BusinessMagazin

Blog

  • Cu internetul la (noua) piata

    Pentru oamenii de pretutindeni care interactioneaza pe web (adica,
    daca e sa ne luam dupa statistici, peste 70% din locuitorii tarilor
    dezvoltate, iar daca ne referim la România, circa o treime din
    populatie), vechile reguli de marketing nu mai functioneaza.
    Astazi, aproape toate tipurile de organizatii comunica direct cu
    cumparatorii lor. Inainte de internet, organizatiile puteau atrage
    atentia asupra produselor lor fie platind pentru reclame
    costisitoare, fie incercând sa faca sa se scrie in presa de ele.
    Internetul a schimbat regulile, permitand relatii direct cu
    consumatorii.

    Meerman Scott propune cateva reguli de baza pentru companii:

    – Marketing inseamna mai mult decât publicitate.

    – PR nu e doar relatia cu publicul larg.

    – Esti ceea ce publici.

    – Oamenii nu doresc propaganda, ci sa participe la discutii pe
    bloguri.

    – In loc sa se bazeze pe tehnici de intrerupere ca sa transmita
    un mesaj cu sens unic, marketingul incearca sa ofere informatie,
    continut, exact atunci când publicul are nevoie de el.

    – Oamenii care se ocupa de vânzari trebuie sa-si reorienteze
    gandirea dinspre marketingul conceput pentru piete mari si un
    public foarte numeros, spre o strategie care sa tinteasca online
    segmentele de public slab deservite.

    – PR-ul nu inseamna ca seful dumneavoastra sa-si vada compania
    prezentata la televizor, ci pe web.

    – Internetul a facut ca relatiile publice sa fie din nou
    publice, dupa ce, ani la rând, PR-ul s-a concentrat exclusiv asupra
    mijloacelor de comunicare in masa.

    – Companiile trebuie sa-i indrume pe cumparatori cu ajutorul
    unui continut online extraordinar. Blogurile, podcasturile,
    e-book-urile le permit organizatiilor sa comunice direct cu
    clientii, intr-un mod pe care acestia il agreeaza.

    – Pe web, liniile de demarcatie intre marketing si PR s-au
    sters.

    Probabil ca apologia lui Scott ar fi fost perfecta si ar fi
    evitat izul paradoxului, daca aceasta carte n-ar fi aparut
    niciodata pe suport de hârtie, ci ar fi ramas strecurata doar
    printre undele internetului.

    David Meerman Scott, “Noile reguli de marketing si PR”, Editura
    Publica, Bucuresti, 2010

  • OMV: profit peste 2 mld. euro, plan de reducere a costurilor, focus pe Turcia

    Veniturile au crescut in acelasi interval cu 27%, la 16,69
    miliarde de euro. Conform lui Ruttenstorfer, in ciuda deprecierii la bursa a
    actiunilor companiei, care au scazut cu circa 9% de la inceputul
    anului, OMV “este in grafic si merge bine”.

    Ruttenstorfer a anuntat ca va decide in prima jumatate a anului
    viitor in privinta planurilor de refinantare a OMV pe termen lung, dupa achizitia in
    valoare de un miliard de euro a Petrol Ofisi, cel mai mare operator
    de benzinarii din Turcia, cu 2.500 de statii de benzina si o cota
    de piata de aproape 30%. “Depinde de pietele de capital.
    Obligatiuni, vanzare de actiuni, vom decide asupra metodei”, a spus
    el.

    OMV s-a luptat indelung sa devina proprietarul Petrol Ofisi – o
    perla a coroanei pentru compania austriaca, esentiala in planul OMV
    de a se extinde in Turcia, o piata rentabila, unde economia a
    crescut cu nu mai putin de 5,5% in trimestrul al treilea. Initial,
    OMV avea 42% din actiuni, iar in octombrie a convins grupul Dogan,
    actionarul majoritar, sa-i cedeze cota sa de 54% din Petrol Ofisi,
    contra unui miliard de euro, determinandu-i pe analisti sa se
    intrebe din ce surse va acoperi acest cost.

