFR SA, respectiv de 529,57 milioane de lei, urmata de
    CFR Marfa, cu 147 milioane de lei, si CFR Calatori cu 44,52
    milioane de lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro