Blog

  • Vreti marfa de lux? Mergeti in duty-free

    Conform studiului, vanzarile totale de produse prin intermediul
    magazinelor duty-free s-au situat la 39 de miliarde de dolari (27,5
    miliarde de euro) in 2010, inregistrand o crestere de 4,5 miliarde
    de dolari (3,17 miliarde de euro). Cresterea se datoreaza, afirma
    autorii studiului, vanzarilor de produse de lux, care au fost cu
    16,7% mai mari decat in 2009, ajungand la 14 miliarde de dolari
    (9,9 miliarde de euro).

    Responsabile de cifrele in urcare sunt in principal pietele din
    zona Asia-Pacific, dar si piete ca Rusia, Turcia sau Brazilia,
    urmate de restul Americii, Orientul Mijlociu, Africa si Europa,
    continent care, in ciuda cresterii lente, ramane cea mai mare piata
    a lumii in domeniu.

  • Rezervele valutare de la BNR au ajuns la 32,7 mld. euro. Rezerva de aur: 103,7 tone

    Conform BNR, in cursul lunii martie au avut loc intrari de 1,72
    miliarde de euro, reprezentand alimentarea conturilor Ministerului
    Finantelor Publice (inclusiv transa imprumutului de la Comisia
    Europeana), modificarea rezervelor minime in valuta constituite de
    institutiile de credit, alimentarea contului Comisiei Europene,
    venituri din administrarea rezervelor internationale si altele.

    Tot in martie au avut loc iesiri de 1,021 miliarde de euro,
    reprezentand modificarea rezervelor minime in valuta constituite de
    institutiile de credit, plati de rate si dobanzi aferente datoriei
    publice externe directe si garantate de stat precum si deprecierea
    dolarului american si lirei sterline fata de euro cu impact asupra
    diminuarii valorice a partii din rezerva internationala denominata
    in aceste doua valute.

    Rezerva de aur s-a mentinut la 103,7 tone. In conditiile
    evolutiilor preturilor internationale, valoarea acesteia s-a situat
    la 3 356 milioane euro.

    Rezervele internationale ale Romaniei (valute plus aur) la 31
    martie 2011 au fost de 36,123 mld. euro, fata de 35,467 mld. euro
    la 28 februarie 2011.

    Platile scadente in luna aprilie 2011 in contul datoriei publice
    externe, directe sau garantate de Ministerul Finantelor Publice,
    insumeaza 128,12 milioane euro.

  • La referendum, monser, ne cheama Oprescu

    Oprescu ar fi discutat tema referendumului initiat de Cristian
    Popescu si Andrei Chiliman si cu liderii PSD si PNL, Victor Ponta,
    respectiv Crin Antonescu, dar “in treacat”. Cei doi lideri si-au
    anuntat si ei sustinerea pentru mentinerea actualului sistem
    administrativ in Bucuresti.

    PDL a lansat in dezbatere, la inceputul lunii februarie, un
    proiect de Lege a Capitalei, care prevede ca functia de primar de
    sector sa fie desfiintata si cei sase primari de sector sa devina
    viceprimari, desemnati din randul a 55 de consilieri alesi
    uninominal.

  • Si liderul sirian infiereaza “agenturile straine” care tulbura linistea in tara

    In tara este declarata situatie de urgenta si manifestatiile de
    strada au fost violent reprimate, insa comunitatea internationala
    pare deocamdata mai preocupata de situatia din Libia decat de cea
    din Siria, tara fara rezerve de petrol, dar cu o pozitie
    geostrategica importanta.

    Familia Al-Assad se afla la putere de 31 de ani in Siria, iar
    tatal lui al-Assad, Hafez, a reprimat sangeros in 1982 o miscare de
    contestare a pozitiei sale, producand 20.000 de victime.

  • Expert rus: Accidentul de la Fukushima este mai grav decat cel de la Cernobil

    ” Cernobil a fost ca explozia unei bombe radiologice. Noua bomba
    radiologica este Fukushima si ne va costa si mai scump” in termeni
    umani si economici, a avertizat Natalia Mironova, specialist in
    domeniul termodinamicii, devenita unul dintre principalii adversari
    rusi ai folosirii energiei nucleare.