    Costul preluarii Petrol Ofisi va fi contrabalansat, de asemenea, de
    reduceri de costuri cu pana la 200 de milioane
    de euro pana in 2012, care se vor adauga celor 300 de milioane care
    ar trebui economisite in acest an. Cheltuielile de capital vor
    ajunge la o medie de 2,7 miliarde de euro in urmatorii cinci ani,
    pe baza premisei ca pretul petrolului va fluctua intre 80 si 100 de
    dolari pe baril.

    Analistii au speculat, de asemenea, pierderile de imagine suferite
    de Ruttenstorfer de pe urma acuzatiei de insider trading (castig
    din tranzactii facute in urma unor informatii privilegiate). Seful
    OMV a cumparat in martie 2009 actiuni ale companiei de 632.000 de
    euro, imediat dupa ce a declarat intr-un interviu ca OMV nu-si va
    vinde participatia la compania ungara MOL, pentru ca dupa doar
    cateva zile participatia sa fie vanduta firmei ruse Surgutneftegaz,
    ceea ce a determinat o crestere imediata a actiunilor.

    Ancheta, care l-ar putea duce pe Ruttenstorfer in situatia de a
    face inchisoare, a devenit un obiect de controversa violenta in
    mediul de afaceri din Austria. Seful Vienna Insurance Group, Gunter
    Geyer, a declarat ca achizitia de actiuni ale unei companii ar
    trebui sa fie interzisa pentru membrii boardului. Altii au acuzat
    standardul dublu practicat de autoritatile de reglementare, atata
    vreme cat, de pilda, seful Erste Bank, Andreas Treichl, a cumparat
    si vandut actiuni ale bancii, alegandu-se cu un profit de 654.000
    de euro, fara a fi acuzat de nimic.

    Petrom, cea mai mare companie din Romania, detinuta in proportie
    de 51% de OMV, a avut anul trecut un profit net de peste 320 de
    milioane de euro si o cifra de afaceri de 3 miliarde de euro. In
    trimestrul al treilea acestui an, compania a trecut pe pierdere, cu
    27 de milioane pierdere neta, la afaceri de 1,1 miliarde de
    euro.

  • Cosmote iese cu o noua promotie: doua luni abonament gratis

    Abonamentul “Perfect pentru Tine” este un plan tarifar standard,
    de 4,5 euro pe luna (fara TVA), cu 50 de minute nationale si
    internationale, respectiv 500 de minute si 500 de SMS-uri in retea.
    La acest plan standard, utilizatorii pot adauga extraoptiuni care
    includ minute nationale si internationale suplimentare, minute si
    SMS-uri suplimentare in retea si extraoptiunea “Web’n’walk pentru
    tine”, care costa 2,01 euro/luna (fara TVA) si permite acces
    nelimitat la internet. In functie de valoarea totala a
    abonamentului astfel configurat, abonatii beneficiaza si de anumite
    oferte la achizitionarea de telefoane mobile.

    In perioada 10 decembrie – 15 ianuarie, cei care au adaugat si
    extraoptiunea “Web’n’walk pentru Tine” si au cumparat un telefon
    Nokia 5228 beneficiaza si de doua luni gratuite pentru
    extraoptiunea respectiva.

    De asemenea, clientii care decid sa se aboneze pentru o perioada
    de doi ani vor primi in primul an de abonament bonusuri intre 30 si
    1.000 de minute nationale si internationale si pana la 1.500 de
    minute si SMS-uri in retea, in functie de planul tarifar ales.

  • Arheolog in Sicilia: In cautarea teatrului antic

    Arheologul englez Alexander Hardcastle, aflat in cautarea unui
    teatru grecesc construit in urma cu doua mii cinci sute de ani
    intr-un oras infiintat de colonistii greci in Sicilia, Akragas, era
    convins ca ruinele acestei cladiri se pastrasera pe teritoriul
    localitatii, in ciuda cutremurelor frecvente din zona, a jafurilor
    cartaginezilor si a furturilor de piatra.

