Transnistria, descrisa de cotidianul britanic drept o zona
decorata cu statui ale lui Lenin, un rai pentru traficantii de
persoane, de arme si alte tipuri de infractiuni , este un loc
provincial care nu are nici timpul, nici resursele de a fi
recunoscuta ca stat. Cu toate acestea observatorii pe termen lung
aflati aici nu sunt asa de siguri in privinta ideii ca Transnistria
este “un rai al contrabandistilor”. “Multe lucruri despre
contrabanda reprezinta dezinformarea de la Chisinau”, a declarat un
diplomat european. Izolarea la care a fost condamnata Transnistria
de liderul sau, Igor Smirnov, presupune costuri importante. Astfel,
nicio alta tara nu accepta timbrele sale vamale, ceea ce inseamna
ca produsele de export trebuie timbrate mai intai de autoritatile
transnistrene, apoi duse la Chisinau pentru a fi aprobate de
autoritatile vamale moldovene, dupa care duse inapoi catre est, pe
o ruta ce ocoleste regiunea, pentru a fi exportate prin portul
ucrainean Odessa.
Blog
-
Financial Times: Instabilitatea politica din Transnistria, o oportunitate de a face avere dar nu si de a o pastra
-
Avertizare meteo: Cod galben de ploi si descarcari electrice. Sambata vremea se va raci in toata tara
Potrivit avertizarii transmise de Administratia Nationala de
Meteorologie, in intervalul mentionat vremea va deveni instabila in
toate regiunile. Astfel, se vor inregistra averse cu caracter
torential, insotite de descarcari electrice si izolat de grindina.
Cantitatile de apa vor depasi local 25 l/mp si izolat 70 l/mp, iar
vantul se va intensifica si trecator va avea aspect de vijelie. In
prima parte a intervalului, regiunile cele mai afectate vor fi cele
din nord-vestul, nordul si centrul tarii, precum si zona montana,
apoi cele din jumatatea de est. -
Miliardarii romani fata in fata cu oferta Petrom.
Cei mai bogati romani, Dinu Patriciu, Ioan Niculae, Ion Tiriac,
Gabriel Popoviciu sau Dan Adamescu, ar putea mobiliza usor cate 50
de milioane de euro, bani cu care ar cumpara fiecare 1% din Petrom,
la pretul actual de pe Bursa.Lor li s-ar putea alatura alti investitori puternici, precum
fratii Cristescu, Ovidiu Tender sau Gabriel Comanescu, unii dintre
cei mai puternici industriasi locali, Dorinel Umbrarescu si Nelu
Iordache, doi dintre cei mai puternici constructori din Romania,
sau “retailerii” Dragos Paval (Dedeman) si Cezar Rapotan
(Arabesque). Ei si alti cativa ar putea acoperi cel putin jumatate
din oferta de actiuni de la Petrom, cea mai mare din istoria bursei
de la Bucuresti, si s-ar asigura ca romanii vor mai avea un cuvant
de spus in adunarea generala a actionarilor sau ca macar vor
beneficia in final de cresterea preturilor carburantilor, care le
afecteaza afacerile.Companiile romanesti din constructii, transporturi, dar si din
industria alimentara sau retail au suferit cel mai mult in ultimii
ani din cauza cresterii preturilor carburantilor.
Oamenii de afaceri locali au reclamat in numeroase randuri faptul
ca statul le-a cedat prea usor com¬paniile importante din economie
investitorilor straini, in timp ce capitalul romanesc a fost ocolit
in marile privatizari.Cititi mai multe pe www.zf.ro
-
Ziua in care Apple a pus Romania pe harta oficiala iPad 2: preturile tabletei au cazut si cu 100 de euro
Dupa miezul noptii magazinele locale au inceput sa-si modifice
preturile pentru iPad 2 sau, dupa caz, sa listeze in premiera acest
produs in oferta.
Cel mai simplu model de iPad, care are stocare de 16 GB si doar
conectitivitate WiFi, costa acum 2.099 lei, fata de 2.500 de lei –
pretul cu care a intrat pe piata in luna martie.
Pretul este afisat spre exemplu de reteaua iStyle – partener
premium Apple in Romania care nu a vandut tableta pana astazi –
cand aceasta a intrat oficial pe piata. iStyle a afisat preturile
imediat ce a trecut miezul noptii, respectiv momentul din care
reteaua a avut voie sa faca acest lucru, in conformitate cu
standardele Apple.Cititi mai multe pe www.zf.ro
-
Tradarea tarii este atunci cand o impovarezi cu datorii
Romania are un produs intern brut per capita de patru ori mai
mic decat al Greciei, adica 5.500 de euro, dar numai 1.700 de euro
datorie publica per capita.