    Ea a apreciat ca gravitatea accidentului de la Fukushima ar
    putea depasi catastrofa de la Cernobil si pe scara internationala a
    evenimentelor nucleare si radiologice (INES). Clasificat la nivelul
    7, accidentul de centrala nucleara ucraineana este considerat cel
    mai grav din istoria nucleara civila.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Post si penitenta pentru Marius Petcu

    Petcu a spus ca este dezamagit de hotararea instantei si ca nu
    se astepta la asa ceva, dupa binele facut “in astia 20 de ani”. La
    24 martie, liderul CNSLR-Fratia a fost prins luand mita 40.000 de
    euro, o parte din banii ceruti omului de afaceri Petre Scrieciu
    pentru ca firma acestuia sa execute lucrarile la un centru pentru
    sindicate din Snagov.

    Marius Petcu este unul dintre cei mai bogati lideri sindicali,
    cu terenuri in Bucuresti, Ilfov si Teleorman, o casa de vacanta in
    Ilfov si una de locuit in Capitala, zece conturi si depozite
    bancare, dintre care trei in valoare totala de aproape 59.000 de
    euro si restul de peste 418.000 de lei, potrivit declaratiei sale
    de avere din 1 noiembrie 2010.

  • Plafonarea salariilor profesorilor tine deocamdata in loc luptele pentru putere din PDL

    Previzionata inca din iarna, demisia lui Boc inaintea
    congresului pentru alegerea conducerii PDL, in care concureaza cu
    Vasile Blaga, a fost vehiculata cu prilejul discutiilor avute de
    presedintele Traian Basescu cu parlamentarii PDL pe tema numirii
    unui premier tehnocrat. Pare insa o ipoteza cel putin riscanta,
    intrucat o buna parte din parlamentarii PDL s-ar putea sa-i fie
    fideli lui Vasile Blaga si pot profita de situatie pentru a-l
    trimite din nou in interimat pe premierul Emil Boc, subrezindu-i
    pozitia chiar mai mult decat ar face-o gestul sau de a demisiona
    doar din motive de bucatarie interna a PDL.

    Opozitia s-a aprins vizibil la ideea ca l-ar putea vedea plecat
    pe premierul Boc din functie si, prin co-presedintele USL Victor
    Ponta, a anuntat ca a doua zi dupa eventuala demisie va merge la
    Cotroceni cu propunerea de premier si de guvern, amenintand chiar
    cu suspendarea presedintelui. Evident, sansele opozitiei sunt
    minore, dar retorica lui Victor Ponta nu s-a impiedicat prea des in
    calculele probabilitatilor.

    E posibil insa ca PDL sa aiba mare nevoie in urmatoarea saptamana
    de prezenta parlamentarilor proprii ca sa poata trece prin asumarea
    raspunderii legea de plafonare a cresterilor salariale din
    invatamant, proaspat anuntata. Guvernul a anuntat ca va promova in
    Parlament, probabil prin angajarea raspunderii, un proiect de act
    normativ care sa plafoneze majorarea salariilor pentru profesori,
    considerand ca economia nu poate suporta la acest moment o crestere
    salariala de 50%. Premierul Emil Boc a spus ca, din cauza “unor
    practici judiciare” neuniforme, unii profesori beneficiaza de o
    majorare salariala cu 50%, iar altii de o crestere mai mica.
    Potrivit acestuia, majorarea salariilor cu 50% in educatie
    presupune pentru acest an un efort bugetar suplimentar de
    aproximativ 500 de milioane de euro, bani pe care Romania nu ii are
    si nici nu ii poate asigura dintr-un imprumut extern fara a incalca
    tinta de deficit.

  • Va place Tuculescu? Premiera: un fond de investitii special pentru iubitorii de arta

    Obiectele de arta nu par sa aiba foarte mare valoare pentru
    romani. Cel mai scump tablou vandut in Romania, “Carciuma la Rucar”
    semnat de Nicolae Grigorescu, a fost dat la licitatie cu numai
    230.000 de euro, pe cand in alte tari pasionatii de arta ajung sa
    plateasca chiar si zeci de milioane de euro pentru o singura opera.
    Dincolo de obiect de colectie cu valoare sentimentala, o astfel de
    achizitie ajunge sa fie pentru multi o investitie cu randamente
    mari, asemenea altora precum imobiliarele sau bursa in vremurile
    bune. La noi insa, colectionarii sunt putini, investitori in arta
    sunt doar cateva sute, iar cei dispusi sa scoata din buzunar peste
    50.000 de euro pentru un tablou pot fi numarati pe degetele de la
    maini.