    Hardcastle si-a finantat cautarile cu averea personala, reusind
    sa restaureze partial niste temple ale orasului, sa descopere
    ziduri si drumuri, dar fara a gasi vreo urma a legendarului teatru.
    Hardcastle nu avea sa-si mai implineasca visul, murind sarac intr-o
    institutie de boli mintale din apropierea vechii cetati, dupa ce
    averea familiei s-a pierdut ca urmare a crahului din 1929.

    Cautarile sale vor fi reluate nu peste multa vreme de o echipa
    de arheologi italieni finantata cu fonduri europene, care se
    asteapta ca descoperirea sa-i permita orasului modern din
    apropiere, Agrigento, sa castige sume insemnate din turismul
    arheologic. Echipa de specialisti spera ca pe langa teatru, despre
    care multi experti cred ca a fiintat intr-adevar, sa mai gaseasca
    in Akragas si dovezi ale existentei unui hipodrom, dovezi
    nedescoperite la sapaturile anterioare din anii ’70 si ’80.

  • S-a dus sezonul pantalonilor scurti

    Teoria specialistului in economie George Taylor lansata in 1929
    si cunoscuta sub denumirea de Indicele Tivului (Hemline Index)
    sustinea ca femeile poarta fuste mai scurte atunci cand economia
    prospera si fuste mai lungi atunci cand aceasta se afla in scadere
    sau se prabuseste de-a dreptul, chestiune verificata in anii ’20 si
    ’30, scrie Financial Times.

    O lucrare ulterioara, “The Wall Street Waltz” (1987) a lui
    Kenneth Fisher, pornea de la aceeasi teorie, studiind corelatiile
    intre evolutia indicelui Dow Jones Industrial Average din 1897 pana
    la finele anilor ’80 si cea a lungimii fustelor femeilor, si
    descoperea ca fustele se scurtasera in anii ’50 si ’60, o perioada
    de boom economic, dupa care tivul coborase pana la glezne in
    deceniul urmator si urcase iar in anii optzeci. O lungire a
    fustelor s-a observat ulterior la inceputul deceniului trecut si o
    scurtare a lor pe masura ce ne apropiam de anul 2000.

    Acum, creatori de moda ca Roberto Cavalli, Michael Kors, Erdem,
    Marc Jacobs sau Dolce & Gabbana se dovedesc adeptii fustelor
    lungi cu materiale fluide. Motivul optiunii lor insa nu-l
    reprezinta starea economiei mondiale, sustin ei, ci faptul ca
    dezvelirea a cat mai mult din corpul purtatoarei nu mai e asa de
    atractiva, dupa ce minimalismul si accentuarea sexualitatii brute
    au batut deja destule recorduri in materie. Si, ca ratiune estetica
    invocata de creatori, fusta lunga subliniaza altfel o silueta lunga
    si subtire.

    Motivul nedezvaluit de ei al acestei tendinte este insa faptul
    ca femeile care isi permit in continuare sa poarte creatiile unor
    designeri importanti sunt in general trecute de treizeci si cinci
    de ani, varsta la care majoritatea nu mai considera ca se pun in
    valoare purtand ceva care sa lase sa se vada cat mai mult.

  • Emil Boc: “Uitati-va in ce greutati majore intra tari precum Irlanda, pentru ca nu au facut ceea ce trebuie”

    “Romania in 2008 se afla pe marginea prapastiei, atunci cand am
    preluat guvernarea. Insa am reusit in acesti doi ani, 2009 si 2010,
    sa stabilizam tara si, incepand cu 2011, mergem pe crestere
    economica, datorita masurilor dure, dar corecte cu viitorul acestei
    tari”, afirma prim-ministrul.