Este uluitor cum o tara din zona euro, membra a OECD – Organizatia
tarilor cu economii dezvoltate – din 1981, a ajuns in situatia de
paria al finantelor mondiale, o sursa de instabilitate globala si
simbolul unui parcurs economic eronat.
Unde a gresit? Ce a fost deviat in drumul spre dezvoltare al unei
tari care a vrut modernizarea si intr-adevar s-a modernizat?
Cifrele arata ca acumularea datoriei statului intr-un ritm
nesustenabil, mult mai rapid decat cresterea PIB, a fost un virus
letal. Modernizarea a costat prea mult. Investitiile nu au fost
remuneratorii.
Grecia s-a indatorat cu 200 miliarde euro in ultimii 10 ani, adica
a imprumutat cate 20 miliarde de euro in plus pe an. La venituri
bugetare de 90 miliarde de euro in 2010, cheltuielile au fost de
114 miliarde de euro.
Diferenta de 24 de miliarde de euro inseamna datorie in plus.
Lectia Greciei este ca fiecare euro datorie nesustenabila de azi
inseamna un minus pentru cresterea economica de maine.
Recent, presedintele Traian Basescu a vorbit de o presupusa tradare
a Regelui Mihai in 1947, cand a abdicat. Istoria va judeca acel
moment.
Exemplul Greciei arata insa ca tradarea tarii inseamna indatorarea
fara limita, nesustenabila. Grecia este un exemplu de tradare a
elitelor.
In Romania exista fosti si actuali ministri sau secretari de stat
de la Finante care isi aroga un merit din faptul ca Romania “a
reusit” sa se imprumute de pe pietele externe.
Cu 5%, cu 7%, cu 4,7% dobanda. Mai bine decat Grecia, mai bine
decat Ungaria, mai bine decat Portugalia. Extraordinar.
De parca sa te imprumuti a devenit un merit, o performanta.
In acest timp, functionarii ANAF sunt inecati in hartii, de sus vin
circularele unde trebuie sa amplaseze xerox-urile diverselor
companii ale diversilor sefi din diverse directii chiar in sediile
agentiei.
Totul este politizat 100%, fiecare este omul lui cutare, absolventi
de facultate de 25 de ani sunt numiti in consilii de administratie
ale companiilor nationale pentru ca tatii lor sunt presedinti de
consilii judetene. Haitele au luat in stapanire companiile de stat,
consiliile de administratie si au facut ravagii.
Dar ce exemplu sa dai in jos, catre administratie, cand cei care
clameaza competenta sau competitia fac orice sa-si aranjeze rudele
si favoritii in posturi de stat?
Cine sa creada vointa de restructurare cand cei mai inalti oameni
din stat isi aranjeaza fiicele in posturi publice de
europarlamentari, cand cumnatii fostilor sau actualilor sefi de
partide conduc banci de stat sau sunt numiti in consilii de
supraveghere? Cine?
Toate acestea se deconteaza in datorii. Abia aici este
tradarea.Cititi mai multe
opinii ale lui Sorin Paslaru pe www.zf.ro -
Cine scoate bani din cochetaria romancelor si pasiunea pentru bijuterii
La mijlocul saptamanii trecute, 33 de producatori italieni de
bijuterii se adunasera intr-un hotel de lux din Bucuresti. Unii
dintre ei sunt deja prezenti in magazinele de profil din Romania,
iar altii venisera sa prospecteze piata si sa vada daca este viabil
sau nu sa dezvolte un business aici. |mpreuna, aveau expuse
bijuterii in valoare de cateva milioane de euro. Au adus cu ei mult
aur, multe diamante, ceva argint si perle. Adica exact ce
obisnuiesc sa cumpere romanii in general. |n spatele salii de
expozitie se afla reprezentantul Di.Go, unul dintre producatorii
italieni de bijuterii, prezent pe piata din Romania prin magazinele
Maison Haute Horologerie.
In timp ce vorbeste despre clientii romani, puterea lor de
cumparare si gusturile pe care le au in materie de bijuterii, Gian
Luca Minguzzi scoate tacticos cea mai scumpa piesa pe care a adus-o
la expozitie. Este un colier din perle negre, albe, galbene si roz,
cu monturi de diamante in aur galben, care costa cat un apartament
modest din Bucuresti – 50.000 de euro. Asaza alaturi, cu la fel de
multa grija, o pereche de cercei si o bratara. Pretul intregului
set este uluitor – 100.000 de euro. Surprinzator, nu se teme ca vor
ramane nevandute prea mult timp, chiar daca, in genere, romanii
cauta mai degraba aurul masiv si pietrele si mai putin perlele.