    “Arta este considerabil subestimata in Romania”, spune Eugen
    Voicu, presedintele companiei de administrare a investitiilor
    Certinvest, despre o piata care de-abia anul acesta va depasi 10
    milioane de euro, fiind estimata la cel mult 15 milioane de euro,
    valoare infima fata de nivelul de 43 de miliarde de euro la nivel
    mondial, potrivit calculelor European Fine Art Foundation. Pentru
    cei mai multi, obiectele de arta au mai degraba potential estetic
    si mai putin de castig, dar privita ca o investitie, arta ar avea
    toate sansele sa inceapa sa ia amploare in urmatorii ani si sa
    ajunga chiar la 30 de milioane de euro in Romania in 2013, dupa cum
    apreciaza Manuela Plapcianu, directorul executiv al casei de
    licitatii Artmark.

    In ultimii 15 ani, randamentul mediu anual al investitiilor in
    arta a fost de peste 27%, pondere care pare cu atat mai interesanta
    in contextul economic actual, cand putine sunt investitiile care
    pot asigura un astfel de castig. Pe asta mizeaza acum si Voicu,
    care in urmatoarele saptamani, imediat ce va primi autorizarea de
    la Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM), urmeaza sa
    porneasca un fond de investitii dedicat exclusiv investitorilor in
    arta, cu planuri ambitioase sa stranga cinci milioane de euro,
    adica aproximativ o treime din intreaga piata din acest an. “Arta
    este destul de ferita de criza, fiind considerata un activ
    refugiu”, justifica Voicu decizia lansarii Certinvest Arta
    Romaneasca.

    In linii mari, fondul va administra banii pasionatilor,
    investitorilor interesati de arta care nu detin cunostintele sau
    mijloacele financiare pentru a cumpara opere pe cont propriu sau
    investitorilor care cauta sa-si diversifice portofoliul
    investitional, tranzactionand tablouri la sfatul unor specialisti
    din Comisia Expertilor Independenti si Comitetul Independent al
    Evaluatorilor.

    Practic, atinge atat segmentul necunoscatorilor care ar fi vrut
    sa faca astfel de investitii, cat si pe cel al oamenilor mai putin
    dispusi sa plateasca zeci sau sute de mii de euro pentru un singur
    tablou, avand in vedere ca sumele investite pot fi chiar si de
    5.000 de euro. “Nu ma pricep la arta, dar caut de mai multa vreme
    oportunitati de investitii ca sa diversific portofoliul”, spune
    Dragos Novac, fondatorul Metropotam si al Krogos Software, afaceri
    pe care le si conduce. A facut de-a lungul timpului mai multe
    investitii, dar niciodata pe cont propriu, tocmai motivul pentru
    care se gandeste sa se orienteze si catre arta, acum ca banii pot
    fi administrati de oameni specializati si ca accesul la tablouri de
    valoare este mult mai facil.

    “Fondul este oarecum un proiect-pilot care poate dovedi
    potentialul pietei de arta si poate duce la dezvoltarea ei si la
    aparitia altor fonduri de investitii in arta”, considera Eugen
    Voicu. Un prim impact se va putea vedea in numarul licitatiilor
    desfasurate, in conditiile in care acum fiecare dintre cele sapte
    case de licitatii din Romania organizeaza cate o licitatie pe luna,
    numarul obiectelor vandute fiind estimat la 700, potrivit Artmark.
    Pe termen mai lung vor fi tranzactionate mai multe opere si
    randamentul va fi si el mai mare.

    Certinvest Arta Romaneasca se asteapta in prima faza la un
    randament mediu anual de 15% inca din primul an de investitie.
    Castigurile pot fi insa cu mult mai mari, opere ale unor pictori
    precum Ion Tuculescu, Octav Bancila sau Gheorghe Petrascu avand
    randamente de aproximativ 40%. Sau pot ajunge chiar sa se dubleze.
    S-a intamplat cu tablourile pictorului de avangarda Max Herman
    Maxy, care s-au apreciat in ultimii zece ani cu 138%.