    In 2008, sustine el, tara a avut sansa de a avea o crestere de 8%
    datorita intrarii in Uniunea Europeana, dar a fost lasata cu un
    deficit de 5,2%, iar daca s-ar fi continuat politicile guvernarii
    Tariceanu, atunci am fi ajuns la deficite de 12-14% in 2009 si
    2010. “Acel guvern a vandut iluzii in foarte multe domenii, vanzand
    oamenilor iluzia ca se pot finanta asistenta sociala, pensii,
    salarii, fara acoperire in activitatea economica. Noi am fost
    nevoiti sa ajustam aceasta tara in raport cu ceea ce ea poate
    produce si sa nu imprumutam astfel incat sa o ducem in faliment
    total.”

    In Romania, afirma Boc, criza a ajuns cam la 6-8 luni dupa ce a
    fost in plina desfasurare in Vestul Europei sau in America, asa
    incat si iesirea din criza “este putin intarziata fata de celelalte
    tari care incep sa o depaseasca. Insa noi iesim acum cu stabilitate
    economica. Romania a facut ceea ce trebuie, chiar daca dureros,
    pentru a avea un viitor consistent pe termen mediu si lung din
    perspectiva cresterii economice”.

    Prin masurile pe care le-a luat Guvernul, s-au evitat derapaje de
    genul celor din “tari cu staif in UE, care astazi au mari probleme.
    Uitati-va in ce greutati majore intra tari precum Irlanda, pentru
    ca nu au facut ceea ce trebuie si astazi sunt practic in pragul
    colapsului. Daca noi nu luam aceste masuri, eram o tara cu greutati
    mult mai mari decat Letonia, Lituania, Portugalia, Spania, Irlanda,
    Grecia”, a mai sustinut premierul.

    Economistii straini care au analizat criza in care a intrat
    Irlanda au subliniat insa ca problema tarii a fost complet diferita
    de cea a Greciei, unde vina a avut-o sectorul public
    supradimensionat si ineficient. In anii dinainte de criza, Irlanda
    a facut eforturi mari pentru a aduce deficitul bugetar sub control
    si a redus cheltuielile guvernamentale, iar datoria publica a
    scazut de la 90% din PIB in 1994 la circa 25% in 2007, adica la
    unul din cele mai mici niveluri din UE. In cazul Irlandei, bula
    imobiliara, hranita abundent de bancile care aveau ulterior sa fie
    salvate cu bani publici, a fost cea care a adus finantele publice
    in situatia de azi, cu un deficit fiscal asteptat sa ajunga in 2010
    la aproape 32% din PIB si o datorie publica estimata sa depaseasca
    98% din PIB.

  • DVD-ul saptamanii: Karate Kid

    Dar se vede nevoit sa se mute in China, datorita noului post al
    mamei sale. Avand de-a face cu o noua cultura, dar mai ales cu o
    limba necunoscuta, lui Jaden ii este foarte greu sa se adapteze.
    Intr-un climat ostil, unde este ironizat permanent de catre colegii
    sai, Dre isi gaseste un prieten in persoana domnului Han (Jackie
    Chan), alaturi de care va invata o multime de lucruri, printre care
    si artele martiale.

  • “Cine mama dracu’ i-a uns pe ei deputati”

    Urban se referea la faptul ca, pe ultima suta de metri inainte
    de a intra la Parlament spre a fi aprobata in sfarsit, ordonanta a
    primit zilele trecute un amendament de la deputatii PDL care
    stipuleaza ca prevederile ei se aplica doar optional contractelor
    de credit aflate deja in derulare, nu obligatoriu, cum o
    concepusera initiatorii, respectiv ANPC.

    Cum aceasta ar insemna ca dintr-un foc cei 4,4 milioane de debitori
    la banci si-ar vedea spulberate sperantele de a obtine dobanzi mai
    mici (sau macar mai transparent calculate) si de a le fi
    desfiintate cele mai importante comisioane percepute de banci – si
    aceasta dupa mai bine de cinci luni in care OUG 50 si-a produs deja
    efectele, ca orice alta ordonanta -, e lesne de inteles paguba
    politica enorma pe care PDL ar risca-o cu acest amendament.