“Consumatorii din Romania sunt foarte clar divizati. Sunt cei care
cumpara bijuterii de cel mult 2.000 de euro, segmentul de mijloc
care cumpara bijuterii cu preturi intre 2.000 si 5.000 de euro si
cei care cumpara bijuterii scumpe si foarte scumpe.Pe acestia criza nu i-a afectat si continua sa cumpere la fel de
mult si de scump ca inainte”, spune Gian Luca Minguzzi, sales &
marketing manager al Di.Go. Faptul ca romanilor le place sa cumpere
si sa poarte bijuterii este confirmat si de Alexandru Caravaniez,
administratorul Cielo Venezia Romania, care anul trecut a avut
vanzari de patru milioane de euro. Numai simplul fapt ca in patru
ani a deschis 10 magazine proprii este o dovada in acelasi sens.
“Stilul clasic este cel mai cautat in continuare, ceea ce inseamna
bijuterii cu forme traditionale din aur galben de 14 carate”, spune
Caravaniez. Clasic nu inseamna si ieftin, in conditiile in care
pretul mediu pentru produsele cumparate din magazinele Cielo
Venezia este de 500 de euro, iar cea mai scumpa bijuterie vanduta
pana acum a costat 30.000 de euro.Caravaniez spune insa ca marjele de profitabilitate scad de la
an la an in magazinele de bijuterii pentru ca tot mai multi clienti
cer discounturi, constienti fiind de faptul ca, din cauza crizei,
pot sa le ceara comerciantilor sa fie mai maleabili. La randul lor,
comerciantii stiu ca trebuie sa-si mentina clientii fideli cu orice
pret pentru ca segmentul caruia se adreseaza este limitat. Se tem
sa nu piarda clientii care investesc in bijuterii doar de dragul
lor si nu doar atunci cand apare o ocazie speciala, precum o
aniversare, o logodna sau o casatorie.Si italienii de la Chrysos vand bine in Romania. |n fiecare an
aduc in tara circa 100 de kilograme de lanturi din aur si argint,
cu preturi cuprinse intre 20 si 200 de euro. “Vanzarile sunt mai
mult volumice. Romanii nu cumpara lanturi foarte groase, ci le
prefera pe cele mai subtiri, cu o greutate intre trei si cinci
grame”, spune Orlando Piotto, sales manager la Chrysos. -
Ministerul Comunicatiilor revine cu legea de stocare a datelor, declarata neconstitutionala in 2009
Ministerul incearca sa evite astfel continuarea procedurii de
infringement declansate de UE, prin transmiterea de catre CE a unui
aviz motivat. Datele vor permite urmarirea si identificarea sursei
si destinatiei unei comunicari, a datei, orei si duratei acesteia,
precum si tipul de comunicare, al echipamentului si locatiei
acestuia si vor putea fi transmise organelor judiciare sau cu
atributii de siguranta si securitate nationala, la cererea
acestora, “de indata, dar nu mai mult de 48 de ore” (de la
solicitarea acestora, n.r.), se arata intr-un proiect de act
nomrativ elaborat de ministerul de resort si dat joi publicitatii.
“Prezenta lege nu se aplica in ceea ce priveste continutul
comunicarii sau informatiilor consultate in timpul utilizarii unei
retele de comunicatii electronice, in aceste cazuri fiind
aplicabile prevederile Codului de procedura penala si cele din
legile speciale in materie”, se precizeaza in document. -
Magia dintr-un certificat verde – cine mai creste de 30 de ori in cinci ani
Evolutia de poveste a certificatului verde este direct
proportionala cu miliardele de euro pe care investitorii le-au pus
la bataie pentru a capta energia regenerabila. Iar vestea este ca
boom-ul abia acum incepe. In bani, certificatele verzi primite de
investitorii in energie regenerabila in 2010 au insemnat 37 de
milioane de euro, mult peste valoarea de numai 1,2 milioane de euro
din 2006, iar anul acesta ar putea ajunge la circa 200 de milioane
de euro.