  • Ce-si face omul de afaceri cu mana lui: un muzeu

    Copil sarac, Prasart Vongsakul, acum in varsta de 67 de ani, a
    ajuns un prosper om de afaceri in domeniul imobiliar, ceea ce i-a
    permis sa-si implineasca visul de a crea complexul care-i poarta
    numele, Muzeul Prasart, ridicat pe terenul cumparat de el.

    Situat in Bangkok, muzeul este ferit de aglomeratia de turisti de
    la celelalte obiective din oras si poate fi vizitat doar cu
    programare. Pe parcursul a doua decenii de la infiintare, Prasart
    Vongsakul si echipa lui au reusit sa adune diverse exponate
    valoroase, cum ar fi un templu khmer recuperat din jungla
    cambodgiana, diverse statui ale lui Buddha ori un pavilion
    sukhothai din lemn de tek cocotat pe piloni in mijlocul unui iaz cu
    nuferi, pentru a fi ferit de incendii si daunatori. Printre comori
    se numara si diverse portelanuri thailandeze sau chinezesti
    rare.

    Muzeul este organizat ca o gradina, la intretinerea careia lucreaza
    o echipa de treizeci de persoane, in frunte cu investitorul, iar
    vizitatorii se pot plimba pe multele sale alei fara teama ca vor fi
    deranjati de insecte suparatoare, dat fiind ca aleile sunt
    strajuite de vase mari cu apa populate cu pesti asezati acolo anume
    ca sa se ocupe cu exterminarea insectelor.

    In colectia muzeului se numara si exponate occidentale, cum ar fi
    farfurii, vaze si bibelouri de portelan franceze si germane, precum
    si opere de arta europeana, care toate au facut parte din
    patrimoniul familiei regale. Toate sunt adapostite intr-o cladire
    construita in stilul neocolonial popular in Thailanda secolului al
    nouasprezecelea.

  • Anglo-Romanian Bank Ltd va fi integrata in BCR

    Pana la jumatatea anului, BCR va integra afacerile ARBL (active,
    pasive, clienti) desfasurate prin intermediul filialei din
    Bucuresti si agentiile din Constanta, Timisoara si Sibiu.
    Proprietatile ARBL vor fi transferate direct catre BCR. BCR va
    prelua, de asemenea, si activele necorporale ale ARBL, precum si
    infrastructura operationala, inclusiv software-ul.

    In urma transferului de afaceri, clientii ARBL vor beneficia de o
    gama mai larga de servicii si produse oferite de catre BCR. De-a
    lungul tranzactiei, servirea clientilor va fi mentinuta fara nicio
    intrerupere.

    Cei 96 de angajati ai ARBL din Romania vor fi transferati in BCR,
    in conformitate cu legislatia romaneasca care reglementeaza
    protectia salariatilor in cazul unui transfer de intreprinderi
    (regulamentul TUPE). “BCR face toate eforturile pentru a gasi
    oportunitati potrivite de angajare in cadrul BCR pentru toti
    angajatii ARBL”, precizeaza banca.

    In afara de cele patru unitati din tara, banca are inca una la
    Londra. Dispozitiile referitoare la ARBL Londra (Marea Britanie)
    vor face obiectul unei decizii separate, dupa finalizarea
    transferului de afaceri.

    Anglo-Romanian Bank a fost creata in 1973 ca joint-venture intre
    fosta Bancorex (50%), Barclays (30%) si JP Morgan Chase (20%), din
    1998 a fost preluata integral de Bancorex, iar in 1999, BCR a
    devenit actionar unic. In 2004 au fost inglobate in structura
    bancii alte doua subsidiare ale BCR – Banque Franco-Roumaine si
    Frankfurt Bukarest Bank, insa birourile de la Paris si Frankfurt au
    fost ulterior inchise.

    La sfarsitul lui 2008, omul de afaceri Dinu Patriciu a fost pe
    punctul de a cumpara banca, insa din cauza pretului cerut de Erste,
    estimat la aproape 100 de milioane de euro, tranzactia a cazut.
    Austriecii au mai incercat si ulterior sa vanda banca, avand in
    vedere pierderile (3,5 milioane de euro in 2009, la active de 290
    milioane de euro).