    Deja clientii nemultumiti ai bancilor, care isi estimeaza randurile
    la circa 15.000, s-au coalizat intr-un singur grup si au pregatit
    masuri de protest si petitii la Presedintie si chiar la Bruxelles,
    desi punctul de vedere al presedintelui Basescu este exact cel al
    BNR, al bancilor, al Comisiei Europene sau al misiunii FMI, anume
    ca in relatia bancilor cu clientii n-ar trebui sa intervina ANPC si
    ca o aplicare a ordonantei la toata masa de credite aflate in
    derulare ar afecta stabilitatea sistemului bancar si ar genera
    milioane de euro pierderi pentru institutiile de credit. Iulian
    Urban a anuntat ca daca OUG 50 va trece modificata de amendamentul
    PDL, atunci o va ataca la Curtea Constitutionala, “pentru
    incalcarea principiului bicameralismului” – desi Camera Deputatilor
    este camera decizionala, si in privinta OUG 50, asa cum este si in
    cazul reducerii cotei unice la 10%.

    De cealalta parte, deputatul Viorel Stefan (PSD), seful Comisiei de
    buget-finante, a comentat ca, din moment ce castrarea OUG 50 este o
    conditie asumata de guvernul PDL fata de FMI, unica sansa ca
    ordonanta sa treaca nemodificata (adica in forma in care a fost
    aprobata de Guvern si a intrat in vigoare la 21 iunie) ar fi ca
    Romania sa piarda urmatoarea transa de credit de la Fond, in
    valoare de aproape 900 de milioane de euro. Ne permitem?
    Amendamentul introdus in aceasta saptamana de deputatii PDL, stiind
    foarte bine ce risc electoral cumplit isi asuma, sugereaza ca
    nu.

  • Razboiul politic al sfarsitului de an

    Fitilul a fost aprins de chiar presedintele Senatului, care a
    marcat un an de la confruntarea televizata cu actualul presedinte
    Traian Basescu printr-un interviu unde il acuza pe actualul lider
    Victor Ponta ca l-ar fi indemnat sa minta cu privire la celebra
    vizita facuta lui Sorin Ovidiu Vintu in preziua dezbaterii. Riposta
    lui Ponta nu a intarziat si de aici a (re)inceput un conflict ce
    mocnea in interiorul partidului de multa vreme: un grup de
    parlamentari ai PSD, intre care si fosta eminenta cenusie Viorel
    Hrebenciuc, l-a acuzat public pe Geoana ca submineaza partidul din
    interior pentru a face jocurile lui Crin Antonescu si Dan
    Voiculescu. PNL si PC au fost tot mai des vehiculate drept subiecti
    ai unei posibile fuziuni, dupa ce conservatorii au repudiat public
    uniunea pe care o aveau cu social-democratii inca din timpuri
    imemoriale.

    O ipoteza a coagularii opozitiei a fost lansata separat si de
    Victor Ponta, care si-a aratat disponibilitatea pentru o colaborare
    mai stransa in plan politic cu liberalii si conservatorii, in ciuda
    discursului tot mai anti-PSD adoptat de liderul PNL Crin Antonescu
    in ultimele luni. Un test al acestei colaborari ar fi viitoarea
    motiune de cenzura, pe care cele trei forte politice ar putea-o
    depune la Parlament in sesiunea viitoare, ce incepe in
    februarie.

    Devine astfel evident ca tentativele de conciliere publica
    incercate de presedintele Traian Basescu – care a convocat pentru
    inceputul saptamanii partidele parlamentare la noi discutii – sunt
    cel putin anacronice. De altfel, nici in interiorul coalitiei
    guvernamentale concordia nu e chiar cuvantul de ordine, puterea de
    negociere si presiune exercitata de UDMR fiind foarte marcanta in
    cursul discutiilor despre concediul de crestere al copilului, in
    care PDL a fost nevoit sa revina asupra deciziei initiale si sa
    accepte un compromis impus de colegii maghiari de guvern.