“Energia electrica produsa din surse regenerabile, care a fost
livrata in retelele electrice in anul 2010 si care a beneficiat de
schema de promovare prin certificatele verzi, a fost de 676.600
MWh, pentru care s-au emis tot atatea certificate verzi”, spun
reprezentantii Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul
Energiei (ANRE). Potrivit ANRE, valoarea medie de tranzactionare a
unui certificat a fost anul trecut de 232,36 de lei (circa 55 de
euro), ceea ce inseamna ca numai anul trecut valoarea
certificatelor verzi emise a fost de 37 de milioane de euro.Daca in 2006 numai 6 companii primeau certificate verzi, in 2010
numarul acestora a crescut la 48. Sumele par mici acum raportate la
valoarea investitiilor anuntate, dar, in 2015, piata certificatelor
verzi numai pentru energie eoliana ar putea fi de un miliard de
euro.Certificatele verzi s-au transformat in cativa ani dintr-o
notiune abstracta in cel mai puternic magnet pentru atragerea
investitiilor straine in Romania, ele fiind de fapt motivul real
pentru care, din 2008 incoace, aproape lunar cate o companie, mai
mult sau mai putin cunoscuta sau legata de domeniul energiei,
anunta cate un proiect de energie verde.
Beneficiarii sistemului de promovare a producerii de energie din
surse regenerabile sunt producatorii de electricitate din surse
precum vant, soare, biomasa, puterea valurilor sau apa, prin
unitati puse in functiune incepand cu anul 2004. De atunci, orice
producator de energie verde primeste pentru fiecare MWh livrat in
sistem cate un certificat verde in contextul in care, fara aceasta
subventie, proiectele de acest tip nu sunt rentabile din cauza
costurilor foarte mari cu tehnologia.
Din 2008 insa, odata cu publicarea Legii 220, lucrurile au
devenit mai interesante pentru ca, teoretic, numarul de certificate
verzi a inceput sa varieze in functie de tehnologia utilizata.
Totodata, pretul pentru un certificat verde a fost stabilit in
intervalul 27-55 de euro (valori indexate anual cu indicele mediu
de inflatie calculat la nivelul UE 27).
Tot acest sistem a fost pus pe picioare in contextul in care
Romania, devenind membru al Uniunii Europene, s-a obligat ca in
2020 sa consume 24% din energie provenita din surse verzi, pentru a
reduce emisiile de dioxid de carbon. Fara aceasta obligatie,
proiectele de energie verde nu ar fi atras investitorii, ele fiind
mult mai scumpe si mult mai putin productive comparativ cu cele
conventionale.In Romania, sistemul ales prin Legea 220 a fost cel al
certificatelor verzi alaturi de cote obligatorii de energie verde
pe care fiecare furnizor trebuie sa le livreze consumatorilor sai.
Practic, un producator de energie verde primeste din partea
Transelectrica un anumit numar de certificate pentru fiecare MWh
livrat. Mai departe, furnizorii cumpara aceste certificate verzi
pentru a ajunge la cota obligatorie de energie regenerabila pe care
trebuie s-o aiba in cosul livrat clientilor sai, altfel riscand
penalizari. Energia astfel combinata ajunge la consumatorul final,
dar cu un pret mai mare, pentru ca furnizorul sa-si acopere
cheltuielile cu certificatele verzi. Astfel, tot acest sistem de
sprijin este suportat tot de facturile platite de populatie si de
companii. Totodata, producatorii de energie verde au posibilitatea,
dincolo de certificate, de a vinde energia produsa si pe piata,
rotunjindu-si astfel veniturile. -
Raport ONU: Productia de opiu afgan a scazut semnificativ in 2010
Afganistanul este cel mai important producator de opiu din lume,
dar, in 2010, aproximativ doua treimi din suprafetele cultivate cu
mac au fost atinse de o boala, determinand o scadere a productiei
mondiale de opiu cu 38 la suta, a anuntat ONUDC in raportul din
2010. Totodata, potrivit directorului Agentiei ONU, Iuri Fedotov,
“productia de opiu in Afganistan urmeaza sa revina la o crestere in
2011”. Raportul adauga ca Myanmar a redevenit un producator “major”
de heroina, productia sa crescand, in 2010, cu 20 de procente.
Concomitent cu declinul temporar al opiului afgan, productia din
Myanmar a reprezentat, anul trecut, 12 la suta din productia
mondiala, fata de cinci procente, in 2007. In prezent, piata
mondiala de opiu este evaluata la peste 68 de miliarde de dolari pe
an. -
Ce mananca romanii: burgeri la Bucuresti, ciorba in provincie
Au trecut mai bine de 15 ani de la deschiderea primului
restaurant McDonald’s la parterul magazinului Unirea. De atunci, pe
piata romaneasca au venit si ceilalti doi mari de pe piata de
fast-food, KFC si Burger King, iar careul de asi a fost completat
de Pizza Hut. Ei i-au invatat pe romani sa manance in oras.Din
umbra lor s-au ridicat si restaurantele romanesti. Dragos Petrescu
si Catalin Mahu, cei doi antreprenori care au pus impreuna bazele
lantului LaMama in anul 2000, sunt acum concurenti dupa ce Petrescu
a decis sa lanseze propriul lant de restaurante – City Grill.
Lupta cea mare se da pentru cei peste doua milioane de
bucuresteni, in conditiile in care cei doi antreprenori romani au
ales sa isi concentreze atentia pe capitala si amandoi spun ca inca
mai e loc de dezvoltare aici. Provincia poate inca sa mai astepte.
Daca Petrescu nu detine nicio unitate in afara capitalei, Mahu a
deschis un restaurant LaMama pe litoral, restaurant pe care il
deschide doar vara, si o cafenea la Iasi. Principala ramane insa
tot capitala.Strainii, desi au mizat tot pe capitala, “locul unde
sunt banii”, dupa cum spun unii jucatori din piata, s-au extins si
in provincie. Ei recunosc insa ca exista diferente semnificative
atat in ceea ce priveste valoarea bonului, cat si in ceea ce
priveste comportamentul de consum.
Valoarea medie a bonului pentru KFC este de 19,5 lei in Bucuresti
si de 18,5 lei in provincie, dupa cum spune Carmen Lupulet,
directorul de marketing al retelelor KFC si Pizza Hut. La Pizza
Hut, valoarea medie a bonului este de 58 de lei in Bucuresti si de
44 de lei in provincie. Valoarea medie este calculata per
tranzactie, nu per persoana.
“Spre deosebire de provincie, in Bucuresti se remarca o
frecventa mai mare de vizitare a restaurantelor noastre. In rest,
sunt diferente specifice regiunilor si obiceiurilor locale, mixul
de vanzare a produselor fiind usor diferit de la o regiune la
alta”, detaliaza Carmen Lupulet. KFC detine 40 de restaurante,
dintre care 17 in Bucuresti. In urma cu cateva luni, Calin Ionescu,
cel care conduce operatiunile retelei de tip fast-food, spunea ca
KFC are in plan sa deschida zece restaurante in acest an si sa
ajunga la un total de 50 de unitati pe piata locala si o cifra de
afaceri de 180 de milioane de lei (43 de milioane de euro), in
crestere cu 12% fata de 2010. El mai spunea ca noile unitati vor fi
deschise si in Bucuresti si in restul oraselor din tara, in mod
egal.In cazul Pizza Hut, din totalul de 13 restaurante, opt sunt in
Bucuresti, doua in Cluj si cate unul in Constanta, Iasi si
Timisoara. La inceputul anului oficialii companiei afirmau ca in
2011 compania nu doreste sa deschida niciun nou restaurant Pizza
Hut, ba mai mult, in Bucuresti reteaua poate fi considerata matura,
iar in alte orase trebuie analizata foarte bine piata inainte de a
deschide. Studiile de specialitate arata ca exista diferente de
consum intre bucuresteni si romanii din provincie.
Astfel, bucurestenii prefera sa iasa in oras si sa manance la
restaurante de tip fast-food, in timp ce romanii din provincie ies
mai degraba la restaurantele clasice, arata un studiu de piata al
Unilever Food Solutions, divizia specializata de solutii
gastronomice a companiei Unilever.Preferintele in materie de mancare difera la romani in functie
de regiune geografica si de varsta. Astfel, in sudul Romaniei,
Muntenia, Banat si Transilvania, mancarurile preferate sunt pizza,
friptura, sandvisurile si shaorma. Romanii din Dobrogea prefera
mancarea chinezeasca, cei din Moldova ciorbele acre, iar cei din
Oltenia si Maramures consuma mancaruri mixte. Atunci cand ies,
barbatii prefera shaormeriile si cantinele, unde mananca in special
ciorbe acre si carne de porc. Femeile insa opteaza pentru salate si
deserturi – in special clatite.
Alegerile difera si in functie de varsta. Astfel, tineri cu varste
cuprinse intre 18 si 24 de ani prefera mancarea de tip fast-food.
Cei cu varste cuprinse intre 25 si 34 de ani prefera snacksurile si
garniturile cu cartofi, iar cei peste 35 de ani mancarea
traditionala.“In medie, numarul clientilor care ne trec pragul in fiecare zi
este de peste 140.000. Cu siguranta comportamentul lor difera in
functie de ora la care iau masa si mai putin de regiunea din care
fac parte”, crede Alexandra Olaru, director de resurse umane si
comunicare in cadrul McDonald’s Romania, cel mai extins lant de
restaurante de pe plan local, cu un total de 63 de unitati, dintre
care 29 in Bucuresti, iar restul de 34 in provincie.