  • Laszlo Diosi: OTP Group vrea sa-si creasca expunerea pe Romania

    “OTP Group are rezerve mari de lichiditate si nu avem nevoie sa
    ne finantam de pe piata in urmatorii doi ani. In Romania
    intentionam sa ne crestem expunerea si sa majoram creditarea in
    linie cu evolutia pietei, investitiile OTP urmand sa urce cu mai
    mult de 10%, a declarat Diosi pentru Bloomberg.

    Diosi sustine ca grupul, cea mai mare institutie de credit din
    Ungaria, nu va fi afectat de decizia agentiei de rating Moody’s de
    a retrograda in aceasta saptamana ratingul Ungariei si al mai
    multor banci din tara, intre care OTP, MKB, Erste Bank Ungaria,
    Budapest Bank si MFB.

    La 7 decembrie, Moody’s a retrogradat ratingul Ungariei pentru
    datoria pe termen lung in euro si forinti cu doua trepte, de la
    Baa1 la Baa3, cu perspectiva negativa, din cauza cursului
    politicilor economice ale Ungariei, considerate a ameninta
    stabilitatea fiscala. Ca urmare a reducerii ratingului suveran,
    agentia a modificat in consecinta si calificativele pentru opt
    banci din tara. Moody’s a acuzat faptul ca strategia guvernului
    Orban se bazeaza mai mult pe masuri temporare (taxe aplicate
    bancilor, companiilor din energie si telecom, transferul la stat al
    contributiilor destinate pana acum sistemului de pensii private)
    decat pe politici de consolidare fiscala pe termen lung. Aceasta
    creeaza risc de instabilitate a sistemului fiscal pe termen mediu,
    la care se adauga deja ratele inalte ale datoriei sectorului privat
    si ale bancilor.

    Diosi a mentionat ca rata de adecvare a capitalului (raportul care
    masoara in ce masura capitalurile proprii acopera riscul) este de
    18%, in crestere cu 1,1% fata de nivelul de la finele lui
    septembrie 2009. OTP Group se bazeaza pe faptul ca o redresare a
    cererii de credite, atat in Ungaria, cat si in filialele din afara,
    va contrabalansa impactul negativ al creditelor neperformante.

    Volumul consolidat al creditelor la nivel de grup a crescut cu
    1% in al treilea trimestru, iar profitul net a crescut cu 13% fata
    de trimestrul anterior, la 31 miliarde de forinti (111,8 milioane
    de euro), in conditiile in care provizioanele s-au redus cu 45%, la
    52,7 miliarde de forinti.

    Recent, grupul a majorat capitalul OTP Bank Romania cu 80 de
    milioane de lei (18,6 milioane de euro), ceea ce creste capitalul
    social al bancii romanesti la 542,9 milioane de lei (aproape 126
    milioane de euro). Precedenta operatiune de acest fel a avut loc in
    ianuarie, cand capitalul social a crescut cu 30 de milioane de lei,
    la 462,90 milioane de lei.

    Pierderile cumulate la noua luni ale OTP Bank Romania s-au ridicat
    la 4,2 miliarde de forinti (cca 15 mil. euro), comparativ cu un
    profit de 752 de milioane de forinti in ianuarie-septembrie 2009,
    in conditiile in care costul riscului aproape s-a triplat, arata
    raportul bancii. Totusi, desi calitatea portofoliului de credite
    s-a inrautatit pe parcursul anului, in special din cauza creditelor
    catre companii in trimestrul al doilea si a creditelor ipotecare in
    trimestrul al treilea, ponderea creditelor restante peste 90 de
    zile, de 9,6%, ramane mai buna decat media la nivelul
    grupului.

    “Ponderea creditelor neperformante creste la nivelul intregului
    sistem bancar si nu este de asteptat nicio imbunatatire inainte de
    a doua jumatate a anului viitor”, arata raportul OTP, mentionand ca
    singur semn bun faptul ca acordul cu FMI asigura “totusi”
    refinantarea datoriilor Romaniei.